1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Am întâlnit termenul de literație pe tot parcursul lecției.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Literați am intalnit ca termen în cadrul Atelierelor de vară Sotron, Termenul de alfabetizare cadrul cursurilor de perfecționare, în Școala.
Cred ca ambii termeni definesc modul de a comunica, de a exprima.
Am intalnit cu multi ani in urma pentru prima data termenul de literatie in cadrul formarilor pentru Ateliere de Vara Sotron si mi s-a parut cuprinzator si adecvat.
Alfabetizarea funcțională stă la baza literației. Există un cerc vicios: nu înțelegi ceea ce nu-ți place și nu-ți place ceea ce nu înțelegi. Ajungi un cititor competent, dacă ești învățat de mic să-ți pui întrebări, să interpretezi și să emiți opinii.
Procentul de la testele PISA este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar uneori nu înteleg cerințele care trebuie corelate cu noțiunile învățate, ceea ce rezultă rezultate slabe.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Temenii de literație și alfabetizare funcțională – i-am auzit în urmă cu mai mulți ani… ca voluntar la o asociație. Consider că sunt similari, chiar dacă nu identici, alfabetizarea funcțională fiind de fapt traducerea în limba română a engl. literacy.
Referitor la procentajul analfabeților funcționali din țară, consider că este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la consumul ( lectura) de carte.
Am intalnit termenul de literatie in cadrul formarilor de la Atelierele de Vara Sotron, iar de alfabetizare in cadrul cursurilor de formare de la scoala.Alfabetizarea face referire la invatarea alfabetului, a cititului si scrisului, alfabetizarea functionala capcitatea elevilor de a face operatii de gandire pe baza textelor pe care le citesc, iar literatia inglobeaza ceilalti doi termeni.
Primele dăți în care am auzit termenii aceștia a fost în studii/rapoarte despre provocările școlare ale copiilor din medii defavorizate.
Din cât reușesc să înțeleg acum, semnificațiile celor 3 concepte sunt următoarele:
-Alfabetizarea este procesul de predare-învățare prin care copiii învață alfabetul, să citească și să scrie; se deprinde la final de grădiniță și clasele primare;
-Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor (și a adulților) de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu; presupune competența de receptare de text (de a extrage semnificația unor texte și de a face interpretări), competența de exprimare orală și redactare de text în contexte variate de viață; se deprinde în clasele primare și se verifică pe tot parcursul vieții;
-Literația înglobează cele două concepte anterioare; ea începe din primele zile de viață ale copilului, încă cu mult înainte de a întâlni un profesor și presupune achiziții de limbaj și experiențe ale copilului cu cartea (textul tipărit) facilitate de familie; pe parcursul școlii presupune diagnosticarea elevilor în privința abilităților de citire-scriere-înțelegere text și proiectarea unor planuri personalizate de sprijin prin care copiii să recupereze lipsurile și să aibă acces la învățare ascendentă pe tot parcursul vieții.
Cred că exprimarea de „analfabeți funcțional” din studiu vrea să transmită că acei copii știau să citească și să scrie, dar aveau aceste achiziții ca automatisme și noțiuni independente, nereușind să facă operații de gândire diverse și complexe pornind de la întrebările/sarcinile date. Nu puteau să analizeze și să interpretzee textul pe care reușeau să îl silabisească/citească coerent sau chiar fluent.
Întradevăr, analfabeți funcționali pare un termen dur, dar sunt în mare parte de acord cu acest termen. În realitate întâlnim tot mai multe exemple din acest domeniu, în rândul tinerilor. Este trist, mai ales în rândul tinerilor. Cu toate acestea, poate scuza lor este tocmai lipsa unei baze încă din perioada timpurie.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Termenul de literatie lam auzit recent la un curs pe care lam urmat .
Termenul ,,literație” l-am auzit în presă, asemeni colegelor, diferența dintre aceste două noțiuni am identificat-o la nivelul disciplinelor și contextelor – toate, respectiv diferite, iar procentul ridicat de analfabeți funcționali la noi în țară se datorează lipsei de lectură și a dezinteresului față de carte în rândul tinerilor, un fapt încurajat de dezvoltarea tehnologiei din ultimele decenii.
Am auzit prima dată termenul de „literație” la un curs de Didactica predării Limbii și literaturii române , în cadrul PIPP. Spre deosebire de alfabetizare, literația ține de capacitatea de relaționare cu un text din perspectiva tuturor aspectelor relevante: înțelegere, selectere, interpretare și utilizare.
În legătură cu procentul de tineri de 15 ani, analfabeți funcționali, consider că, din păcate, este unul cât se poate de real. Acesta este demonstrat și de rezultatele foarte slabe din cadrul evaluărilor naționale la Limba și literatura română, în cadrul cărora, deși li se pun la dispoziție textele de referință , pe tot parcursul examenului, elevii nu sunt capabili să înțeleagă informațiile transmise în cadrul acestora , să stabilească o legătură de sens între ele.
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.”
Din punctul meu de vedere, literația este o capacitate, abilitate, pe când alfabetizarea este un întreg proces de instruire/învățare. Am întâlnit acești termeni în stagiul de practică, dar și la cursuri. Între cele două se face des o confuzie. Fără această capacitate ( literație), nu putem avea un proces (alfabetizare). Acel articol reprezintă un crut adevăr. Mulți elevi din țara noastră știu să citească/scrie, dar nu știu să înteleagă mesajul textului.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
1.Cuvăntul literaţie l-am întâlnit la cursul de strategii de alfabetizare
2.După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
3.Acesta este purul adevăr.
1. Tot la cursul de strategii de alfabetizare am întâlnit cuvântul literație.
2. Diferența este dată ce caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Sunt de acord cu cele expuse.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare
2. În opinia mea, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător.
Temenul de „literație” l-am auzit la cursul de strategii de alfabetizare.
Acest studiu reprezinta un adevar trist intrucat majoritatea elevilor stiu sa scrie si sa citeasca, dar nu inteleg informatia.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Termenul de literație l-am auzit recent la un curs pe care l-am urmat .
1. Termenul de „literație” l-am auzit relativ recent, în facultate. Termenul ”alfabetizare/alfabetizare funcțională” l-am mai întâlnit și în trecut, mai ales atunci când se discuta despre dificultațile întâlnite în mediul rural atat la adulti cat si la copii.
2. Diferenta dintre cele doua consta în: capacitatea de a constru sens din textele prezenate si capacitatea de a comunica si a stabili conexiuni.
3. In acest studiu se evidentiaza problemele existente in sistemul traditional de invatamant, a faptului ca desi majoritatea eleviilor stiu sa scrie si sa citeasca, de cele mai multe ori, din pacate, nu inteleg informatiile ajunse la ei.
1. Termenul „literație” l-am întânit la un curs de la facultate.
2. Diferența dintre cele două constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul transdisciplinar.
3. Este un pur adevăr.
1 – Cuvântul ,,literaţie” l-am auzit pentru prima dată la cursul de “Strategii de alfabetizare”.
2 – Consider că, diferența dintre cele două definiții este caracterul monodisciplinar și caracterul pluridisciplinar.
3 – Afirmația este foarte adevărată, dar in același timp și îngrijorătoare deoarece sunt din ce in ce mai multi copii care nu înțeleg ceea ce scriu/citesc.
Este trist, mai ales în rândul tinerilor. Cu toate acestea, poate scuza lor este tocmai lipsa unei baze încă din perioada timpurie.
Termenul „literație” a început să fie utilizat tot mai des, dar mai ales citit în presă și în statisticile evaluărilor.
Procentul prezentat este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu( elevii fiind nevoiți să părăsească școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare); sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie (acolo unde sunt părinți plecați în străinătate) etc.
*Cel mai grav este că adulții care nu au acum competențele și cunoștințele solicitate cad pradă unor situații grave atunci când se lovesc de astfel de situații similar cu cele prezentate mai sus. în material.
Tinerii de azi au nevoie de un nivel mai avansat al competențelor de literație decât în trecut pentru a-i ajuta pe tot parcursul vieții, iar profesorul este sprijinul incontestabil.
Termenul de ,,literație” am întâlnit la cursul ,,Citește-mi 100 de povești” din cadrul Programului Asociația Ovidiu.ro, iar ,,alfabetizare” folosim des în activitățile step by step. . Alfabetizarea funcțională presupune, atât înțelegerea cât și scrierea conceptelor din diferite domenii și de a face conexiuni cu alte domenii de activitate.
Termenul de literație l-am intalnit in cadrul cursurilor la care am mai participat. Aceelasi lucru pot sa il spun si despre alfabetizare si alfabetizare functionala. Din punctul meu de vedere literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. In ceea ce priveste cele doua definitii consider ca notiunile sunt asemanatoare, diferenta facand-o sfera la care se refera si anume, definitia data de Asociatia Internationala de Literatie vizeaza toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte. In ceea ce priveste cea de-a treia intrebare consider ca termenul este folosit in mass media pentru a accentua situatia grava in care se afla invatamantul romanesc, unii elevi fiind in situatia de a nu intelege ceea ce citesc. Procentul mi se pare exagerat, dar de astfel de statistici nu se ocupa personalul didactic.
Total de acord.
Îi învățăm pe cei mici să citească, îi deprindem să înțeleagă ce citesc, să înțeleagă ce li se cere printr-o anume sarcină, să treacă prin propriul lor filtru un text, o sarcină. Din păcate, și asta e părerea mea, munca învățătorului nu este continuată.
Tot în cadrul cursurilor de alfabetizare am întâlnit și eu cuvântul,, literație”. Citind acest capitol mi-am însușit termenii de literați, alfabetizare și alfabetizare funcțională. Reușesc acum să văd care este diferența intre acești termeni. Răspunzând la întrebarea adresată cu privire la acel mesaj din multi-media, pot spune ca face referire la tinerii care citesc o informație dar nu au suficiente cunoștiințe pentru a înțelege ceea ce li se cere. Capacitatea de înțelegere este minimă.
am intalnit termenul in contextul Academiei Teach for Romania. se pot atribui toate cele 3 sensuri cuvantului literatie. unele definititi se refera la grupuri de indivizi care sunt adulti iar altele la ciclurile de studiu in care sunt implicati copiii. in toate mediile exista tineri analfabeti functionali, in toate scolile intalnim dificultati in citite, intelegere, scris.
Referitor la intrebarea nr 3 eu consider ca la 15 ani nu putem eticheta copiii ca fiind analfabeti functionali.Lacunele,lipsurile acumulate pana la aceadta varsta sunt datorate mediului din care provin copiii,conditiilor de trai,de dezvoltare psiho-cognitiva ,de frecventa cu care au parcurs anii de scoala si multi alti factori
Părerea mea este că alfabetizare, analfabet sunt cuvinte care “rănesc” atunci când le folosești la adresa unei persoane, chiar dacă se exprimă un adevăr, deci cuvântul literație este mult mai cald. Nu am folosit până acum literație, dar îmi place.
1.Am întâlnit acest termen la un curs de formare-Academia ITeach.
2.Literatie-intelegerea,crearea și scrierea unui text.
Alfabetizare-invatarea scrisului și cititului.
Alfabetizare funcțională-înțelegerea și scrierea conceptelor din diferite domenii de activitate.
Sunt în mare măsură de acord.
Temenii de literație și alfabetizare funcțională consider că sunt similari, chiar dacă nu identici, alfabetizarea funcțională fiind de fapt traducerea în limba română a engl. literacy.
Procentajul analfabeților funcționali din țară este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la consumul ( lectura) de carte.
1. Atelierele de Vara Șotron _ literație
Bibliografia cu profil metodic _ alfabetizare/alfabetizare funcțională”
2. Asociația Internațională de Literație prezintă conținutul competenței pentru perioada școlarității, iar Consiliul Uniunii Europene o include in sfera competentelor cheie care îi permit unei persoane să desfășoare cu succes activitățile pe tot parcursul vieții.
3. In mass media, noțiunea este folosita pentru a sintetiza cauze ale rezultatelor nesatisfăcătoare obținute la evaluările naționale.
Referitor la intrebarea nr 3 eu consider ca la 15 ani nu putem eticheta copiii ca fiind analfabeti functionali.Lacunele,lipsurile acumulate pana la aceadta varsta sunt datorate mediului din care provin copiii,conditiilor de trai,de dezvoltare psiho-cognitiva ,de frecventa cu care au parcurs anii de scoala si multi alti factori
Toate definițiile prezentate dovedesc sau afirmă importanța literației ca abilitate de ascrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zicu zi. Formarea abilităților de literație reprezintă și o măsură a valorii unui sistemeducațional.Strategii de alfabetizare
Consider ca, termenul de literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din diferite domenii de activitate.
După părerea mea, literația este sinonimă cu alfabetizarea. Faptul că rezultatele testelor PISA clasează România pe un loc rușinos referitor la alfabetismul funcțional este o problemă foarte gravă, care nu poate fi combătută decât în situația în care materia nu ar fi așa stufoasă, inclusiv la clasele primare, și nu ar trebui parcursă , de multe ori , pe repede-înainte, fără a mai lăsa timp elevilor să-și fixeze anumite cunoștințe, fără a avea o colaborare din partea părinților, care nu au timp să lucreze cu elevii acasă..
Cred termenul de literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din diferite domenii de activitate.
1. Nu am folosit niciodată termenul de “literație”, folosesc în general termenul de alfabetizare, astfel consider ca nu este o mare diferența intre cei doi termeni.
2. Nu observ sa fie identificată nici o diferența.
3. Consider ca e un procentaj mult prea mare acesta afișat in MASS media, de asemenea nu sunt de acord cu afirmația lor.
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și a citi. Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.
Termenii de literație funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
După mine, diferența dintre cele două definiții consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Termenul de literatie l-am intalnit foarte de curand si ma gandeam ca este ceva legat de capacitatea de lectura. Termenul de alfabetizare ma ducea cu gandul la invatarea literelor iar alfabetizarea functionala la capacitatea de exprimare. Parcurgand aceste informatii am identificat o alta semnificatie, o alta definitie a acestor concepte pe care am inteles-o ca pe o capacitate de a utiliza ceea ce sti si ai invatat, pentru a fi capabil sa exprimi si sa te exprimi in diferite contexte, contexte care implica comunicarea si relationarea cu altii si rezolvarea de probleme. Termenii sunt asemanatori si mi se pare ca definesc acelasi lucru. In ceea ce priveste utilizarea termenului de analfabetism functional, cred ca se refera tocmai la faptul ca elevi nu detin aceasta capacitate, de a utilliza cunostintele pe care le au in scopul comunicarii si relationarii cu ceilalti si in scopul rezolvarii de probleme.
1. Aceste concepte le-am intalnit de curand in cadrului unui curs intitulat ,,Strategii de alfabetizare timpurie” .
2. Consider ca ceea ce este diferit cu privire la cele doua definitii consta in prezenta sintagmelor ,,toate disciplinele” fata de ,,diferite discipline”; as spune ca esenta este aceeasi.
3. Reprezinta ceva ingrijorator, iar situatia trebuie rezolvata, indreptandu-se atentia in aceasta directie.
În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar uneori nu înteleg cerințele care trebuie corelate cu noțiunile învățate,
si astfel rezultate sunt slabe.
Întradevăr, analfabeți funcționali pare un termen mai dur, dar sunt în mare parte de acord cu acest termen. În realitate întâlnim tot mai multe exemple din acest domeniu, în rândul tinerilor din zilele noastre. Este trist, mai ales în rândul tinerilor și al copiilor. Cu toate acestea, poate scuza lor este tocmai lipsa unei baze încă din perioada timpurie.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
După părerea mea, diferența dintre cele două definiții consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Literatia este capacitatea de a intelege.
Alfabetizarea este procesul de instruire.
Diferenta dintre cele doua definitii ar consta in sintagmele ,,toate disciplinele” fata de ,,diferite discipline”, esenta este aceeasi.
1. Atât cuvântul “literație”, cât și cuvântul “alfabetizare”, au fost întâlnite in cadrul cursului – Strategii de alfabetizare, dar și in presă sau în cadrul grădiniței unde activez, fiind o grădiniță, care are ca pilon de bază – literația.
2. Sunt de părere că diferența dintre cele două definiții este redată de caracterul monodisciplinar și de caracterul pluridisciplinar.
3. Consider că cele prezentate reprezintă adevărata realitate, fiind un motiv real de îngrijorare.
1. Conceptul de literație mi-a fost introdus de curând, în cadrul cursului de Alfabetizare Timpurie.
2. Definiția dată de AIL față de cea a CUE constă în faptul că literația este cuprinzătoare extinsă pe contexte informale nu doar formale sau non-formale, depășește contextul strict al alfabetizării școlare.
3. După părerea mea, sintagma folosită în mass-media: elevii sunt analfabeți funcționali ar trebui înlocuită cu: elevii nu sunt literalizați.
1. Termenul de literație l-am întâlnit în diverse articole, cursuri la facultate, cursuri pe teme de alfabetizare.
2. Diferența dintre literație și alfabetizare este dată ce caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3.Numărul de elevi care nu înțeleg sensul celor citite este în creștere dar nu consider procentul anunțat în presă ca fiind adevărat.
Am intalnit termenul in contextul Academiei Teach for Romania. se pot atribui toate cele 3 sensuri cuvantului literatie. unele definititi se refera la grupuri de indivizi care sunt adulti iar altele la ciclurile de studiu in care sunt implicati copiii. in toate mediile exista tineri analfabeti functionali, in toate scolile intalnim dificultati in citite, intelegere, scris.
1. Mult mai des am întâlnit termenii ,,alfabetizare/alfabetizare funcțională” decât ,,literație” , în articole de presă care se referă la sondaje, cercetări. În opinia mea, alfabetizarea funcțională are un sens mai larg și include ceilalți doi termeni.
2. Nu cred că există vreo diferență de sens între cele două definiții.
3. Cred că termenul de ,,analfabeți funcționali” nu este folosit corect, ceea ce duce la o exagerare a fenomenului de analfabetism.
Termenul literație l-am intalnit foarte mult la scoala,dar și la începerea acestui curs.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură este adevărat.
Termenul de “literație” l-am întâlnit în cadrul formărilor “Ora de la Atelierele de Vară Șotron”, iar de alfabetizare în cadrul cursurilor de formare de la CCD – PROF IV. Alfabetizarea face referire la învățarea alfabetului, a cititului și scrisului. Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc, iar literația înglobează ceilalți doi termeni.
Literație reprezintă capacitatea unei persoane de:
a citi un text cu înțelegere;
a interpreta textul prin prisma conexiunilor dintre text și ceea ce știa înainte de a-l citi;
a-și forma și exprima o părere despre text;
a folosi informațiile sau ideile extrase din text.
Temenii de literație și alfabetizare funcțională – i-am auzit în urmă cu mai mulți ani. Consider că sunt similari, chiar dacă nu identici.
Referitor la procentul analfabeților funcționali din țară, cred că este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la lectură.
1. Am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cursul Strategii de alfabetizare timpurie din cadrul masteratului.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza și de a evalua un text, de reflecta asupra lui dar și de a interacționa cu acesta pentru a-și dezvolta cunoștințele.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cursul Strategii de alfabetizare timpurie din cadrul masteratului.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza și de a evalua un text.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cursul Strategii de alfabetizare timpurie din cadrul masteratului.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la capacitatea elevilor de a înțelege textul citit și de a interacționa cu acesta.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cursul Strategii de alfabetizare timpurie din cadrul masteratului.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la faptul că elevii înțeleg textul citit și pot interacționa cu acesta.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
Literatia se refera la intelegerea unui mesaj, iar alfabetizarea inseamna si capacitatea de a opera corespunzatoar cu concepte din diverse domenii, a emite opinii si judecati de valoare. referitor la articol nu am informatii suficiente ca sa pot emite o opinie pertinenta. Sunt rezervata totusi in privinta procentului de copii care sunt analfabeti functional.
1. De termenul de ,,literație,,am auzit prima dată la cursul ,,Citește-mi 100 de povești,,din programul Ovidiu.ro.
2.Diferența este în definiția celor două sintagme ,,toate disciplinele,,față de diferite discipline aș îndrăzni a spune că esența este aceeași.
3.Este ceva ingrijorător.
Da, in mare parte este corect. Multi oameni care au trecut prin scoala si sunt incapabili sa inteleaga un text citit si sa intretina un dialog, sa formuleze idei proprii.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Am intalnit de foarte multe ori termenul de literatie, pe diferite canale de comunicare, dar si in carti de specialitate.L am aprofundat in cadrul unui cerc pedagogic.
Cele doua definitii sunt oarecum similare, cred ca literația înglobează alfabetizarea si alfabetizarea functionala.
Referitor la procentul prezentat, cred, sau as vrea sa cred, ca este putin exagerat.
1Consider că nu există nicio diferență între literatie și alfabetizare funcțională. 2. Asociația Internațională de Literatie folosește termenul de literatie, iar Consiliul Uniunii Europene folosește termenul de alfabetizare în același context. 3 . Trebuie sa se folosească termenul de “aproximativ”.
Termenul de literație l-am auzit pentru prima dată în cadrul unui curs de formare. Literatia este capacitatea elevilor de a intelege, iar alfabetizarea este un proces de instruire. Din pacate, cei mai mulți dintre elevii generației actuale, sunt analfabeti functionali și este foarte trist. Ambele concepte sunt foarte importante în procesul de învățare, dacă alfabetizarea este la un nivel slab, atunci și capacitatea de a întelege este la acelasi nivel sau chiar mai jos de atat.
Diferența pe care o vad între cele doua este urmatoarea: literatia face referire la înțelegerea textului citit, pe când alfabetizarea presupune pe lângă înțelegere și
Comunicarea și formarea de opinii, funcționarea eficienta a unui grup de indivizi.
Mass-media constata acel procent de copii care nu ating nivelul optim de alfabetizare din rezultatele evaluărilor naționale.
Editorial. De ce literație nu e egal cu alfabetizare
Editorial. De ce literație nu e egal cu alfabetizare
De Ziua Internațională a Literației, 8 septembrie, Maria Kovacs, de la Fundația Noi Orizonturi și Alina Răducanu, de la Teach for Romania, explică cât de complexă este această competență. Urmărind atent progresul a 275 de copii de clasa pregătitoare, expertele au putut vedea ce anume conduce la rezultate mai bune la copiii cu cele mai mari rămâneri în urmă: predare diferențiată, lucrul unu-la-unu după lecții, școli de vară și evaluare pentru intervenții cât mai bine țintite. Și nu e vorba doar de îmbunătățirea scrisului, cititului, înțelegerii, ci și despre creșterea stimei de sine, a încrederii și curajului celor mici.
08.09.2022
de Maria Kovacs și Alina Răducanu
Ce este literația?
Conform definiției oferite de Asociația Internațională de Literație, literația (calchiere din englezescul „literacy”) este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Deși cei care suntem cititori competenți n-am crede că e așa, literația este o competență complexă care stă la baza tuturor celorlalte competențe-cheie.
Definiția oferită de Consiliul Uniunii Europene pentru „literacy”, tradus oficial ca „alfabetizare”, sună – în esență – foarte asemănător cu definiția de mai sus (și foarte diferit de definiția dată pentru „alfabetizare” în Dicționarul explicativ al limbii române): „Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. Ea implică capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.” (Consiliul Uniunii Europene. RECOMANDAREA CONSILIULUI din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 4.6.2018, p.8) Considerăm că pentru un sens atât de diferit al noțiunii de „alfabetizare” este mai potrivit să avem un termen nou – „literație”.
1.Am întâlnit termenul de literație în cărți de specialitate.
2.Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și de a citi.
3.Sunt de acord cu cele expuse.
Am întâlnit termenul ”literație” cel mai des în massmedia. Literația este definită ca abilitate…..în toate contextele, alfebetizarea este percepută ca și capacitate…în diferite contexte…
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
1.Am întâlnit termenul de literație în contextul școlar la fel și termenul de alfabetizare funcțională.
2.Diferența observată este accentul pus mai mare pe competențele de literație.
3. Nu am o părere tocmai pozitivă cu această formulare din mass-media.
Literația: Capacitatea de a citi, scrie și înțelege în mod critic și reflexiv textele.
Alfabetizarea: Capacitatea de a citi și scrie, fără a accentua înțelegerea profundă a textelor.
Alfabetizarea funcțională: Capacitatea de a utiliza abilitățile de citire și scriere în diverse contexte practice, sociale și profesionale.
Diferența principală între literație și alfabetizare/alfabetizare funcțională este că literația implică o înțelegere mai profundă și mai complexă a textului și a contextelor sociale și culturale în care este utilizat, în timp ce alfabetizarea și alfabetizarea funcțională se referă mai mult la abilitățile de bază de citire și scriere.
1.Termenul de literație este utilizat atunci când este evaluată înțelegerea unui text.
2.A doua definiție exemplifică la ce se referă literația-fapte, sentimente, opinii- și de asemenea adaugă exprimarea verbală și faptul că se referă la învățarea pe parcusul vieții.
3. Procentul acesta este obținut prin aplicarea pe un eșantion dicutabil, deoarece învățamantul in România este fragmentat și la 15 ani elevii sunt prinși în forme de învățământ foarte diferite.
Am întâlnit termenul de literație, dar și cel de alfabetizare, în cadrul facultății.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Literația este o abilitate, alfabetizare reprezintă capacitatea unei persoane de a folosi citit-scrisul pentru a se dezvolta, a deveni competent, iar 42 % dintre tineri sunt analfabeți funcționali pentru că nu înțeleg ceea ce citesc sau citesc și nu realizează că ceva nu au înțeles, nu își pun întrebări legat de ceea ce au citit.
Nu am întâlnit până acum termenul de literație. Termenul de alfabetizare timpurie l-am intâlnit la practica din facultate și la cursuri, tot în facultate. Nu percep o diferență între acești termeni.
Am întâlnit termenul de literație pe tot parcursul lecției.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
1.Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
2..După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
3.Referitor la procentajul analfabeților funcționali din țară, consider că este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la consumul ( lectura) de carte.
Părerea mea este că nu se acordă suficientă importanță textului pe care îl citim. Dorim doar să citim. MULT! cred că accentul trebuie pus pe informația citită , nu pe cantitatea paginilor pr care le citim
1. Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
2. „Alfabetizarea funcțională” se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate acele activități în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității sale și, de asemenea, pentru a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie și a comunității. (Unesco)
3. Mass media are tendința de a exagera, utilizând anumiți termeni.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație, dar eram familiarizată cu acest cuvânt.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Termenul de literație este des utilizat in invățământul preșcolar și se referă la abilitătile copiilor de a ințelege un text citit, de a utiliza informatiile in contexte noi.
1.Termenul de”literație” este un termen mai puțin întâlnit decît alfabetizarea funcțională.Diferența cred că este în ”imensitatea”cuprinderii unui auditoriu de copii.
2. Acești termeni sunt sinonimi,respectiv subânțeleg același context doar Literația ține mai mult de teorie iar alfabetizarea-aplicarea în practică.
3.Sunt de acord,deoarece elevii de 15 ani,foarte puțin citesc la momentul actual
Într-o proporție f mare, este adevărat. Definițiile sunt puțin diferit formulate, în funcție de instituțiile care le formulează. Sunt mulți copii analfabeți funcționali, deoarece , deși au capacitatea să identifice și să înțeleagă, nu au capacitatea să creeze și să aplice.
În ultimă perioadă se folosește termenul de literatie tot mai des in rândul cadrelor didactice. Analfabetismul funcțional este o realitate în toate societățile.Lipsa de interes a elevilor,neimplicarea familiei și materia stufoasă , insuficient organizată generează analfabetismul funcțional
Termenul literatie l- am intaln8t pe diferite platforme de învățare. Alfabetizarea este utilizata des de mass- media. Termenii au un nucleu comu: capacitatea de a citi și de a înțelege un text.
1. De literatie am auzit la orele de limba și literatura română, de alfabetizare funcțională am auzit la locul meu de muncă.
2. Nu văd diferențe, ideea de baza este aceeași.
3. Există o mulțime de adolescenți care deși au învățat să scrie și să citească nu înțeleg și nu pot face legături între informatii
1.Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2.Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Termenul de ,,literație” l-am auzit pentru prima data anul trecut, la una dintre intâlnirile organizate de OvidiuRo.
„Alfabetizarea” este un termen des întâlnit în activitatea didactică.
Preiau această informație a massmediei și conștientizez că e de lucrat serios.
Termenul „literație” a început să fie utilizat tot mai des, dar mai ales citit în presă și în statisticile evaluărilor.
Procentul prezentat este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu( elevii fiind nevoiți să părăsească școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare); sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie (acolo unde sunt părinți plecați în străinătate) etc.
*Cel mai grav este că adulții care nu au acum competențele și cunoștințele solicitate cad pradă unor situații grave atunci când se lovesc de astfel de situații similar cu cele prezentate mai sus. în material.
Tinerii de azi au nevoie de un nivel mai avansat al competențelor de literație decât în trecut pentru a-i ajuta pe tot parcursul vieții, iar profesorul este sprijinul incontestabil.
În ultimul timp s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate . Cauze alfabetizării funcționale sunt dierse și diferite.
Alfabetizarea este un drept al omului, oportunitățile educaționale depind de alfabetizare, alfabetizarea este în centrul educației de bază pentru toți.
Utilizarea termenului subliniază ideea că, deși oamenii pot avea niveluri de bază de alfabetizare, ei au nevoie de un nivel diferit pentru a-și desfășura activitatea în viața de zi cu zi .
In comunitatile defavorizate si nu numai, aceste provocari se simt si mai acut, astfel ca vedem copii care nu recunosc toate literele alfabetului si copii care se pregatesc sa termine clasa a-VIII-a care nu pot sa citeasca cursiv.
Cred că ne pierdem prea mult în termeni, statistici, analize și găsim prea puține metode prin care să-i ajutăm pe cei aflați în situații problemă, vorbesc din propria experiență lucrând de 27 de ani cu elevi romi.
Sunt de acord cu colega mea, Mariana. Toate eforturile trebuie concentrate înspre programe de alfabetizare a persoanelor care sunt analfabete funcțional. Nu este suficient că știm citi, trebuie să înțelegem de citim. De asemenea, a afirma că un adolescent de 15 ani este analfabet funcțional este eronat, elevul încă nu a finalizat cei 12 ani dedicați educației, timpul este suficient pentru a “repara” situația.
Întrebarea 1: Am întâlnit conceptul de literație doar foarte curând, prima dată menționat de profesoara care m-a îndemnat să parcurg acest curs, iar apoi în materialele pe care le-am parcurs în studiul individual pentru a-mi scrie lucrarea de licență. Menționez că am întâlnit acest termen, literație, doar în literatura de specialitate în limba engleză. Termenul de alfabetizare l-am întâlnit cu precădere pe parcursul studiilor. Cum am înțeles eu acești trei termeni? Am înțeles că termenul literație se referea la capacitatea de a înțelege, a scrie și a crea un text. Termenul de alfabetizare l-am înțeles că făcând referire la învățarea scrisului și a cititului, care are loc în primii ani de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională ca făcând referire la capacitatea de a înțelege și a comunica, clar, corect, atât oral cât și scris. În ce privește percepția unei diferențe la acești trei termeni, pot spune că eu am simțit o diferență. Deși au terenul comun, capacitatea de a înțelege și a folosi comunicarea scrisă, totuși consider că sunt mici aspecte diferite precum cele meneționate mai sus în modul meu de a fi înțeles aceste trei concepte până acum. Întrebarea 2: consider că diferența dintre cele două definiții date este dată doar de cuvintele folosite, însă esența e aceaași. Întrebarea 3: Formularea acestei afirmații este dură, ea acuză elevii că nu și-au dezvoltat capacitatea de a comunica corect, clar, coerent, atât oral cât și în scris. Cred că este adevărată afirmația, deoarece observ o nepăsare a elevilor față de învățare. Cred că ar fi prea multe de spus cu privire la această situație, dar eu nu sunt expert în educație, însă spun doar atât: accentul pus pe a reproduce o informație pentru a primi o notă de trecere și nu pe a înțelege informația poate creea această situație neplăcută.
M-a ajutat să citesc comentariul/răspunsul tău la întrebarea 1. Recunosc că pentru mine literația și alfabetizarea sunt 2 termeni, 2 sinonime dacă vreți, care nu îmi este clar cum se deosebesc totuși. Diferențele însă par a fi foarte subtilă; altminteri, de ce ai mai inventa un termen pentru o noțiune care este numită deja cumva?
1.Despre literație am citit frecvent pe blogul Școala 9, unde am aflat că “modul de gândire despre cum învățăm să citim și să scriem […], se numește literație emergentă.
Analfabetismul funcțional este des întâlnit și menționat în mass-media, în mod particular când vine vorba de elevi.Tot în mass-media mai este stipulat faptul că majoritatea elevilor din mediul rural nu pot avea propriile idei și nu pot interpreta o informație.
2.Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație, spune că este “abilitatea de a identifica”, care se refera la a face ceva bun, a avea capacitatea de a face acel lucru, iar cea a Consiliului Uniunii Europene, o definește ca fiind “capacitatea de a identifica”.
Consider că cei doi termeni sunt interdependenți!
Ups, s-a trecurat o greșeală gramaticală în comentariul meu de mai sus, greșeală pe care vreau să o corectez aici, deoarece mai sus nu pot. A crea se scrie cu un singur e în această situație.
1. Am întâlnit termenul ,,literaţie” foarte recent (într-un articol citit pe internet) şi apoi în legătură cu programul ,,Şcoli cu sclipici”. Despre alfabetizare şi, mai ales, alfabetizare funcţională, am auzit vorbindu-se de multe ori, fiind una dintre problemele cu care se confruntă educaţia în ţara noastră (analfabetismul funcţional) şi unul dintre aspectele care se doreşte a fi soluţionat în cadrul proiectului ,,România educată”.
2. Cred că definiţia oferită de Consiliul Uniunii Europene limitează ,,câmpul de acţiune” la ,,diferite discipline” şi ,,diferite contexte”, pe când Asociaţia Internaţională de Literaţie consideră că literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”.
3. În urma testelor aplicate (testele PISA, Evaluarea Naţională), un număr foarte mare de elevi români nu au reuşit să înţeleagă, să interpreteze sau să aplice ceea ce au citit.
1. Am auzit termenul de literație în cadrul unor sesiuni de promovare a lecturii încă de la vârsta preșcolară.
2. Conform Asociației Internaționale de Literație, cititorii citesc pentru a învăța la toate disciplinele, în orice context.
3. Procentul de 42 % este foarte mare și cred că provine din rândul elevilor care trăiesc în medii defavorizate, în familii cu o situație materială precară și lipsiți de interesul pentru educație.
TERMENUL DE LITERAȚIE L-AM AUZIT RECENT LA UN CURS PE CARE L-AM URMAT.
TERMENUL DE ANALFABETI FUNCTIONALI IL INTÂLNESC LA ELEVII DIN FAMILIILE DE ROMI CU CARE LUCREZ .
PROCENTUL DE 42% CU SIGURANȚĂ E PREA MARE
Consider că alfabetizarea, alfabetizarea funcțională și literația sunt interdependente și se cuprind unele pe celelalte.
Literația (utilizarea în diverse contexte a citit-scrisului) pornește de la alfabetizare (învățarea literelor- a citi și a scrie), ajungându-se treptat la alfabetizare funcțională (înțelegerea a ceea ce se citește, evidențierea mesajului, a unor detalii, elemente etc..).
Termenul de literație este relativ recent pentru mine, l-am întâlnit prima dată la evenimentele organizate de voi.
Despre alfabetizarea funcțională am citit în urmă cu câțiva ani, în presă, în urma testelor standardizate la care elevii noștri au fost „diagnosticați” cu analfabetism funcțional. Eu am înțeles acest analfabetism ca pe o incapacitate de a înțelege, de a pune în context, de a face corelații și de a folosi informația transmisă prin diverse canale de comunicare.
Consider că în esență cele două definiții sunt asemănătoare.
Din punctul meu de vedere este foarte bine că a fost folosită această formulare în mass media, mai ales că mulți dintre noi aveam convingerea că dacă scriem și citim corect avem și abilitatea de a înțelege, de a interpreta, de a formula concepte, ceea ce s-a dovedit a nu fi adevărat. Este un semnal de alarmă pentru întreaga societate și mai ales pentru sistemul de învățământ.
Strategiile de literație sunt un element de bază în atingerea dezideratului de-a învăța să înveți, prin care învățarea devine performantă deoarece elevul conștientizează utilitatea acțiunilor sale cognitive.
Termenul de ,,literatie” l-am auzit pentru prima data anul trecut, la una dintre intalnirile online ale cercului pedagogic, termen folosit de unele colege, care ne-au prezentat diferite metode invatate la curs. De atunci, mi-am dorit sa particip si eu la un curs de literatie.
„Alfabetizarea” este un termen des întâlnit în activitatea didactică,constituind punctul de plecare în creșterea și dezvoltarea școlarului.
Am intalnit copii care stiu sa citeasca si sa scrie, dar nu inteleg ceea ce citesc, nu stiu sa extraga o informatie de detaliu din textul citit.
Termenul de literație l-am întâlnit prima dată anul acesta, în timp ce mă documentam pentru organizarea conținuturilor ce trebuie predate.
Alfabetizarea în schimb, din ce am observat este un termen mult mai întâlnit chiar și în cadre din afara domeniului pedagogic.
Până acum nu am întâlnit copii care să nu înțeleagă ceea ce citesc, dar pun asta pe seama faptului ca sunt abia la începutul drumului în munca cu copii
Termenul de “literație ” l-am întâlnit în cadrul cursurilor facute în cadrul Școlii cu Sclipici , organizat de Fundația Noi Orizonturi , chiar de acum 2 ani, cand am intrat întamplator pe net pe site-ul acestei fundații.
Diferența ditre cele 2 definiții se observă din formularea adoptata astfel că definiţia oferită de Consiliul Uniunii Europene limitează ,,câmpul de acţiune” la ,,diferite discipline” şi ,,diferite contexte”, pe când Asociaţia Internaţională de Literaţie consideră că literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”, ultima aplicându-se pentru toate situațiile întalnite, nu doar pentru anumite situații și contexte. Alfabetizare funcțională ca făcând referire la capacitatea de a înțelege și a comunica, clar, corect, atât oral cât și scris, adica sa putem aplica cele învațate in contexte noi , întâlnite în viața de zi cu zi.
Mulți copii, datorită mediului sau faptului că nu au întâlnit experiențe noi, neavând posibilități materiale sau din lipsa peocupării părinților de a le largi câmpul de cunoștere , din diverse motive , deși scriu și citesc, nu reușesc să reformuleze mesajul transmis de un text citit sau audiat,neșțiind sau neavând capacitatea să extragă informația esențială . Procentul de 42% totuși mi se pare exgerat, dar era cazul de mult timp să se facă schimbări majore în școala romanescă si poate acesta este un mare semnal de alarmă pentru cei competenți să facă acest lucru.
1. Eu am auzit termenul de “literație” doar în cadrul contactului cu Fundația Noi Orizonturi, atunci când căutam o soluție pentru recuperarea copiilor din clasa I cu care începusem să lucrez anul trecut. Deși nu am căutat o definiție a termenului (Iată! Oare am dat dovadă de analfabetism funcțional?), l-am egalat aproape imediat cu alfabetizarea. Sincer literația și alfabetizarea erau, în mintea mea, același lucru. Între alfabetizare și alfabetizare funcțională fac însă o distincție: alfabetizarea înseamnă că individul poate citi texte complexe dar poate decoda și înțelege doar mesajele simple și scurte și poate formula și transmite scris sau citit același gen de mesaje, scurte și simple. Recunosc că încă în mintea mea termenul de literație nu și-a gasit propriul loc.
2. Definiția Consiliului Uniniunii Europene încearcă să fie mai cuprinzătoare și mai lămuritoare stabilind și ce trebuie să fie capabil să exprime individul și anume, concepte, sentimente, păreri. Și iată cum literația pare a fi doar un alt cuvânt pentru a exprima același lucru cu alfabetizarea funcțională.
3. Formularea din presa românească este una cu care, din păcate, ne-am obișnuit și care, din nefericire, face parte din seria unor titluri care dacă nu ar căuta să scoată în evință niște fapte scandaloase (în ciuda faptului că uneori ele nici nu există, faptele) ar suna prea banal pentru cititorul avid de scandal. Totuși, elevii au fost testați la un nivel adaptat vârstei pentru a putea demonstra că au înțeles cele citite. Da, să fii analfabet funcțional înseamnă să nu reușești să te descurci cu competențele de scris-citit dobândite până la acel moment într-un context uzual al vieții zilnice sau în comunitate. Însă în știre există un sâmbure de adevăr care a fost prelucrat și zugravit ca să atragă atenția. Dar să nu înțelegi ce ai citit într-un context ca un examen național, s-ar putea să fie un indicator al faptului că prezinți un risc crescut de a deveni analfabet funcțional la maturitate.
Mulți dintre oamenii care citesc articolul nu vor căuta definiția pe care UNESCO a dat-o analfabetismului funcțional. Asta îi atuncă oare direct în categoria analfabeților funcțional?
Eu cred ca in mare parte exista copii analfabeți doar pt ca nu sunt prezenti la scoala , parintii nu pun pret pe invatatura. Exista copii foarte inteligenți care nu au posibilități materiale, ori sunt ținuți acasa de parinti pt diferite treburi gospodărește s a. In sensul asta ar trebui sa se faca ceva!
1. Termenul de „literație”, am început să îl întâlnesc din ce în ce mai des, în cadrul cursurilor pe care le-am parcurs, prin intermediul Fundației Noi Orizonturi, Ovidiu ro. – Laborator de literație.
Termenul de „alfabetizare”, l-am întâlnit și folosit când lucram în alternativa Step by step. Unul dintre sectoarele din sala de grupă, avea această denumire de „alfabetizare”.
Cred că, termenul „Literație ” și termenul „Alafbetizare”, sunt similare.
2. Definiția Consiliului Uniunii Europene este mai detaliată, dar de fapt, esența celor două definiții, este aceeași.
3. Reușim să ținem minte mult mai puține date pentru că le avem în memoria telefonului și creierul nostru „știe” asta și nu se mai concentrează să le rețină. Nu mai reușim să facem cine știe ce calcule mentale pentru că ne-am obișnuim să ne bazăm pe calculatoare. Ne orientăm mai greu spațial pentru că avem la îndemână Waze și Google Maps etc. Învățământul, ar trebui să fie o piatră de temelie. Cauzele sunt multiple, de la materia plină de chestiuni abstracte, de denumiri și noțiuni fără aplicabilitate, care nu a mai fost actualizată și adaptată la felul în care societatea s-a dezvoltat, până la dezinteresul profesorilor și al părinților, care văd uneori în școală o pierdere de vreme.
Eu cred ca alfabetizarea funcțională permite unei persoane să se integreze mai ușor în școală și în societate. Alfabetizarea reprezinta accesul la noțiuni simple și permite comunicarea scrisă, iar literația ajută la dezvoltarea limbajului și implicit a gândirii prin multitudinea de mijloace de cunoaștere a limbii vorbite și scrise.
Elevii care sunt numiti “analfabeți funcționali” sunt caracterizati prin performanțe școlare scăzute, iar diferențierea parcursului școlar nu le oferă multe oportunități. O consecință ar fi slaba inserție socială, cu consecințe negative asupra comunităților din care fac parte acești elevi.
1. În ce context ai întâlnit/ folosit termenul „literație”? Dar alfabetizare/alfabetizare funcțională”? Percepi vreo diferență între cele trei noțiuni? Dacă da, explică diferența.
Termenul „literație” l-am întâlnit la foarte multe webinarii, care erau susținute de asociația inEdu, iar „alfabetizare” l-am întâlnit în multe contexte(cărți, cursurile de la facultate etc.).
Sunt de părere că aceste două termene sunt similare.
2. Ce diferență observi între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene?
Această definiție este mai clară, dar diferența dintre cele două este că UNESCO face referire la adulți.
3. Interpretând cele de mai sus referitor la alfabetizare funcțională, ce părere ai despre folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.”?
Nu am întâlnit termenul de ”literație” până acum, dar am bănuit că poate fi folosit ca ”alfabetizare”. Alfabetizarea funcțională se referă la abilitatea de a citi conștient.
1. Termenul de „literație” l-am întâlnit nu de foarte mult timp (probabil tot la un curs realizat de FUNDAȚIA NOI ORIZONTURI). Noțiunile de „alfabetizare” și „alfabetizare funcțională” de mai multă vreme. Termenii sunt relativ folosiți în aceeași sferă de interes, dar, în opinia mea, noțiunea de „literație” este mai vastă, le cuprinde pe celelalte două.
2. Între definițiile date de Asociația Internațională de Literație și cea dată de Consiliul Uniunii Europene sunt diferențe „sensibile”. Definiţia oferită de Consiliul Uniunii Europene limitează ,,câmpul de acţiune” la ,,diferite discipline” şi ,,diferite contexte”, pe când Asociaţia Internaţională de Literaţie consideră că literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”, ultima aplicându-se pentru toate situațiile întalnite, nu doar pentru anumite situații și contexte.
3. Referitor la afirmația că aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți îmi este greu să accept acest lucru. Consider că nu sunt abilitată să fac aprecieri asupra acestui procent, deci iau ca atare informația. Dar nu pot să nu recunosc că mulți elevi își pierd interesul pentru învățare pe măsură ce cresc (din multiple motive) și astfel ajung ca la finalul ciclului gimnazial să nu înțeleagă mesajul unui text dat, să nu poată extrage o informație cerută. Consider că multe noțiuni nu au o aplicabilitate practică și că mulți dintre elevii noștrii nu sunt pregătiți pentru evoluția rapidă a societății în care trăiesc.
1. Temenul de “literaţie” l-am întâlnit prima dată la un curs online pentru pregătirea cadrelor didactice ce urmează să susţină examenul de obţinere a gradului II, dar acum, citind explicaţiile prezentate în acest curs, am înţeles mult mai bine ceea ce vizează. Alfabetizarea o percep ca fiind învăţarea scrisului şi cititului în primii ani de şcoală, iar alfabetizarea funcţională este întâlnită la acele persoane care ştiu să citească şi să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerinţele vieţii cotidiene.
2. Definiţia Asociaţiei Internaţionale de LIteraţie consideră literaţia ca fiind abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în “toate disciplinele și în orice context”, în timp ce Consiliul Uniunii Europene limitează această abilitate ce se manifestă “în diferite discipline şi diferite contexte”.
3. Având în vedere rezultatele obţinute în 2018 la testele PISA, acestea fiind în scădere faţă de ediţiile precedente, precum si rezultatele din ultimii ani la Evaluările Naţionale clasa a VIII-a şi la Bacalaureat, confirmă rata mare a analfabestimului funcţional existent în rândul elevilor.
1.Literația este o abilitate, iar alfabetizarea este o capacitate
2. Diferența dintre cele două definiții date este dată doar de cuvintele folosite, însă esența e aceeași.
3.Procentajul este îngrijorător,însă este corect. avem din ce în ce mai mulți analfabeți funcționali
În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu; sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie (acolo unde sunt părinți plecați în străinătate) etc.
Termenul de literație l-am întâlnit foarte rar. Între cei trei termeni există, din punctul meu de vedere, mici diferențe. Am lucrat cu copii care au învățat să citească, deci erau alfabetizați, dar nu puteau extrage informații esențiale pe care să le folosească în viața cotidiană.
Cele 2 definiții se referă la același lucru, dar folosesc termeni un pic diferiți.
Procentul este îngrijorător, dar, din păcate nu cred că este adevărat. În realitate procentul este mult mai mare. Sunt mulți copii și adulți care nu înțeleg ceea ce citesc. Adulții aflați în această situație nu-și pot ajuta copiii decât într-o mică măsură. Astfel, ne învârtim într-un cerc vicios. Trebuie să căutăm metode prin care să învățăm atât copiii, cât și adulții.
Literatia de baza -alfabetizarea necesara citirii si scrierii. Cunoasterea literelor, cuvintelor, structurii textului
Literatia functionala -abilitatea de a citi, a scrie si in telege(ccea ce permite persoanei sa functioneze in scoala si socitate)
Literatia multipla -capacitatea persoanei dea a folosi competente de lectura , scriere, intelegere si de a realiza conexiuni pentru a produce, interpreta si evalua critic informatia citita sau scrisa.
In ciclul primar elevii trebuie sa atinga nivelul 1 si 2 al literatiei, formandu-si competentele pentru literatia de baza si functionala si de la gimnaziu sa atinga nivelul literatiei lexicale, dezvoltand competente lexicale.
Pentru asimilarea cunostintelor din disciplinele ,, Limba si comunicare,, este necesara dezvoltarea competentelor lingvistice ale elevilor, mai ales privind vocabularul activ bogat.
Termenul “literație” l-am întâlnit recent, participând la mai multe ateliere de formare profesională. Aș spune că literația reprezintă abilitatea de a face deducții logice și interpretări pe baza unui text, ceea ce implică o mulțime de operații ale gândirii. Pentru a se ajunge la un nivel ridicat de literație, copilul/elevul trebuie să exerseze alături de toți profesorii, la toate disciplinele.
Un analfabet funcțional rămâne la un anumit nivel, nu este capabil să-și exprime puncte de vedere, nu poate integra textul în experiența proprie.
Din cele doua definiții se poate deduce faptul că un copil, viitor adult, trebuie să fie capabil de a comunica în orice context.
Procentul analfabeților funcționali este unul îngrijorător din cauza lipsei de motivație, a resurselor financiare tot mai puține, a lipsei de colaborare dintre școală și familie, a dezinteresului celor implicați direct și indirect în procesul de educație.
Literația presupune capacitatea unei persoane de a relaționa cu un text, în timp ce alfabetizarearea funcțională reprezintă capacitatea unei persoane de a comunica, atât verbal cât și scris, cu alte persoane în contexte diferite.
Termenul de literație l-am întâlnit în programul – Școala de vară- de anul acesta.
Ceea ce relatează mass media, cred că majoritatea persoanelor provin din medii defavorizate, fără interes, fără motivație, fără reper…
1. Am întâlnit termenul de “literație” în cadrul unor webinarii.
Literația este o abilitate, iar alfabetizare/ alfabetizare funcțională este o capacitate.
Consider că acești termeni sunt similari.
2. Consider că definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație este același lucru cu definiția Consiliului Uniunii Europene, diferă doar termenii folosiți.
3. Îmi este greu să accept următoarea afirmație:
“(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt alfabeți funcționali”. Din păcate în urma unor teste aplicate, un număr destul de mare de elevi nu a reușit să înțeleagă, să aplice sau să interpreteze ce au citit.
1. La acest curs am întânit termenul „literație”, care nu există în Dicționarul explicativ al limbii române și are același înțeles cu „alfabetizarea”.
2. UNESCO definește „alfabetizarea funcțională” ca fiind capacitatea unei persoane adulte de a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie și a comunității. Consiliul Uniunii Europene definește „alfabetizarea” ca fiind capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. În definiția atribuită de către Consiliul Uniunii Europene este luat în considerare aspectul creativ și emoțional al persoanei.
3. Autorul citatul amintit ca fiind publicat în mass media cred că nu cunoaște definiția „alfabetizării funcționale” ca fiind capacitatea unei persoane adulte, care nu se referă la vârsta de dezvoltare a adolescenților de 15 ani.
1.Analfabetismul este o problema extrem de raspandita iar testele de literatie pot fi de mare ajutor si folos in acest caz. De aceea consider ca literatia si analfabetismul functional se cuprind unul pe altul.
2.Esenta celor doua definitii este aceeasi.
3.Multi copii citesc dar nu inteleg ce citesc ,de aceea consider ca 42% este un procent real si corect la momentul de fata ,care sper sa nu mai creasca!
În ultimii ani am observat că elevii noștri citesc, scriu, dar nu înțeleg de cele mai multe ori ce citesc. Cauzele sunt multiple.
Procentul analfabeților funcționali este unul îngrijorător din cauza lipsei de motivație, a resurselor financiare tot mai puține, a lipsei de colaborare dintre școală și familie, a dezinteresului celor implicați direct și indirect în procesul de educație.
Literația este o abilitate, iar alfabetizarea este o capacitate
1. Fiind profesoara de limba maghiara, lucrand intr-un mediu maghiar, nu prea am auzit termenul de literatie. Termenele alfabetizare si alfabetizare functional mi se par mai cunoscute, dar de abia mi se clarifica, citind definitiile si comentariile colegelor. Sunt convinsa, ca pana la sfarsitul cursului voi face diferenta intre cele trei termeni.
2. Esenta definitiilor este asemanator, se refera la aceeasi lucruri, numai termenile sunt un pic diferite.
3. Este foarte trist acest numar de procent. Articolul este din anul 2016, speram, ca in ultimii 6 ani s-a modificat acest numar spre bine. Cauza procentului ridicat probabil este foarte variat. Parerea mea este, ca cel mai mare efort trebuie pus la clasele primare, baza cunostintelor sa fie puternica.
Între aceste noțiuni, respectiv literație, alfabetizare si analfabetism functional, există o relație de complementaritate. Astfel, literatia – utilizarea scris-cititului in diverse situații de comunicare – se bazează pe alfabetizare fără de care alfabetizarea funcțională nu ar fi posibilă. Este important să știi să citesti, însă este fundamental să înțelegi ceea ce citești, să fii capabil să stabilești conexiuni intre vechile si noile cunostinte, să sintetizezi, să analizezi, să transpui în practică, acolo unde se impune, cele însușite.
Se foloseste mai des conceptul de alfabetizare in raport cu literatia.
Este o realitate analfabetismul functional. Copiii stiu sa citeasca dar nu si inteleg ceea ce citesc.
1.Despre literatie am auzit de curand, la un curs; era folosit in sensul de citire constienta; alfabetizarea este ceea ce facem noi in primii doi ani de scoala cu elevii de CP si clasa I; termenul de alfabetizare functionala l-am perceput ca o masura a combaterii analfabetismului functional constatat dupa aplicarea testelor PISA in tara.
2.Ambele spun acelasi lucru, in alte cuvinte.
3.Din ce am vazut la testele PISA și la Evaluarile nationale de la clasele a VIII-a si a XII-a, tind sa cred ca acesti copii nu vor ,,functiona,, eficient nici pentru ei, nici pentru comunitate, daca nu intervenim fiecare in parte, dar si ,,sistemul,, , si societatea.
1. Termenul de alfabetizare l-am întâlnit cu precădere pe parcursul studiilor.
2. Literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”.
3. Este un semnal de alarmă pentru întreaga societate și mai ales pentru sistemul de învățământ.
1. Am intalnit termenul literatie, la cursurile la care particip.
2. Diferenta este data de termenii utilizati.
3. Este trist dar exprima realitatea, multi copii cu varsta pana in 15 ani sunt analfabeti functional, lucru incurajat si de societate, prin lucrurile promovate.
Multe dintre termenele menționate anterior, le-am întâlnit la cursurile pe care le-am urmat tot aici. Altele le-am întâlnit în diverse studii de specialitate , în facultate .
1. Termenii i-am întâlnit in cadrul cursurilor de la facultate. Au aspect similar.
2 Diferențele sunt minore. Literatie= abilitate…;
Alfabetizare=capacitatea…; Conceptele sunt in strânsă corelație.
3. In urma evaluărilor s-a constatat ca elevii știu sa scrie, sa citească, sa socotească, dar nu înțeleg noțiunile învățate. Cauze: absenteismul, abandonul școlar, lipsa accesului la educație, mediile defavorizate din care provin, relațiile deficitare între elev- profesor-părinte.
Termenul de literatie l-am auzit ,prima data , la un weebinar , apoi l-am descoperit pe site-ul dv. Consider ca se refera la scrierea, înțelegerea, crearea unui text iar termenul alfabetizare se refera la învățarea scrisului și cititului.In ceea ce privește alfabetizarea functionala reprezinta înțelegerea anumitor concepte.
Definițiile sunt asemănătoare diferend sfera la care se face referire.
Termenul de alfabetizare este mai uzual decât literatia.
Analfabetismul functional este situația tot mai gravă în care se află foarte mulți elevi stiu să citească dar nu înteleg ceea ce citesc și nu pot opera cu textul citit.
1. Am interactionat cu terminologia de „literatie” in cadrul unui workshop, iar apoi am auzit de cursul de literatie de la o prietena, curs organizat si sustinut de dvs. Cele trei notiuni, din punctul meu de vedere, se interconecteaza: alfabetizarea reprezinta capacitatea de a scrie si de a citi, literatia reprezinta abilitatea de a intelege si de a interpreta ceea ce este citit, urmand ca alfabetizarea functionala sa fie un sir de competente ce ajuta individul sa comunice și sa stabileasca conexiuni cu alte persoane.
2. In timp ce literatia este abilitatea de a interpreta folosind materiale scrise, audio și digitale, alfabetizarea este capacitatea de a exprima folosind materiale audio, video.
3. Nu stiu daca sa o vad ca pe o constatare a nivelului scazut de dezvoltare a capacitatii de aplicabilitate a cunostintelor acumulate sau ca o informatie putin exagerata. Daca citim cu atentie, observam ca definirea alfabetismului functional facuta de UNESCO are in vedere adultii, nu copiii, nu adolescentii. Pornind de la aceasta, cred ca este dusa intr-un pol extrem afirmatia.
1. Termenul de literație imi este relativ nou cunoscut. Am participat la o întalnire a asociației OvidiuRo în cadrul căreia ni s-au prezentat anumite aspecte. Consider că literația și alfabetizarea sunt chestiuni asemănătoare.
2.Observ doar o diferență de nuanță.
3.Deduc faptul că încă de la cea mai fragedă vârstă este importantă dezvoltarea abilităților de scriere și citire conștientă și corectă.
Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul cursurilor la care am mai participat. Același lucru pot să spun și despre alfabetizare și alfabetizare funcțională. Literația se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională presupune înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. Termenul este folosit în mass-media pentru a accentua situația gravă în care se află învățământul românesc, unii elevi fiind în situația de a nu înțelege ceea ce citesc.
Literația se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională presupune înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
Am întâlnit termenul de literație în contextul Teach for Romania.Literația se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională presupune înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. În mediile dafavorizate cred că procentul este mai ridicat decât 42%.
Din pacate in ultimul timp s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate . Cauze alfabetizării funcționale sunt dierse și diferite.
Am intalnit termenul de literatie in cursuri legate de dificultatile de invatare . Literatia si alfabetizarea desemneaza unul si acelasi lucru, adica abilitatea/capacitatea de a opera prin scris-citit la nivelul cerut de contexte diferite, o abilitate absolut necesara pentru adaptarea la mediul social.
Literatia se refera la folosirea textului in contexte diferite, la cititul cu sens dar si cititul de placere. Alfabetizarea e capacitatea de a intelege si utiliza textul in mod eficient pentru a facilita comunicarea sociala in contexte diferite, atat formale cat si informale.
Parerea mea este ca procentul elevilor analfabeti functionali prezentat in articolul mai sus mentionat este unul foarte aproape de realitate, avand in vedere faptul ca invatarea in sistemul romanesc este inca axata pe asimilarea de cunostinte si prea putin pe formarea competentelor de folosire ale acestor cunostinte. Intr-o clasa normala intalnim frecvent un procent ridicat de elevi care au dificultati in intelegerea, redarea si explicarea mesajului, indiferent de natura acestuia.
Am întâlnit termenul de literație în cadrul participării la cursuri. Prin literație înțeleg scrierea, crearea unui text, precum și înțelegerea unui text. Alfabetizarea înseamnă învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională reprezintă utilizarea conceptelor din diverse domenii, utilizare realizată prin înțelegerea conceptelor din domeniul respectiv.
Definiția dată de Asociația Internațională de Literație se referă la toate disciplinele , iar definiția Consiliului Uniunii Europene se referă la anumite discipline.
Din păcate, mulți elevi se află în situația de a nu înțelege ceea ce citesc, deci, sunt în situația de a nu putea opera cu noțiunile necesare diferitelor discipline.
1. Termenul de literație l-am intalnit in cadrul cursurilor in domeniu. In opinia mea, literatie se refera la intelegerea, scrierea unui text, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
2. In ceea ce priveste cele doua definitii consider ca notiunile sunt asemanatoare, diferenta facand-o sfera la care se refera. Definitia data de Asociatia Internationala de Literatie SE REFERA toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte.
3. In ceea ce priveste Procentul mi se pare destul de mic. Poate are rolul de a accentua situatia grava in care se unii elevi care se afla in situatia de a nu intelege ceea ce citesc.
1. Termenul de literație l-am intalnit in mass media. In opinia mea, literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, iar alfabetizarea functionala reprezinta intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
2. In opinia mea, cele 2 definitii sunt asemanatoare, diferenta facand-o sfera la care se refera. Prima definitie se refera toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte.
3. In ceea ce priveste procentul, acesta mi se pare destul de mic. Poate are rolul de a accentua situatia grava in care se unii elevi care se afla in situatia de a nu intelege ceea ce citesc.
Termenul de ,,literație”l-am întâlnit in cadrul cursurilora la care am mai participat . Cele 2 definitii sunt asemanatoare, diferenta facand-o sfera la care se refera. Prima definitie se refera toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte.Procentul este destul de mic .
Pentru prima data am intalnit termenul de literatie in cadrul formarilor TFR. Cei trei termeni literatie, alfabetizare, alfabetizare functionala, actribuita aceeasi definitie, in cadrul organizatiilor mentionate.
Afirmatia referitoare la 45% dintre copiii de 15 ani, analfabeti functional, poate fi adevarata din perspectiva funtionalitatii in anumite domenii, evident acesti tineri au nevoie de instruire pentru a fi functionali. Insa afirmatia se refera la dificultatile de scris-citit ale unor copiilor de gimnaziu, din scolile romanesti, insa termenul functional nu isi are locul acolo.
1.Nu am fololosit termenul de literație. Termenul alfabetizare este folosit zilinic în activitățile din grădiniță, deoarece unul dintre centrele de ineres este Alfabetizare – copiii au la dispoziței cărți și instrumente de scris.
2.Literația este o abilitate, alfabetizarea este o capacitate.
3.Nu înțeleg ceea ce citesc .
Cred că a citi, a asculta povești/ poezii, literatura in general trebuie făcută indiferent de situație, legi, propuneri și tot ceea ce ține de noi vine din cultura generală pe care o formăm doar citind, aprofundând cele auzite.
Termenul de literație, alfabetizare și alfabetizare funcțională l-am întâlnit
în cadrul cursurilor la care am mai participat. Din punctul meu de vedere literație se referă la ințelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea învațarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. În ceea ce privește cea de-a treia întrebare consider că termenul este folosit în mass-media pentru a accentua situația gravă în care se află învățământul romanesc.
Literatia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
1. În ce context ai întâlnit/ folosit termenul „literație”? Dar alfabetizare/alfabetizare funcțională”? Percepi vreo diferență între cele trei noțiuni? Dacă da, explică diferența.
Am întâlnit termenul de „literație” în cursurile Fundației Noi Orizonturi. ,,Alfabetizare/alfabetizare funcțională” este mai des întâlnit în diverse articole de specialitate.
Literație provine de la literă, semn grafic al sunetului…litera se combină în silabe, iar silabele în cuvinte, astfel ne exprimăm oral și în scris.
Alfabetizare – alfabet – litere , diferența o văd doar în formă, nu în conținut.
2. Ce diferență observi între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene?
Eu cred că există doar o diferență de exprimare, ambele reflectă același concept.
3. Interpretând cele de mai sus referitor la alfabetizare funcțională, ce părere ai despre folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.”? (https://www.avantaje.ro/articol/42-dintre-elevii-romani-de-15-ani-sunt-analfabeti-functional)
Din păcate, noi, dascălii sărim peste unele etape importante atunci când îi învățăm pe elevi citit-scrisul. Metodica predării limbii române ne-a oferit metoda fonetica analitico -sintetică, mai apoi ,,despicarea,, unui text pe toate părțile până ce elevii înțeleg , asta i-ar ajuta să nu mai fie ,,analfabeți funcționali,, la 15 ani.
Cred că termenii dezvoltă sensuri diferite.Literatia e abilitatea de a citi,cititorul (elevul) construind sens din ceea ce citește. Capabil să construiască sens din textele variate pe care le accesează, elevul devine parte a comunității de cititori din școală. Alfabetizarea e capacitatea unei persoane (adultul)de a face față la provocările comunității din care face parte,folosind scris-cititul,pentru a comunica eficient.
Procentul analfabetismului funcțional e uriaș. Din păcate, avem din ce în ce mai mulți elevi care citesc identificând grafemele din structura cuvântului, lipsind înțelegerea celor citite/scrise,nemaivorbind de abilitatea de a interpreta,crea și comunica…Cred că avem o mare problema de alegere a strategiilor de lucru în demersul de la clasa.
1.Nu am fololosit termenul de literație. Termenul alfabetizare este folosit zilinic în activitățile din grădiniță, deoarece unul dintre centrele de ineres este Alfabetizare – copiii au la dispoziței cărți și instrumente de scris.
2.Literația este o abilitate, alfabetizarea este o capacitate.
3.Nu înțeleg ceea ce citesc .
1.”Literație,, ca termen ce înlocuieste ,,alfabetizarea” este nou pentru mine, nu l-am întâlnit până acum .
2.Se pare că introducerea acestui termen are scopul rebrenduirii vechiului concept dar presupune și acceptarea funcțiilor multiple pe care literația le deține într-un anumit proces, eveniment social etc.
3.Referitor la statistica din presă, este trist dacă datele menționate sunt rezultatul unei cercetări și nu estimări arbitrare. Totuși, dacă realitatea este cea exprimată de presă , se poate afirma că societatea actuală se confruntă cu o problemă majoră.
1.”Literație,, ca termen ce înlocuieste ,,alfabetizarea” este nou pentru mine, nu l-am întâlnit până acum .
2.Cele două entități folosesc termenii ,,Literație” și ,,Alfabetizare” atribuindu-le același sens, aceleași caracteristici. Practic, termenul ,,alfabetizare ”este înlocuit cu ,,literație”
3.Referitor la statistica din presă, este trist dacă datele menționate sunt rezultatul unei cercetări și nu estimări arbitrare. Totuși, dacă realitatea este cea exprimată de presă , se poate afirma că societatea actuală se confruntă cu o problemă majoră.
1.Termenii i-am auzit prima data când s-au introdus evaluările naţionale la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a.
2. sunt sinonime
3. Da, ne confruntăm cu această problemă- în majoritatea claselor există astfel de elevi . Factorii problemă sunt: familia, societatea nesigură, multe nonvalori promovate, schimbările dese din sistemul de învăţământ, cadre didactice care nu se adaptează la nou, mijloace de învăţământ învechite sau inexistente, colaborarea familie- şcoală- comunitate.
Am auzit termenul de literație în cadrul unor sesiuni de promovare a lecturii încă de la vârsta preșcolară. Procentul este foarte mare și stiu că acesti copilasi provin din rândul elevilor care trăiesc în medii defavorizate, în familii cu o situație materială precară.
1.Termenul de literatie am început sa îl întâlnesc din ce în ce mai des,prima data atunci când am citit despre Programul Scoli cu scLipici.
2.Exemplul oferit “daca o persoana doreste sa încheie un contract de furnizare a energiei electrice”arata diferența dintre:
*cititorul competent(“funcțional “)-își da seama ce îl încurcă în înțelegerea textului,pune întrebări, cauta răspunsuri pentru a depăși aceste bariere.
*(cititorul mai puțin competent (mai puțin “funcțional “)s- ar putea sa nu realizeze ce anume ii cauzează dificultățile în înțelegerea contractului.
3.Stirea o putem “vedea” și dintr- o alta perspectivă .
Ce schimbare majora și rapida este necesară în școala românească?(Răspuns posibil-Laboratorul de literatie)
1.Termenii alfabetizare,alfabetizare funcțională, literatie.
*alfabetizarea presupune cunoașterea literelor,cuvintelor,structurii textului;
*alfabetizarea funcțională presupune abilitatea de a citi,a scrie și a înțelege informatia citita;
*literatia presupune abilitatea de a lectura, a scrie,a intelege,de a realiza conexiuni pentru a interpreta/evalua critic informația citita sau scrisă.
1.Termenul de literatie l-am auzit in contextul unui curs organizat cu un formator Teach For Romania, initial am crezut ca e doar o forma pretentioasă de a denumi alfabetizarea. Acum inteleg diferența. Literația cuprinde și lectura constientă, alfabetizarea doar descifrarea cuvintelor , frazelor, transpunerea lor din oral in scris si viceversa. Alfabetizarea functională măsoară acei parametri care permit utilizatorului unui limbaj scris sau oral să răspundă eficient provocărilor din viata profesionala sau socială, depăsind barierele de comunicare sau adaptându-se la ele prin strategii constientizate sau uneori compensatorii.
2. Cele doua defintii sunt asemanatoare, diferă domeniul de aplicabilitate la care fac referire.
3. Problema alfabetizarii functionale este un subiect neglijat de cei abilitati sa aduca solutii la situatia gravă în care ne situăm in clasamente și topuri. Desi foarte mediatizat, ramane, totusi, neglijat. M-am intrebat mereu de ce ONG-urile gasesc resurse pentru a aduce claritate in jurul acestui subiect ( cursuri pt profesori, programe de implementat in scoli) , in vreme ce atatia specialisti în educație și inspectori ce stau in diverse posturi bine remunerate, la stat, nu reusesc, desi au inscrise aceste atributii in fisa postului.
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.”
Literația se referea la capacitatea de a înțelege, a scrie și a crea un text iar alfabetizarea este capacitatea de a intelege si utiliza textul in mod eficient.
Despre literație am aflat la cursul de pregătire pentru organizarea Atelierelor de vară Șotron. Este un termen tot mai folosit în discursurile formatorilor. Alfabetizarea a fost dintotdeauna un proces de durată. Nu toți elevii pot învăța să citească utilizând aceleași strategii. Sunt copii care au nevoie de individualizarea învățării, ceea ce este mai greu de realizat într-o clasă numeroasă, cu elevi cu ritm diferit de înțelegere, cu probleme de sănătate sau cu cerințe educaționale speciale. „Taina cititului” presupune un efort comun al elevilor și cadrului didactic, într-o școală prietenoasă, incluzivă, în care se urmărește și creșterea stimei de sine, dar și starea de bine a copiilor. Alfabetizarea funcțională se referă la învățarea pe tot parcursul vieții, pentru buna integrare în societate, printr-o comunicare orală și scrisă, verbală și nonverbală eficientă.
Termenul de literație l-am auzit la cursurile la care am participat.
Literație-alfabetizare- alfabetizare funcțională- toate sunt în strânsă legătură.Toate trei își pun amprenta asupra copilului/individului.Definițiile date acestor noțiuni sunt asemănătoare, într-un fel. Accentul este pus pe capacitatea de a identifica, de a înțelege, exprima, crea și interpreta diverse concepte. Este foarte important ca elevul să știe nu numai să scrie, să citească dar foarte esențial să înțeleagă ce citește.
Referitor la cea de a treia întrebare consider că este un semnal de alarmă și lucrurile ar fi bine să se schimbe. Să se producă schimbarea….Fiecare dintre noi să contribuim mai mult sau mai puțin la această schimbare.
Din punctul meu de vedere literația și alfabetizarea funcțională sunt noțiuni asemănătoare care au același scop. Legat de a treia întrebare, eu cred că mass media dorește să ne atragă atenția asupra faptului că mulți dintre elevi și adulți știu să citească, dar nu înțeleg ce au citit. Scopul cititului este să înțelegi ceea ce ai citit.
1.Acești termeni i-am întâlnit la cursurile la care am participat și consider că sunt în strânsă legatură .
2.Observ o diferență între cele două definiții.Aceasta fiind ,,interpretarea,, conceptelor,ideilor;consider că intervine exprimarea opiniei în legătură cu idei,sentimente,fapte; deci se pune accent pe gândirea critică a fiecărui individ.
3.Consider că există o discrepanță în afirmația din mass-media, atribuind termenul de analfabetismul funcțional elevilor…
1. În ce context ai întâlnit/ folosit termenul „literație”? Dar alfabetizare/alfabetizare funcțională”? Percepi vreo diferență între cele trei noțiuni? Dacă da, explică diferența.
Am intalnit termenul de ”literatie” acum cativa ani in cadrul cercului pedagogic al invatatorilor. Nu gasesc nicio diferenta intre litaratie si alfabetizare. In schimb, cand vorbim despre alfabetizare functionala ne raportam, mai ales, la adulti si nu neaparat la elevi ca in cadrul literatiei/alfabetizarii. Alfabetizare functionala presupune ca adultii sa foloseasca citirea, scrierea și calculul pentru propria dezvoltare si pentru dezvoltarea comunitatii din care face parte.
3. Interpretând cele de mai sus referitor la alfabetizare funcțională, ce părere ai despre folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.”? (https://www.avantaje.ro/articol/42-dintre-elevii-romani-de-15-ani-sunt-analfabeti-functional)
Cred ca aceasta formulare nu este corecta, tocmai pentru ca alfabetizare funcțională se refera la adulti.
Termenul de literație nu prea este folosit ci mai mult alfabetizare. Eu am aflat de literație doar în cursurile dvs. Analfabetismul funcțional din țara noastră este prezent la tinerii de 15 ani dar și la adulți conform statisticilor .Este o realitate tristă.
1. Termenul de literație l-am intalnit in cadrul cursurilor in domeniu. In opinia mea, literatie se refera la intelegerea, scrierea unui text, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
2. Am observat că există două tipuri de erori: fie literația este considerată ca fiind ceva diferit de alfabetizarea funcțională, dar de același nivel de generalitate (iar acest lucru sună la fel de bizar ca atunci când ai spune: „Ar fi bine să fie protejate mamiferele și cabalinele”); fie alfabetizarea funcțională este considerată ca fiind echivalentă cu literația.
3. Alfabetizarea funcțională – copilul este capabil să citească și să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
Până la accesarea acestui curs nu am întâlnit termenul de „literație”, însă după ce am citit descrierea termenilor: literație, alfabetizare și alfabetizare funcțională, pot spune că înțeleg rolul fiecăruia.
Mulțumesc!
Literatia, termen relativ nou, reprezintă o abilitate, pe când alfabetizarea este o capacitate. Termenii aleși spre a explica cele două concepte, aflate în relație de interdependență, sunt în esență aceeași. Numărul analfabeților funcționali este îngrijorător.
În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar uneori nu înteleg cerințele care trebuie corelate cu noțiunile învățate, ceea ce rezultă rezultate slabe.
Diferențele dintre termeni sunt subtile, dar importante deoarece reflectă diferite stadii și un anumit nivel al competențelor obținute. Dacă aș reprezenta termenii ,aș face-o folosind 3 cercuri concentrice, primul fiind alfabetizare, apoi rând pe rând, literatia și alfabetizare funtionala.
Nu sunt convinsă că procentele folosite sunt reale, dar felul în care abordează elevii școala este îngrijorător.
Literația este o competență complexă care stă la baza tuturor celorlalte competențe-cheie. Acest proces începe, încă din primii ani de viaţă, în familie, apoi în grădiniţă.
În funcţie de acest nivel de literaţie (emergentă), un profesor trebuie să-şi construiască strategiile de predare – învăţare -evaluare, pentru a facilita tuturor copiilor formarea capacităţii de a folosi cititul, scrisul și calculul pentru propria dezvoltare (alfabetizarea funcțională)
Am auzit termenul de literaţie la ultima activitate de Cerc Pedagogic la care am participat. Am înţeles că acest termen se foloseşte pentru a evidenţia capacitatea de a citi, de a înţelege, de a scrie şi de a folosi în diverse contexte un text. Termenul de alfabetizare l¬-am întâlnit pe parcursul anilor de studiu, iar profesorii mei se refereau la el ca fiind învăţarea scrisului şi cititului. Alfabetizarea funcţională cred că se referă la capacitatea de a înţelege cele citite şi de a folosi în diverse situaţii informaţiile înţelese.
Cele două definiţii par a fi diferite, dar în esenţă transmit aceleaşi informaţii.
Procentul de 42% mi se pare ancorat în realitate. Preocuparea pentru tehnologie, internet şi aparate care să ne uşureze viaţa e tot mai evidentă. Cred că elevii noştri învaţă să jongleze cu informaţiile şi nu le înţeleg cu adevărat. Recent am văzut un filmuleţ de prezentare a unor site-uri care ”te ajută să rezolvi orice temă”, fără să depui efort intelectual. Elevii erau încurajaţi să le folosească pentru a scăpa de bătăi de cap. În concluzie, cred că spre asta ne îndreptăm, din păcate.
Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul unor cursuri.
Cele două noțiuni sunt în cea mai mare parte asemănătoare.
Nu știu dacă procentul este corect, dar să nu uităm că sunt și elevi preocupați de învățare și traseul lor educațional.
„Cuvântul literație și contextul în care este folosit în proiectul legii educației face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text. Mai grav, restrânge evaluarea alfabetizării funcționale doar la evaluarea competențelor de citire. Or, alfabetizarea funcțională presupune existența de competențe pe toate cele trei paliere”
Cuvântul literație și contextul în care este folosit în proiectul legii educației face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text. Mai grav, restrânge evaluarea alfabetizării funcționale doar la evaluarea competențelor de citire.
Cuvântul literație și contextul în care este folosit în proiectul legii educației face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text
Termenul de literaţie este nou, l-am auzit în presă şi la unele cursuri. Cred că literaţia şi alfabetizarea funcţională au acelaşi scop de a-i permite unei persoane să funcţioneze eficient într-un grup, în comunitatea în care trăieşte şi a-l ajuta în propria dezvoltare. Alfabetizarea este capacitatea de a învăţa cititul şi scrisul . Dacă realitatea este cea prezentată în presă , atunci societatea şi învăţământul românesc se confruntă cu o problemă majoră ,iar cauzele sunt diferite în funcţie de mediul social, şcolar şi familial.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea in activitătile desfăsurate impreună cu Ovidiu.Ro
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Am intalnit acesti termeni in Academia de vara Teach.
Literatia se refera la lucrul cu textul, iar alfabetizarea este baza si anume invatarea scrisului si a cititului.
Cred ca a firmatia este corecta. Majoritatea elevilor stiu sa scrie si sa citeasca, dar nu inteleg ce citesc. Pana acum cativa ani, comentariile ni se predau si trebuia sa le invatam cuvant cu cuvat, elevii nefiind obisnuiti sa gandeasca, sa faca analogii.
Termenii de literație si alfabetizare funcțională i-am auzit in mass-media.
Din punctul meu de vedere, diferența dintre cele două definiții ar consta în faptul ca sunt folosite urmatoarele sintagme – „toate disciplinele” și „în orice context” fata de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Consider că afirmațiile din mass-media cu privire la procentajul de analfabeți funcțional din Romania sunt exagerate.
Termenul de literație, pentru mine, este relativ nou. Am auzit despre el la celelalte cursuri pe care le-am parcurs și cred că le include pe celelalte două – alfabetizare și alfabetizare funcțională.
Termenul de literație l-am întâlnit în ultimii ani în cărțile de metodică, în diferite articole etc.
Cred că se suprapun foarte mult termenii “literație” și “alfabetizare”, prea puțin simțim diferența între ele.
În ce privește titlul des întâlnit, este adevărat, dar definiția UNESCO leagă “analfabetismul funcțional” doar de adulți.
Termenul de literatie l-am intalnit in cadrul acestui curs si am aflat ca face referire la text, iar termenul de alfabetizare l-am folosit pentru invatarea scrisului si cititului.Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional reflecta situatia actuala -elevii stiu sa citeasca si sa scrie , dar nu inteleg mesajul transmis.
Consider ca definiția Consiliului Uniniunii Europene este mult prea abiguu si cele doua seamana oarecum, iar afirmatiile mass-media sunt usor exagerate. Nu putem vorbi despre analfabetism functional la 15 ani.
Cele trei concepte le-am întâlnit prima data în mass-media. Alfabetizarea este o capacitate complexă. Literația este o abilitate. Este inclusă în alfabetizare. Alfabetizarea funcțională se referă, între altele, la dobândirea de abilități de lucru cu calculatorul, abilități de a folosi elementele de bază ale infrastructurii bancare, permis de conducere auto sau cunoașterea cel puțin a unei limbi străine de circulație internațională.
Consiliul Uniunii Europene completează definiția alfabetizării subliniind că aceasta implică capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.
Mulți tineri părăsesc școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare necesare pentru a participa pe deplin în societate. Analfabetismul funcțional, spre deosebire de analfabetism, poate fi greu de observat. Decodarea și citirea cu voce tare a textului poate fi atât de solicitantă din punct de vedere mental pentru individ, încât el sau ea nu are nicio capacitate de rezervă pentru a avea acces la sensul textului.
Nu-mi amintesc în ce context am auzit termenul ,,literație”;
Alfabetizare= proces de învățare citit-scris;
Alfabetizare funcțională= se referă la capacitatea de a înțelege ce citești, de a identifica, de a desprinde informații de detaliu dintr-un text, capacitatea a exprimare orală și scrisă;
Referitor la elevii analfabeți functionali, cred că procentul este real. Mulți știu să scrie și să citească, dar puțini o fac conștient.
Literație- un termen nou pentru mine.
În ceea ce priveste alfabetizarea și alfabetizarea funcțională consider că datele prezentate sunt reale. Există foarte mulți copii care citesc dar nu știu ceea ce citesc…
1. Literație- termen întâlnit la diverse cursuri.
2 Alfabetizare-procesul de învățare a citit-scrisului, de înțelegere a ceea ce citim/ exprimăm.
3. Cu siguranța procentul este real, din păcate.
In mass-media am auzit cel mai des cele doua concepte. Alfabetizarea reprezinta un prag minim pentru intelegerea unui text, literația presupune o intelegere a unui text in orice domeniu
1. Despre literatie am auzit la curs, despre alfabetizare la scoala si in presa.Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
2.Cele două entități folosesc termenii ,,Literație” și ,,Alfabetizare” atribuindu-le același sens, aceleași caracteristici. Practic, termenul ,,alfabetizare ”este înlocuit cu ,,literație”
3.Referitor la statistica din presă, este trist dacă datele menționate sunt rezultatul unei cercetări și nu estimări arbitrare. Totuși, dacă realitatea este cea exprimată de presă , se poate afirma că societatea actuală se confruntă cu o problemă majoră.
În ultimii ani am observat că elevii stiu să citească ,dar nu înțeleg ceeea ce citesc. Analfabetismul funcțional este o realitate cu care se confruntă societatea.
1. Despre literatie am aflat, participând la Proiectul transfrontalier Comoara din labirintul lecturii, scopul fiind intelegerea si a utiliza constient textul.
Alfabetizarea am aflat- o la formarile Alfabetizarea digitala- intelegerea si functionalitatea platformelor.
2. Diferenta este intre formularea “diferite disciplini si contexte” – ” toate disciplinile si in toate contextele”.
3. Tinerii sunt si la 18+ analfabeti functional. Faptul ca ei citesc bine, dar nu inteleg si nu pot relata despre cele citite, ii pun sub acest termen.
– Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
– Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
Analfabetismul funcţional este o problemă întâlnită la noi , în România. Învăţământul românesc pune accent pe predare, fără a vedea cu câtă informaţie rămân elevii.
Testele de literaţie urmăresc capacitatea de citire şi înţelegere ale unui text , precum şi capacitatea de exprimare a unei opinii atât oral cât şi în scris.
Testele sunt o metodă prin care se identifică acei copii care au probleme cu înţelegerea unui text ,dar şi cu exprimarea propriilor idei.
Termenul ” literație ” a inceput să fie tot mai des folosit în cadrul cursurilor de formare profesională , presupunând înțelegerea , crearea și scrierea unui text.
Alfabetizarea presupune abilități de citire și scriere. Alfabetizarea funcțională este capacitatea de a înțelege ce citești și interpretarea personală a celor citite, chiar scrierea unui text .
Procentul prezentat ar trebui să ne pună pe gânduri.
1. Literatie=capacitatea de a cunoaște literele, semnele, de a percepe mesaje scrise.
Alfabetizare funcțională = înțelegerea textului citit și utilizarea informațiilor din cuprinsul acestuia pentru a formula opinii.
2. Termenii sunt asemanatori
3. Consider ca procentul este prea mare si nu reflecta realitatea.
Termenul de literatie l-am intalnit de curand intr-un articol de specialitate. Cu termenul de alfabetizare am fost familiarizata pe parcursul studiilor (invatarea citit-scrisului).
Intre cei doi termeni exista o diferenta minima. Definitia data de Asociatia Internationala de Literatie se refera la toate disciplinele si orice context, iar definita data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite contexte.
Procentul dat este un semnal de alarma cu privire la situatia grava in care se afla multi copii, atat in mediul rural cat si in mediul urban.
Fenomenul este mult mediatizat si este in crestere.
Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
Termenul „literație” a început să fie utilizat tot mai des, dar mai ales citit în presă și în statisticile evaluărilor.
Procentul prezentat este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu( elevii fiind nevoiți să părăsească școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare); sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie (acolo unde sunt părinți plecați în străinătate) etc.
Mulți tineri părăsesc școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare necesare pentru a participa pe deplin în societate. Analfabetismul funcțional, spre deosebire de analfabetism, poate fi greu de observat. Decodarea și citirea cu voce tare a textului poate fi atât de solicitantă din punct de vedere mental pentru individ, încât el sau ea nu are nicio capacitate de rezervă pentru a avea acces la sensul textului.
Analfabetismul – nu este capabil să citească și să scrie deloc, și alfabetizarea funcțională – este capabil să citească și să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
E trist că, cel puțin după ciclul primar, sunt copii care nu deprind înțelegerea textului, indiferent de procentul, real sau nu.
1.Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Alfabetizarea funcțională este capacitatea de a scrie,de a citi dar insuficient pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris.
2.Observ că odefinițe e mai simplu formulată iar cealaltă mai amplă,am
3.E foarte adevărată, știu să scrie și să citească dar nu pot înțelege mesajul.
Am intalnit termenul de literatie în cadrul unor webinarii. Definițiile sunt asemănătoare, doar că literatia este definită ca o abilitate, iar alfabetizarea ca o capacitate. Deși sunt termeni similari, se.folosesc in contexte diferite.
Abilitatea se referă la nivelul real, actual al dezvoltării potențialului copilului, în tîmp ce capacitatea se refera la întregul potențial la care poate ajunge copilul, chiar dacă încă nu e pe deplin internalizat.
Adevărata problemă a analfabetismului functional nu e procentul de 42%, acesta e doar o medie ,ci este diferența uriașă între rural și uban.
1. Din ce am înțeles, diferența dintre termenii “literație”, “alfabetizare”, “alfabetizare funcțională” ține de dimensiunile/ perspectivele din care privești competențele urmărite și grupul țintă pe care îl ai în vedere. Din ce am înțeles, termenul “literație” este mai potrivit de a fi folosit într-un context școlar, precum cel în care mă aflu, în calitate de învățător, pentru a numi, spre exemplu, nivelul de literație la care se află elevii de la clasa la care predau. Mai departe, cred că “alfabetizare” se referă strict la capacitatea de a înțelege, interpreta și formula mesaje scrise, în timp ce “alfabetizare funcțională” acoperă un spectru mai larg, unde este vorba despre aplicativitatea competențelor de alfabetizare în contexte de existență în societatea din prezent.
Termenul „literație” a început să fie utilizat tot mai des, dar mai ales citit în presă și în statisticile evaluărilor.
Procentul prezentat este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu( elevii fiind nevoiți să părăsească școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare); sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie.
Tinerii de azi au nevoie de un nivel mai avansat al competențelor de literație decât în trecut pentru a-i ajuta pe tot parcursul vieții, iar profesorul este sprijinul incontestabil.
Termenii de literație și alfabetizare funcțională i-am auzit din presă.
Deși sunt termeni similari, se folosesc în contexte diferite.
Consider ca procentul este prea mare si nu reflecta realitatea de astăzi.
Am descoperit termenul de literatie prin intermediul cursurilor urmate. Cred ca termenul literatie este cel mai amplu in comparatie cu alfabetizare sau alfabetizare functionala, care sunt mai specifice. Toate fac referire la competentele de a citi, a scrie si a intelege.
1. Am întâlnit termenul de literație pe parcursul cursurilor universitare, cu termenul de alfabetizare m-am întâlnit oarecum mai devreme, pe parcursul perioadei de școlarizare a copiilor mei și citind despre Reforma alfabetizării populației adulte din perioada de după al Doilea Război Mondial. În schimb alfabetizarea funcțională este un termen utilizat în mass media mai mult sub aspect negativ, respectiv analfabetismul funcțional.
În ceea ce privește elementele comune dintre „literație” și „alfabetizare”, la prima vedere, avem impresia că sunt identice deoarece regăsim în definiția acestora verbele de acțiune precum: a identifica, a înțelege, a interpreta și a crea. Diferența este dată de direcția în care cele două concepte acționează, astfel prin literație individul citește pentru a învăța sau din plăcere deci acțiunea este în îndreptată spre propria persoană, pe când alfabetizarea este un proces în urma căruia persoana va dobândi capacitatea de a stabili relații și conexiuni eficiente cu ceilalți. Alfabetismul funcțional este rezultatul celor două procese anterioare în urma cărora individul identifică problemele de blocaj, înțelege motivul acestora, caută și identifică strategii de depășire a barierelor și aplică noile concepte in contexte diferite.
2. Între definiția literației și definiția alfabetizării se remarcă introducerea conceptului de „competențe-cheie și termenului de comunicare verbală de către CUE, precum și de concepte precum, „sentimente, fapte opinii”, punând accent pe interiorizare. Dacă în literație individul lucrează cu materiale scrise, audio și digitale, în alfabetizare se introduce termenul de material vizual. Și în cele din urmă, pentru a observa o altă diferență dintre cele două definiții trebuie să observăm scopul urmărit de către cele două concepte, respectiv citirea pentru a învăța (literație) și formarea capacității de a comunica și de a stabilii conexiuni eficiente și adecvate cu cei din jur.
3. Din păcate analfabetismul funcțional este o problemă tot mai mare în societatea actuală, fapt confirmat și de statistici. Ce înțeleg prin acest termen? Așa cum observăm din definiția alfabetismului funcțional, individul care are această abilitate poate rezolva problemele apărute prin identificarea barierelor și integrarea noilor cunoștințe în acțiunile sale viitoare. Acset individ își folosește competențele de alfabetizare pentru a funcționa eficient într-un grup. Alfabetizarea funcțională nu înseamnă să fi de nota 10 învățând mecanic fără să înțelegi informațiile memorate ci presupune interiorizarea acestora, autoreflecția și implicarea competențelor metacognitive în asimilarea noului, precum și aplicarea cunoștințelor și deprinderilor dobândite în construirea noilor cunoștințe.
1.Am auzit de cei doi tremeni din cursurle parcuse pănă în acest momet dar și din mass media .
Defiranța dintre literație și alfabetizare constă din faptul că:
– literația se referă la capaciatea elevului de citi cursiv și cu intonație, de a povesti, de face o catrerizare a unui personaj din textul sau cartea citită.
– Alfabetizarea reprezintă abilitatea perosanelor de intreacționa eficiet cu cei din jur și de fi capabil să se descurce în vață.
Diferența între definiția adoptată de către Asociația Internațională de literație și cea dată de 2.Consiliul Uniunii Europene este fatul că:
-Asociația Internațională de Litrație definște termenul de literație ca fiind abilitatea de a identifica , înțelege , interpreta crea și comunica, folosind matreriale, scrise audio și digitale în toate disciplinele și în orce context.
– Consiuliul Uniunii Europene definește alfabetizarea ca fiind capacitatea de a identifca , înțelege, exprima cea și intrepreta concepte, sentimente fapte și opinii atăt verbale cât și în scris, folosind matreiale vizuale auditive și digitale în diferite dicipline și diferite contexte.
3. Din nefericire din ce în ce mai mulți copii sunt analfabeți fucținali. Aceștia de cele mai multe ori nu înțeleg ceea ce citesc, învață necanic, iar memoria lor este de scurtă durată, la fel ca și capacitatea lor de concetrare. Aceștia nu mai au respect pentru cadrele didactice și pentru învațătură. Perturbă orale și îi dranjează pe cei care doresc să fie atenți.
Termenul de literație l-am întâlnit la facultate – la PIPP.
Literatia este capacitatea elevilor de a intelege, iar alfabetizarea este un proces de instruire. Referitor la procentul mare de analfeți funcționali, consider că nu e cel real, adică cel real fiind mult mai mare decât cel prezentat.
Termenul de literatie l-am intalnit in cadrul acestui curs si am aflat ca este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, iar termenul de alfabetizare l-am folosit pentru invatarea scrisului si cititului. Iar folosirea în mass media a formulării aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional consider că este adevărată.
1. Termenii literație și alfabetizare/alfabetizare funcțională i-am auzit la televizor pentru prima dată.
2. Cele două definiții sunt asemănătoare, diferența fiind făcută de disciplinele și contextele vizate, astfel, Asociația Internațională de literație vizează toate disciplinele și orice context, iar Consiliul Uniunii Europene vizează doar anumite discipline și contexte.
3. Consider că procentajul elevilor analfabeți funcțional este aproape de adevăr, deoarece suntem pe ultimul loc în UE la consumul de carte.
1. Până acum nu am prea întâlnit acest termen.
2. Definiția oferită de Asociația Internațională de Literație spune că literația este abilitatea de a identifica, înțelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele în orice context iar Consiliul Uniunii Europene a introdus în 2018 în loc de termenul cheie “comunicare” au introdus termenul “compentețe de alfabetizare”, astfel că alfabetizarea se referă la capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, audtitive/audio și digitale și în difeirte discipline.
3. Consider că procentajul este adevărat deoarece din cauza tehnologiei adolescenții au început să nu mai citească sau să citească mai puțin și în unele cazuri aproape deloc.
Prin literaţie sau alfabetizare funcţională înţelegem ceea ce deja ştie toată lumea şi anume capacitatea unei persoane de a lectura un text în mod cursiv, de a înţelege textul respectiv şi de a fi capabil să folosească informaţiile din text în contexe diferite de viaţă.
2. Consider că noțiunile se aseamănă dar definiția dată de Asociația Internațională de Literație care întrunește toate disciplinele. Consiliul Uniunii Eurupene se referă la doar anumite discipline.
3. Cred că mass -media folosește acest termen pentru a semnala gravitatea în care se află învățământul românesc.
Cuvantul Literatie l-am auzit la facultate.
Literatia este abilitatea de a citi si a scrie.Alfabetizarea este procesul de instruire a unor persoane cu scopul obtinerii abilitatii de a scrie si de a citi.
Cred ca procentajul este adevarat deoarece in ultimul timp tot mai putini adolescenti citesc o carte.Uneori chiar si o cerinta le este greu sa o inteleaga.
Termenul de literație l-am întâlnit foarte rar, mai exact citind diferite articole din străinătate. În schimb, termenul de alfabetizare este un cuvânt uzual, întâlnit în contexte variate. Putem spune ca cele 2 cuvinte sunt sinonime, diferența constând în formularea definiției. Referitor la elevi analfabeți funcționali, consider ca ne prezintă realitatea dura din tara noastră. Pandemia, tehnologia au condus la nivele de interacțiune interumana foarte scăzute, de acolo pornind probleme de înțelegere și comunicare.
1. Până în acest moment nu am întâlnit termenul “literație” . Despre alfabetizare s- a discutat la unele cursuri de formare pe care le-am urmat și la școala unde îmi desfășor activitatea.
2. Asociația Internațională de Literație oferă o definiție în ceea ce privește literația și consiliul Uniunii europene definește alfabetizarea.
3. Termenul este folosit pentru a aduce la cunoștință situația gravă în care se află învățământul.
1.Termenul literatie l-am auzit foarte rar iar itermenul de alfabetizare l-am folosit in utilizarea scris-citit atat la grupa cat si acasa. Diferenta dintre acestea o constituie faptul ca literația se referă la capaciatea elevului de citi iar alfabetizarea reprezintă capacitatea persoanelor de a interactiona unul cu celalat.
2.diferenta dintre acestea o constituie insusi contextul si disciplina, definitia data de Asociatia Internationala de Literatie vizeaza toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte.
3.Consider ca procentajul este unul adevarat deoarece elevii nu mai sunt captivati de arta cititului, ceea ce ii captiveaza pe ei este tehnologia..
Întrebarea 1: Am întâlnit conceptul de literație în timpul desfășurării practicii pedagogice în urmă cu un an, iar mai apoi la cursul Strategii de alfabetizare timpurie. Din punctul meu de vedere, termenul de literație ilustrează capacitatea de a înțelege, a crea /scrie un text; termenul de alfabetizare are în vedere învățarea citit/scrisului în anii timpurii de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională face referire la capacitatea de a înțelege și a comunica corect și coerent verbal, dar și în scris.
Consider că există o diferență între acești termeni: Este important să se distingă diferența între analfabetismul – nu este capabil să citească și să scrie deloc, și alfabetizarea funcțională – este capabil să citească și să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
Întrebarea 2: Definiția prezentată de Consiliul Uniunii Europene este puțin mai cuprinzătoare, oferind informații mai complexe, cu toate acestea, cele două definiții vizează același domeniu.
Întrebarea 3: Acest articol încearcă să tragă un semnal de alarmă atât pentru noi, viitoare cadre didactice, cât și pentru oamenii care alcătuiesc societatea din zilele noastre. Cel mai probabil că au fost realizate studii în privința procentului de elevi analfabeți funcționali… din punctul meu de vedere acest procent este îngrijorător.
Întrebarea 1: Am întâlnit conceptul de literație în timpul desfășurării practicii pedagogice în urmă cu un an, iar mai apoi la cursul Strategii de alfabetizare timpurie.
Din punctul meu de vedere, termenul de literație ilustrează capacitatea de a înțelege, a crea /scrie un text; termenul de alfabetizare are în vedere învățarea citit/scrisului în anii timpurii de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională face referire la capacitatea de a înțelege și a comunica corect și coerent atât verbal, cât și în scris.
Consider că există o diferență între acești termeni: Este important să se distingă diferența între analfabetism – persoana nu este capabilă să citească și să scrie deloc, iar alfabetizarea funcțională – persoana este capabilă să citească și să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
Întrebarea 2: Definiția prezentată de Consiliul Uniunii Europene este puțin mai cuprinzătoare, oferind informații mai complexe, cu toate acestea, cele două definiții vizează același domeniu.
Întrebarea 3: Acest articol încearcă să tragă un semnal de alarmă atât pentru noi, viitoare cadre didactice, cât și pentru oamenii care alcătuiesc societatea din zilele noastre. Cel mai probabil că au fost realizate studii în privința procentului de elevi analfabeți funcționali… din punctul meu de vedere acest procent este îngrijorător.
Întrebarea 1: am întâlnit pentru prima dată termenul ,,literație’’ în urmă cu câțiva ani, în cadrul unui curs de formare. Consider că cele două cuvinte ,, literație’’ și ,,alfabetizare’’ sunt sinonime.
Întrebarea 2: UNESCO face referire în special la adulți și la capacitatea acestora de a utiliza scrierea și calculul în vederea propriei dezvoltări dar și a comunității din care fac parte.
Întrebarea 3: cred că tot mai mulți tineri, deși citesc, nu își dezvoltă capacitatea de a înțelege ceea ce citesc sau de a-și exprima opiniile sau sentimentele în diferite contexte.
Întrebarea 1: Am întâlnit conceptul de literație în timpul desfășurării cursul Strategii de alfabetizare timpurie.
Din punctul meu de vedere, termenul de literație ilustrează capacitatea de a înțelege, a crea /scrie un text; termenul de alfabetizare are în vedere învățarea citit/scrisului în anii timpurii de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională face referire la capacitatea de a înțelege și a comunica corect și coerent atât verbal, cât și în scris.
Întrebarea 2: Definiția prezentată de Consiliul Uniunii Europene este puțin mai cuprinzătoare, oferind informații mai complexe, cu toate acestea, cele două definiții vizează același domeniu.
Întrebarea 3: Acest articol încearcă să tragă un semnal de alarmă atât pentru noi, viitoare cadre didactice, cât și pentru oamenii care alcătuiesc societatea din zilele noastre. Cel mai probabil că au fost realizate studii în privința procentului de elevi analfabeți funcționali… din punctul meu de vedere acest procent este îngrijorător.
1. Am întâlnit conceptul de literație în timpul desfășurării cursul Strategii de alfabetizare timpurie.
2. Definiția UNESCO face referire la capacitatea de a scrie și de a citi.
1. Prima dată am întâlnit termenul de literație în cadrul unui curs de formare, anul trecut. Consider că aceste concepte (literație, alfabetizare, alfabetizare funcțională) sunt într-o strânsă legătură și se completează reciproc.
2. Cele două definiții sunt orientate în aceeași direcție, diferența constând în faptul că cea dată de Consiliul Uniunii Europene este mai complex formulată.
3, Acest articol ar trebui să ne trezească la realitate, pe noi, elevii, studenții, cât și pe restul populației, deoarece procentul este destul de ridicat.
1. Analfabetismul este o problema extrem de raspandita iar testele de literatie pot fi de mare ajutor si folos in acest caz. De aceea consider ca literatia si analfabetismul functional se cuprind unul pe altul.
2. Definiția Consiliului Uniunii Europene este mai detaliată, dar de fapt, esența celor două definiții, este aceeași.
3. În urma testelor aplicate (testele PISA, Evaluarea Naţională), un număr foarte mare de elevi români nu au reuşit să înţeleagă, să interpreteze sau să aplice ceea ce au citit.
1. Prima dată am întâlnit termenul literație la cursul Strategii de alfabetizare timpurie. Consider că concertul de literație, alfabetizare și alfabetizare funcțională se află într-o strânsă legatură.
2. Definiția Consiliului Uniunii Europene este mai amplă decât definiția oferită de UNESCO.
3. Acest articol, cred că, ar trebui sa fie un semnal de alarmă, deoarece procentul este destul de ridicat.
1.Prima dată am întâlnit termenul de literație la cursul de Strategii de alfabetizare timpurie.
2.Cele două definiții au același sens, aceleași carateristici.
1.Temenul de literatie a fost intalnit la cursul Strategii de dezvoltare personala in invatamantul rpimar si prescolar in anul II de studiu.Este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele.Cuvântul literație și contextele în care este folosit face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională (care este alfabetizare matematica si alfabetizare stiintifica)se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text.
2.Nu observ sa fie vreo diferenta intre cele doua definiti dpoate doar unele cuvintele folosite,si Consiliului Uniunii Europene este mai detaliată însă esența pana la urma este aceaiasi.
3.Dac cele aparute in mas media sunt date corecte este un numar destul de mare si ingrijorator.
Nu cantitatea de informații asimilată în timpul școlarizării este importantă, ci
formarea unor strategii de învățare care să fie viabile pe tot parcursul vieții pentru a-l ajuta
pe copil să caute, să descopere, să asimileze și să aplice informații noi.
Literația este abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Formarea abilităților de literație reprezintă o măsură a valorii unui sistem educațional.
1. Mărturisesc că nu îmi amintesc să fi întâlnit termenul literaţie în limba română, ci doar în engleză, literacy, cel mai adesea în articole care abordau competenţele de literaţie, adică literacy skills. Termenii de alfabetizare şi alfabetizare funcţională i-am întâlnit frecvent în discuţii vizând strategiile de abordare a analfabetismului funcţional.
2. Cele două definiţii mi se pare foarte asemănătoare cu specificarea nuanţată în cazul primeia că vizează toate disciplinele, iar cea de-a două ar viza doar unele.
3. Conform definiţiei de alfabetizare, sintagma alfabetizare funcţională este complet greşită.
Am întâlnit termenul pe parcursul studierii unui curs de strategii de alfabetizare timpurie din cadrul facultății. Același lucru pot să spun și despre alfabetizare și alfabetizare funcțională. Noțiunile sunt similare pentru mine, ca primă observare. Literația se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională presupune înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. Termenul este folosit în mass-media pentru a accentua situația gravă în care se află învățământul românesc, unii elevi fiind în situația de a nu înțelege ceea ce citesc.
1. Prima dată am întâlnit termenul ,,literație,, la cursul Strategii de alfabetizare timpurie, semestrul acesta la facultate. Din punctul meu de vedere literația, alfabetizarea și alfabetizarea funcțională sunt într-o legătură una cu cealaltă.
2. Definiția oferită de către Consiliului Uniunii Europene este mai subiectivă decât definiția oferită de UNESCO.
3. Acest articol ar trebui sa fie un semnal de alarmă, deoarece procentul elevilor cu analfabetism funcțional este destul de ridicat.
1. Am întâlnit acest termen în cadrul facultății, în cadrul cursului Strategii de alfabetizare.
2. Cele două definiții sunt asemănătoare.
3. Acest articol prezintă procentul elevilor cu alfabetizare funcțional, de aceea consider că trebuie să fie privit cu seriozitate.
1. Cele trei concepte sunt similare; nu am mai auzit de termenul de „literație” până la un curs din cadrul facultății.
2. Cele două definiții sunt foarte asemănătoare, nu există diferențe considerabile între ele după părerea mea.
3. Afirmația transmisă de mass-media este una puțin exagerată având în vedere legătura între analfabetismul funcțional și vârsta fragedă a indivizilor, însă dacă de la aceste vârste nu se acționează constant în vederea alfabetizării funcționale, cu siguranță aceia vor deveni adulți analfabeți funcțional.
1. Termenul de ”literație” l-am întâlnit în cadrul unor cursuri iar termenul de alfabetizare (alfabetizare funcțională) este unul întâlnit tot mai des atât în mass media cât și instituțiile școlare.
2. Definițiile date sunt oarecum asemănătoare, Asociația Internațională de Literație definește ”literația” ca o abilitate de a pricepe, înelege, de a comunica în scris, audio, digital informația, pe când Consiliul Uniunii Europene dă o definiție mai complexă dar subiectivă a alfabetismului funcțional în general.
3.Dacă procentul de 42% este unul real atunci cu siguranță viitorul acestor copii este pus sub semnul întrebării.
Definirea termenilor literație și alfabetizare este aproape identică, se aseamănă foarte mult.
Într-adevăr, instituțiile publice, dar nu numai, termenul de literație se folosește mai puțin, oamenii având o oarecare reticență în folosirea acestuia.
Dacă sondajul efectuat de mass-media este unul real, atunci este îngrijorător și ar trebui să se tragă multe semne de alarmă, deoarece viitorul nostru ca națiune este trist.
1.Am auzit acest/acești termen/termeni în cadrul cursurilor de la facultate. 2. Între cele 2 definiții nu observ mari diferențe, pentru mine sunt destul de similare. 3. Având în vedere că alfabetizarea funcțională înseamnă un continuum de niveluri de competențe prin intermediul cărora se ajunge la înțelegerea unui text, prin termenul analfabeți funcționali putem înțelege incapaciatatea înțelegerii unui text, a ceea ce citim, iar dacă procentul de 42% este unul verosimil în rândul copiilor de 15 ani și nu numai, acesta ar trebui să genereze semne de întrebare și de îngrijorare în același timp.
1.Am auzit acești termeni în cadrul cursurilor de la facultate.
2. Cele două definiții sunt asemănătoare
3. Acest articol, cred că, ar trebui sa fie un semnal de alarmă, deoarece procentul este destul de ridicat.
Prima dată am întâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultete și consider că termenul de literație și alfabetizare sunt în strânsă legătură, diferența dintre cei doi termeni o face sfera la care face referință: definiția dată de Asociația Internațională de Literație făcând referire la toate disciplinele și în orice contexte pe cand definiția dată de Consiliul Uniunii Europene face referire la anumite discipline și în anumite contexte.
În ceea ce privește procentajul de aproape 42% de elevi analfabeți funcționali consider că este un semnal de alarmă deoarece este un procentaj foarte ridicat de elevi care știu să citească dar nu înțeleg ceea ce citesc.
Am auzit de termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultate. Cumva cei doi termeni au legaturi stranse, insa nu inseamna acelasi lucru.
În ceea ce privește procentajul de aproape 42% de elevi analfabeți funcționali consider că este un semnal de alarmă deoarece este un procentaj foarte ridicat de elevi care știu să citească dar nu înțeleg ceea ce citesc. Insa se pare ca in Romania nu se inveseste din pacate in elevi, profesori si scoli, nu se doreste o educatie de calitate.
1.Termenii i-am auzit prima data la un curs de la facultate.
2. Sunt asemănătoare definițiile.
3. Da, ne confruntăm cu această problemă- în majoritatea claselor există astfel de elevi .
1. Contextul în care am întâlnit termenul de „literație” pentru prima dată a fost în momentul în care m-am documentat pentru lucrarea de licență. Din punctul meu de vedere „literația”, „alfabetizarea” și alfabetizarea funcțională” sunt într-o strânsă relație de interdependență.
2. Ambele definiții indică aceeași direcție, diferența constând în complexitatea acestora, definiția oferită de către Consiliul Uniunii Europene este mai cuprinzătoare.
3. Acest articol ar trebui să fie un semn de alarmă. Atât noi studenți, cât și cadrele didactice și nu numai ar trebui să punem accentul pe aceste preocupări fiindcă procentul elevilor cu analfabetism funcțional este destul de ridicat.
1.Termenul de literație l-am întâlnit în facultate. Termenul de alfabetizare funcțională l-am întâlnit în diverse situații în școala din România.
Literația face referire la înțelegerea și comprehensiunea textelor citite/scrise. Se referă la realizarea tuturor operațiilor de gândire, de prelucrare a informației și a folosirii acesteia în vorbire și în citire. Alfabetizarea funcțională se referă capacitatea de a crea conexiuni între cunoștințele realizate și cele care urmează a fi adăugate.
2.Atât literația cât și alfabetizarea indică înțelegerea și comunicarea informațiilor prin citire și text.
3. Este destul de deplasat să punem eticheta de ”analfabeți funcționali ” pe copiii de 15 ani. Pe lângă toate aceste constatări ale nivelului de înțelegere și comunicare a informațiilor primite în școală, trebuie să avem în vedere și mediul social, emoțional, psihosocial din care acești copii provin. Analfabetismul funcțional se naște din anumite lipsuri, acesta este un efect al multor cauze. Cauzele care aduc elevii în situația aceasta, sunt mult mai importante de descoperit decât să punem ușor etichete pe aceste cazuri.
1.Termenul de literație l-am întâlnit în facultate. Termenul de alfabetizare funcțională l-am întâlnit în diverse situații în școala din România.
Literația face referire la înțelegerea și comprehensiunea textelor citite/scrise. Se referă la realizarea tuturor operațiilor de gândire, de prelucrare a informației și a folosirii acesteia în vorbire și în citire. Alfabetizarea funcțională se referă capacitatea de a crea conexiuni între cunoștințele realizate și cele care urmează a fi adăugate.
2.Atât literația cât și alfabetizarea indică înțelegerea și comunicarea informațiilor prin citire și text.
1.Termenul de literație l-am întâlnit prima dată la cursurile de facultate.
2. Literația se referă la abilitatea de a citi și de a scrie, adică de a avea cunoștințele și aptitudinile necesare pentru a decodifica și a transmite informații scrise. O persoană care este literată poate citi un text, poate înțelege mesajul acestuia și poate scrie un răspuns sau un text propriu.
Pe de altă parte, alfabetizarea se referă la abilitatea de a utiliza literația în viața de zi cu zi. Alfabetizarea implică nu numai abilitățile de citire și scriere, ci și capacitatea de a utiliza aceste abilități pentru a lua decizii, pentru a înțelege și a aplica informațiile în contextul social, cultural și economic în care trăiește o persoană. Astfel, o persoană care este alfabetizată poate utiliza literația pentru a-și îndeplini obiectivele personale și profesionale și pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții.
3. Este trist și deplorabil de aceea sistemul educațional poate ajuta la rezolvarea acestei probleme
1.În ultimul timp s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate.
2.Sunt de părere că diferența dintre cele două definiții date este dată doar de cuvintele folosite, însă esența e aceaași. 3.Cred că este adevărată afirmația, deoarece există o nepăsare a elevilor față de învățare.
Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul unei sesiuni de promovare a lecturii, organizată de asociația Ovidiu.ro.
Cele trei termene, literație – alfabetizare – alfabetizare funcținală, sunt într-o strânsă legătură.
Alfabetizare – capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane.
Literație – înțelegere
1. Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul cursurilor la care am participat, iar termenul de alfabetizare funcțională l-am auzit adesea în presă, știri și diferite rapoarte. Literația se referă la capacitatea de a înțelege, a scrie și a crea un text. Alfabetizarea ne duce cu gândul la învățarea scrisului și a cititului, care are loc în primii ani de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională face referire la capacitatea de a înțelege și a comunica, clar, corect, atât oral cât și scris. După părerea mea, acești termeni se află într-o relație strânsă, de interdependență.
2. Definiția pe care o prezintă Consiliul Uniunii Europene este puțin mai cuprinzătoare, oferă informații mai complexe, mai concrete, însă cele două definiții vizează același domeniu.
3. După părerea mea, procentul este destul de mare, însă raportându-mă la ce am auzit și văzut în mass media și în școlile în care am realizat practica pot spune că elevii au un dezinteres asupra învățatului, cititului, o nepăsare profundă pe care o și evidențiază în fața profesorului. Aceștia tratează învățarea cu indiferență și cu superficialitate, nu toți, dar pe zi ce trece tot mai mulți renunță la școală și la dorința de a citi.
1. Termenul de literație dar și de alfabetizare, alfabetizare funcțională le-am auzit în cadrul câtorva cursuri la facultate. Diferența dintre cei trei ar fi faptul că termenul de literație reprezintă abilitatea de a opera cu materiale scrise, digitale, indiferent de context. Alfabetizarea constă în interpretarea unor materiale scrise, digitale iar alfabetizare funcțională capacitatea de a înțelege și de a comunica.
2. Chiar dacă cele două definiții cuprind același domeniu de interes, definiția adaptată de Asociația Internațională de Literație oferă o viziune mai accentuată a ceea ce presupune alfabetizarea.
3. Din păcate această afirmație reprezintă un adevăr deoarece tinerii din ziua de azi nu mai doresc să citească, lucru necesar pentru dezvoltarea literației, alegând să-și petreacă timpul pe diferite dispozitive digitale.
Termenul literatie l-am întâlnit în perioada facultății, pe când alfabetizare l-am întâlnit mai devreme din media și diverse articole citite.
Literația reprezinta capacitatea elevului de a înțelege, interpreta, crea și comunica, pe cand alfabetizare reprezintă procesul de instruire a individului.
Daca procentul de analfabeti apărut în media este unul real, atunci situația este într-adevăr îngrijorătoare.
1.Am intalnit termenul de literatie in cartea Copilul tau citeste, de Oana Moraru.
Consider ca exista o diferenta intre cei trei termeni.
Competentele de literatie țin de relaționarea cu un text, adică de un ansamblu de acțiuni care presupun mai mult decât receptarea unor semne sau ideograme. O persoană literată înțelege textul pe măsură ce îl parcurge. Chiar după prima lectură, ea este capabilă să selecteze, interpreteze și utilizeze informații din text. De asemenea, poate forma alte texte sau opinii pe baza celui citit.
Alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
2.In ceea ce priveste cele doua definitii consider ca notiunile sunt asemanatoare, diferenta fiind tat[ de termenii. toate disciplinele si anumite discipline.
3.Din păcate cam aceasta este realitatea la noi in tara. Multi copii nu inteleg ceea ce citesc si nu sunt capabili sa rezolve sarcini pe baza unui text.
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.”
Primele dati am auzit despre acesti termeni in articole despre copii din medii defavorizate.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
Literația se referă la abilitatea de a citi și de a scrie, adică de a avea cunoștințele și aptitudinile necesare pentru a decodifica și a transmite informații scrise.
Tinerii prefera sa isi petreaca timpul pe diverse gageturi, in loc sa invere sa scrie si sa citeasca
1. Am auzit prima dată la facultate.
Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele.
2. Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și a citi. Iar starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
3. Văzând pocentul, care este trist dar din păcate foarte real. Poate fi , un semn de alarmă pentru accentuarea unor lecți de lectură.
1. Am întâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultate, iar termenul de alfabetizare/alfabetizare funcțională în cadrul articolelor de specialitate. Literația face referire la abilitatea de a scrie și citi, pe când alfabetizarea se referă la capacitatea de a înțelege și interpreta ceea ce scrii sau citești.
2. Diferența în cadrul celor două definiții se regăsește la nivelul disciplinelor și la nivelul contextului.
3. Din păcate ne întâlnim mult prea des cu situații în care rugăm un elev să citească și să explice ceea ce a înțeles, iar el să se blocheze. Multor elevi le vine foarte greu să interpreteze, să înțeleagă și să explice ceea ce au scris sau citit.
42% dintre elevii români de 15 ani, deși știu să scrie și să citească, nu reușesc să înțeleagă semnificația textului/materialului, nu pot interpreta, nu creează conexiuni.
Am auzit prima dată termenul de literație în cadrulu unui curs, la facultate. Consider că înlocuirea denumirii ”competențe de comunicare în limba maternă” cu denumirea „competențe de alfabetizare” a dus la un nou mod de definire a conceptului. Cele două definiții sunt în forma actuală aproape identice. Nu se mai rezuma doar la a ști să scrii și să citești, ci și la a înțelege.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
Din punctul meu de vedere, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Termenul de “literație” l-am întâlnit rar. Literația este capacitatea elevilor de a înțelege/cunoaște iar alfabetizarea este un proces de instruire/învățare. Acel procent din mass media este îngrijorător,iar fenomenul în sine este un semnal de alarmă pentru societate.
1. Din punctul meu de vedere diferența dintre conceptele “literație” și “alfabetizare” este aceea că primul termen face referire la un amplu proces prin care cadrele didactice, și nu numai, îi sprijină pe elevi în scopul formării și dezvoltării unei personalități complexe pentru a face față provocărilor vieții de adult. “Alfabetizarea” este un proces de instruire realizat în scopul obținerii abilității de scris/citit. Alfabetizarea funcțională se referă la acel nivel de educație care permite funcționalitatea grupului social.
2. Diferența observabilă dintre cele două definiții oferite este aceea că prima acoperă “toate disciplinele și contextele” în timp ce a două este ambiguă “diferite contexte” și “diferite discipline”.
3. Din punctul meu de vedere exprimarea de „analfabeți funcțional” din studiu face referire la acei elevi care știu să citească și să scrie. Problema fiind aceea ca simpla însușire a scrisul și cititului nu sunt suficiente. Mulți elevi scriu și citesc fără a înțelege cu adevărat ce studiază, dovada că achizițiile dobândite sunt doar automatisme deoarece elevii nu și-au format și operațiile gândirii : analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstracția, inducția, deducția.
1.Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context iar alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
2.Termenul „alfabetizarea funcțională” se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate acele activități în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității sale și, de asemenea, pentru a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie și a comunității.
3.Consider folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.,, fiind exagerată.
Termenul de literaţie l-am întâlnit la cursul de strategii de alfabetizare (un curs opțional)
Diferența dintre cele două definiții constă în sintagmele toate disciplinele și orice context
față de diferite discipline, diferite contexte
Acesta este adevărul.
1. Literatia este abilitatea de a identifica, intelege, interpreta, crea si comunica, folosind materiale scrise, audio si digitale în toate disciplinele și in orice context.
2. Diferenta dintre cele două definiții constă în domeniile pe care le cuprinde, prima cuprinde toate disciplinele și orice fel de context iar a doua cuprinde diferite contexte și domenii.
3. Consider formularea ca fiind una adevărată.
În cadrul cursurilor de alfabetizare am întâlnit cuvântul ,,literație”. Când este vorba despre alfabetizare functionala ne raportam, mai ales, la adulti si nu neaparat la elevi ca in cadrul literatiei/alfabetizarii.
1.Termenul de literație l-am întalnit recent la cursul de alfabetizare.
Diferența dintre cele doua concepte este că literația se referă la abilitatea de a comunica în orice context, în cadrul oricarei discipline/ domeniu, pe când alfabetizarea înseamnă comunicare în diferite contexte și diferite domenii/ discipline.
3. Din pacate este adevarat. Însușirea de către elevi a abilităților de citire și scriere nu sunt suficiente pentru a înțelege și procesa informația.
1. Am întâlnit termenul de literație la cursul de strategii de alfabetizare.
2. Consider că diferența ar consta în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Îmi exprim acordul în legătură cu ce am citit, este adevărat din păcate.
1. Literatia se refera la capacitatea unei persoane de a intelege, evalua si utiliza un text pentru a-si dezvolta cunostintele, in vreme ce alfabetizarea include utilizarea conceptelor pentru a descrie si explica un fenomen.
2. Asociația Internațională de Literație centreaza alfabetizarea pe comunicare, iar Consiliul Uniunii Europene pe exprimarea sentimentelor si opiniilor.
3. In mare parte este adevarat.
Termennul de alfabetizare funcțională l-am auzit în presă.
Din punctul meu de vedere, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă sunt adevărate.
Am auzit de termenul „literație” în cadrul cursului de strategii de alfabetizare timpurie.
Acest termen „literație” se referă la competențele de comunicare în orice context sau situație, iar termenul de „afabetizare funcțională” face referire la competențele de comunicare în diverse situații.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit la facultate, în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare.
2. Consider că, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația este adevărată.
1. Fiind studenta anul 3 PIPP, termenul de „Literație” l-am întâlnit în cadrul cursului numit „Strategii de alfabetizare”. Din definiția celor doi termenii eu am dedus că exista câteva diferențe și anume:
– Alfabetizarea este capacitatea de identifica/ literația este abilitatea de identifica;
– Alfabetizarea o întâlniri în diferite discipline și contexte/ literația o întâlnim în toate disciplinele și contextele;
– Alfabetizarea are capacitatea de a exprima, crea și interpreta concepte, sentimente/ literația are capacitatea de a crea și comunica folosind materiale scrise, audio, digitale.
2. Ambele definiții folosesc termenii literație și alfabetizare atribuindu-le același caracter și sens, iar termenul alfabetizare este înlocuit cu termenul literație.
3. Dacă datele regăsite în articolul din presă sunt rezultatul unor cercetării, se poate spune că ne confruntăm cu o problemă majoră și anume – analfabetismul funcțional.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnite curând în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare.
2. După părerea mea , diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația este un adevăr nedicutabil.
Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare
Diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar
Afirmația reprezintă un adevăr dureros
Este importantă formarea unor strategii de învățare care să fie viabile pe tot parcursul vieții pentru a-l ajuta pe copil să caute, să descopere, să asimileze și să aplice informații noi.
Literația este abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Formarea abilităților de literație reprezintă o măsură a valorii unui sistem educațional.
Termenul literație l-am întâlnit prima oară la cursul de Strategii de alfabetizare timpurie.
Alfabetizarea este un proces de instruire. Literația este abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Procentul despre care se vorbește în presă este foarte mare.
a. Termenul ,,literație” l-am întâlnit în cadrul unui curs desfășurat la facultate.
b. Diferența constă în caracterul monodisciplinar și transdisciplinar.
c. Părerea mea este că acest procent este mult prea mare.
1.Termenul „literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursurilor de la facultate.
2.Literaţia este o abilitate, alfabetizarea este o capacitate.
3.Formularea din mass-media este adevărată; în privinţa procentului de 42/% am îndoieli.
Termenul de literatie l-am auzit la cursul de Strategii de alfabetizare. Termenul de alfabetizare l-am auzit in mai multe contexte, stiam ca se refera la invatatrea cititului si scrisului.
1. Prima dată am auzit de termenul „literație” în cadrul cursurilor de Strategii de alfabetizare timpurie de la facultate. Literația este acțiunea de a înțelege un text și de a comunica, iar alfabetizarea reprezintă un proces regăsit în diverse contexte.
2. După părerea mea, Consiliul Uniunii Europene a elaborat o definiție mai amplă, cuprinzând mai multe aspecte.
3. Consider că destul de mulți adulți și elevi sunt analfabeți funcționali în ziua de azi, deoarece aceștia citesc tot mai puțin iar astfel nu își dezvoltă vocabularul. Un vocabular dezvoltat în mai multe domenii repreizntă un avantaj din toate punctele de vedere, atât la locul de muncă, cât și în societate, astfel cititul fiind foarte important.
1.Recent, s-a observat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate.
2.Consider că că diferența dintre cele două definiții date este dată doar de termenii folosiți, însă esența e aceaași.
3.Din păcate, este adevărată afirmația, deoarece există o nepăsare a elevilor față de învățare.
1. La cursul de strategii de alfabetizare de la facultate am întâlnit cuvântul literație.
2. Diferența este dată ce caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Sunt de acord în totalitate
1. Termenul „literație” l-am întâlnit la facultate, în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare timpurie.
2. Diferența constă în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Afirmația este adevărată.
Termenul de literație l-am auzit în presă. Din punctul meu de vedere literație se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea functională înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
1. Termenul „literație” l-am auzit prima dată la cursul de Strategii de alfabetizare timpurie. Literația este acțiunea de a înțelege un text și de a comunica, iar alfabetizarea reprezintă un proces de predare învățare întru formarea anumitor competențe legate de citit și scris.
2. Diferența constă în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar
3. Sunt de acord cu afirmația scris. Rata de analfabetism e mare și acest lucru sugerează sau chiar EXPRIMĂ faptul că e nevoie de o SCHIMARE. Dacă faci același lucru în același mod în repetate rânduri, nu te poți aștepta ca rezultatul să fie diferit.
1. Termenul „literație” l-am auzit prima dată la cursul de Strategii de alfabetizare timpurie. Literația este acțiunea de a înțelege un text și de a comunica, iar alfabetizarea reprezintă un proces de predare învățare întru formarea anumitor competențe legate de citit și scris.
2. Diferența e dealizată tocmai prin caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar
3. Sunt de acord cu afirmația scris. Rata de analfabetism e mare și acest lucru sugerează sau chiar EXPRIMĂ faptul că e nevoie de o SCHIMARE. Dacă faci același lucru în același mod în repetate rânduri, nu te poți aștepta ca rezultatul să fie diferit.
1. Termenul „literație” l-am întâlnit la facultate, în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare timpurie.
2. Diferența constă în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Din păcate, afirmația este adevărată.
1. Termenii „literație ”, „alfabetizare” și „alfabetizare funcțională” i-am întâlnit la cursul
de Strategii de alfabetizare timpurie.
Termenul de „alfabetizare” reprezintă un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității (capacității) de a scrie și de a citi.
Termenul de „literație ” reprezinta abilitate de a identifica, înțelege, exprima și crea concepte, sentimente, opinii atât verbal cât și în scris sau altfel spus capacitatea de a comunica și a stabilii conexiuni cu alte persoane.
Termenul de „alfabetizare funcțională” reprezintă capacitatea persoanei de a interacționa și de a se adapta rapid la condițiile mediului, pentru a activa în acest mediu.
2. Diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. În acest studiu se evidențiază problemele existente în sistemul de învățământ, majoritatea eleviilor știu să scrie și să citească, iar informațiile citite nu sunt înțelese de către ei.
1. Termenul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare, dar și în cadrul cursurilor de formare profesională urmate.
2. În opinia mea, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar. Practic putem spune că este vorba despre sfera la care se referă fiecare definiție.
3. Din păcate, afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător. Mass-media folosește termenul pentru accentuarea acestui fenomen, altfel spus situații grave, în care se află sistemul de învățământ românesc. Din păcate, multe lucruri se fac superficial, copiii ajungând sa învețe să citească mecanic, fără să înțeleagă cu adevărat ceea ce citesc. Ca urmare apar și copiii care nu țin pasul cu ceea ce se cere la clasa, abandonul școlar și inevitabil un viitor sărăcăcios.
1. Am întâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultate. Literația face referire la abilitatea de a scrie și citi, pe când alfabetizarea se referă la capacitatea de a înțelege și interpreta ceea ce scrii sau citești.
2. Diferența în cadrul celor două definiții se regăsește la nivelul disciplinelor și la nivelul contextului.
3. Multor elevi le vine foarte greu să interpreteze, să înțeleagă și să explice ceea ce au scris sau citit.
1.Termenii de alfabetizare/ alfabetizare funcțională l-am auzit mai des folosindu-se în descrierea nivelului competențelor la limba și literatura română de la școlari.
2. Cred că e același lucru spus cu alte cuvinte.
3.Cred că se referă la faptul că poate citesc dar nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am întâlnit termenul literație în cadrul unor cursuri de la facultate (PIPP).
2. Diferența dintre cei doi termeni constă în aplicabilitate: ”diferite discipline și în diferite contexte” și ”toate disciplinele și în orice context”
3. Consider că s-a folosit acest termen pentru a trage un semnal de alarmă.
1. Termenul de literație l-am întâlnit în cărți ce vizau Lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice și pare științific, pe când termenul de alfabetizarea l-am întâlnit în mas-media și pare un termen mai accesibil publicului larg și folosit pentru prezentarea unor statistici.
2. Îmi par termeni asemănători, doar exprimat mai general în prima situație și mai specific în a doua.
3. Este un semnal că tot mai multe persoane nu înțeleg corect anumite aspecte ce țin de domenii diverse.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
1.
Literatia- reprezintă capacitatea de comunicare utilizând textul scris, înțelegerea și însușirea continutului indiferent de gradul de familiarizare cu termenii folosiți.
Alfabetizarea – perioada de formare a capacității de comunicare scrisă.
Alfabetizarea funcțională – corelarea informațiilor citite cu sarcina primită.
3. Deși nu credeam în astfel de statistici, experiență la clasă m-a determinat să înțeleg că realitatea este mult mai tristă.
1. Termenul de literație dar și de alfabetizare, alfabetizare funcțională le-am auzit în cadrul câtorva cursuri la facultate. Diferența dintre cei trei ar fi faptul că termenul de literație reprezintă abilitatea de a opera cu materiale scrise, digitale, indiferent de context. Alfabetizarea constă în interpretarea unor materiale scrise, digitale iar alfabetizare funcțională capacitatea de a înțelege și de a comunica.
2. Diferența în cadrul celor două definiții se regăsește la nivelul disciplinelor și la nivelul contextului.
3. Multor elevi le vine foarte greu să interpreteze, să înțeleagă și să explice ceea ce au scris sau citit.
Termenul de literatie si cel de alfabetizare functionala sunt similari. Dezideratul literatiei este abilitarea cititorului in vederea utilizarii scris-cititului in orice context functional intelegand ceea ce citeste si scriind cu sens.
1. Termenii precizati i-am auzit în contextul promovării lecturii de către Biblioteca judeteană care organizează concursul ”Bătălia cărților” (literație), iar termenul de alfabetizare a fost des folosit în urma Evaluărilor naționale care au evidențiat gradul scăzut de înțelegere a texxtului citit.
2. Sensul atribuit de Asociația Internațională de literație conține un element esențial în ceea ce privește actul lecturii. Anume, acela că cititorul citește din PLĂCERE. Aici cred că este cheia formării acestei competențe de literație. Dacă reușim să facem copilul ca să descopere placerea în actul cititului, cu siguranță va deveni un cititor complet.
3. Statisticile pot valida afirmațiile din mass media, aspect deloc de neglijat , fapt ce trebuie să ridice semne de întrebare dascălilor.
Competențele de literație constau în capacitatea de a exprima propriile opinii, atât oral cât și în scris, de a folosi cunoștințe acumulate într-un anumit context practic.
Analfabetismul funcțional este o problemă extrem de răspândită în România. Din păcate, învățământul românesc pune foarte mult accent pe partea de predare a disciplinelor, fără a testa cât de multă informație sunt, cei mici , capabili să înțeleagă.
1. Termenii i-am întălnit în varianta lor negativă, nu i-am folosit însă niciodată.
2. Definiția dată de Consiliul U.E. pare a fi mai largă, dar de fapt conține precizări inutile.
3. Cred că se face o confunzie între noțiunea de „analfabet funcțional” și lipsa unei pregătiri practice a elevului care a acumulat cunoștințe, fără însă a ști la ce să le folosească.
Deși termenul ,,literație” ne poate trimite cu gândul la înțelegerea literelor, nu se rezumă la abilitatea de a citi și a scrie. Spre deosebire de alfabetizare, literația ține de capacitatea de a relaționa cu un text din perspectiva tuturor aspectelor relevante: înțelegere, selectare, interpretare și utilizare.
Pentru prima dată când am auzit termenul de literație a fost la un curs de formare. Cel de alfabetizare funcțională l-am întâlnit la testele PIRLS. Literație – abilitatea de a citi, alfabetizare – abilitatea de a citi și a scrie, alfabetizare funcțională – citesc, scriu, înțeleg.
Este des intalnit in mediul scolar atat termenul de literatie cat si cel de alfabetizare functionala. Si unul si celalalt termen defineste abilitatea de a putea folosi citit – scrisul pentru comunicare in orice situatie, oricand si oricum folosindu-te de toate mijloacele si parghiile oferite de conceptul citit-scris. Si este adevarat ca un procent foarte mare din populatia scolara (si nu numai) sunt analfabeti functionali. Citesc fara a intelege ceea ce citesc, vorbesc fara a comunica inteligibil, scriu cu greseli din punct de vedere gramatical si ortografic si morfologic, etc..
1.Termenul de “alfabetizare functionala” l-am intalnit, de multe ori excesiv, in mass media. Termenul de “literatie” l-am inteles la cursurile si intalnirile organizate de Asociatia Ovidiu.Ro
2.Alfabetizarea este capacitatea, care se dobandeste in prima copilarie, de a citi si scrie. Alfabetizarea functionala este abilitatea de a folosi citit-scrisul in toate domeniile in viata de zi cu zi, de la a citi si intelege/decoda un text (literar, articol, prospecte, instructiuni tehnice etc), pana la a putea sa comunici cu alti oameni.
Literatia este abilitatea de a citi intelegand, interpretand si creand pe baza celor citite .
3.Procentul de 42% este dur, dar reflecta mai multe carente in modul de asimilare al copiilor.
Termenul de literatie presupune capacittea unui individ de a intelege si transmite anumite informatii din diverse domenii de activitate,de a comunica eficient si cel de alfabetizare de insuire a citit scrisului.
1. Am auzit de termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultate. Cumva cei doi termeni au legături strânse, însă nu înseamnă același lucru.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Da, ne confruntăm cu această problemă- în majoritatea claselor există astfel de elevi.
Am întȃlnit termenul de literaţie la cursurile la care am participat.
Termenii sunt asemănători şi definesc acelasi lucru: capacitate de a utiliza ceea ce ştii şi ai învăţat, pentru a fi capabil să exprimi şi să te exprimi în diferite contexte (comunicarea şi relationarea cu alţii, rezolvarea de probleme) . Ȋn ceea ce priveşte utilizarea termenului de analfabetism funcţional, cred că se referă tocmai la faptul că elevii nu deţin această capacitate.
Termenul de ,,literație” l-am întâlnit în cadrul acestui curs. De aceea, mi-am dorit să îl urmez.
Sunt de părere că, citirea și înțelegerea unui text stă la baza reușitei școlare.
Mass – media se referă la faptul că elevii știu să citească, dar nu înțeleg ce citesc.
Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
Literația a intrat recent în vocabularul limbii române, dar încă nu își găsește o traducere
în Dicționarul explicativ. Astfel pentru a defini sensul noțiunii s-a preluat sensul din limba
engleză ca fiind capacitatea de a citi, a scrie, a utiliza numere și de a înțelege și a utiliza
informațiile citite în viața de zi cu zi.
Toate definițiile prezentate dovedesc sau afirmă importanța literației ca abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Formarea abilităților de literație reprezintă și o măsură a valorii unui sistem educațional.
Literația a intrat recent în vocabularul limbii române, dar încă nu își găsește o traducere
în Dicționarul explicativ. Astfel pentru a defini sensul noțiunii s-a preluat sensul din limba
engleză ca fiind capacitatea de a citi, a scrie, a utiliza numere și de a înțelege și a utiliza
informațiile citite în viața de zi cu zi.Literația poate fi interpretată și ca alfabetizare de bază.
Prin intermediul definițiilor prezentate anterior se dovedeste sau se afirmă importanța literației ca abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Formarea abilităților de literație reprezintă și o măsură a valorii unui sistem educațional.
Din punctul meu de vedere, citirea și înțelegerea unui text sunt complementare , citirea nefiind sinonim cu înțelegerea. Există o sumedenie de copii care citesc fluent, însă dacă sunt întrebați, nu reușesc să ofere răspunsuri privind cele citite anterior. Atunci când citirea este completată de înțelegerea celor citite, reușita școlară este o certitudine.
Termenul literație l-am întâlnit în studiul individual.
1. Am intalnit termenii în cadrul invatamantului și știrilor. Există diferențe între literație/alfabetizare și alabetizare funcțională. Alfabetizarea se referă la strict recunoașterea elementară a elementelor folosite în literație, literația ajută în alfabetizare și alfabetizare funcțională. Ultima exprimând ideea de a folosi alfabetizarea în comunicare cu ceilalți la toate nivelele și domeniile.
2. Diferența este la conexiunea cu alte persoane în mod eficient, adecvat și creativ.
3. Folosirea expresiei in mass media nu e chiar încurajatoare, dar în contextul românesc este reală deoarece programele sunt f incarcate si multi pedagogi parcurg materia robotic, de aici ducand si la o disfuncționalitate a tuturor ideilor.
Alfabetizarea capacitatea de folosire a literelor. Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Literația se referă la abilitatea de a citi și a scrie,
Alfabetizarea se referă la abilitatea de a folosi aceste abilități pentru a înțelege și a comunica informații,
Alfabetizarea funcțională se referă la abilitatea de a utiliza aceste abilități în cadrul unor situații practice din viața de zi cu zi.
Termenul de literația este un termen relativ recent raportat la cel de alfabetizare, fiind o competență complexă care stă la baza tuturor celorlalte competențe-cheie. Aceasta are avantajul că îi obligă pe elevi să se gândească și dincolo de limitele descifrării textului, să fie creativi și să coopereze în timp ce se angajează în gândire de ordin superior (analitică, sintetică,
evaluativă). Referitor la analfabetismul funcțional și raportul de literație a fost întocmit în urma completării unor teste standardizate, consider că acestea pe au pe lângă altele, mare legătură cu programele școlare, din care derivă manualele.
Termenul de literatie se refera la capacitatea de a citi si a scrie,in timp ce alfabetizarea functionala se refera la capacitatea de a utiliza abilitatile de citire si scriere in situatii cotidiene.
Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație se concentrează pe abilitățile de citire și scriere, în timp ce definiția de la Consiliul Uniunii Europene include și abilități precum competențele digitale și de comunicare.
Termenul de literație l-am descoperit prin intermediul cursurilor la care participat.
Literatia este un concept complex.
Din păcate, analfabetismul functional este o problema a sistemului de învățământ romanesc, pe care încercăm sa o rezolvam prin metodii și strategii care se bazează pe descoperire, investigație, etc. Programa greoaie și implicit, puținul timp efectiv de lucru în aceasta direcție sunt impedimente care necesita rezolvare.
1.Termenul de „literație” este nou pentru mine și l-am întâlnit în cadrul atelierelor (organizate de ONG-uri) și pe parcursul programelor de formare la care am participat (în ultimii doi ani). Termenii ,,alfabetizare” și „alfabetizare funcțională” i-am întâlnit cel mai adesea în sondaje, cercetări, la cursuri.
2.Termenul de „alfabetizare” mă duce cu gândul la procesul învățării citit-scrisului, în schimb, termenul de „literație” reprezintă abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Literația are la bază achizițiile fundamentale-cititul și scrisul. În plus, literația este văzută ca rezultatul experiențelor sociale și presupune anumite scheme de utilizare. Literația este un set de abilități de citire și scriere, de identificare, înțelegere, interpretare, comunicare a ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
3.Da, cred că mulți elevi români sunt analfabeți funcţional. Deşi mulți elevi ştiu să citească/să scrie, nu înţeleg ce au citit sau poate înțeleg la un nivel superficial, nu pun în relație enunțul tocmai citit cu înțelegerea globală a textului. Dar cel mai mult, aceștia nu pot comunica verbal sau în scris despre ceea ce au citit.
1. Am întâlnit termenul de “literație” în cadrul unor webinarii.
2.Diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3.De la cea mai fragedă vârstă este importantă dezvoltarea abilităților de scriere și citire conștientă și corectă.
Termenul literatie semnifica modul in care folosim totalitatea literelor, cifrelor si simbolurilor pentru a crea un cuvant,un mesaj scris, iar alfabetizare functionala inseamna gradul de intelegere a mesajulul transmis de catre un text lecturat.
Acesti termeni i-am intalnit des in cadrul cursurilor parcurse, in diferite articole de specialitate, mass-media.
Consider ca e adevarata afirmatia in care se spune ca tinerii de 15 ani sunt analfabeti functional.
1. Am întâlnit termenul ,, literatie” în cadrul unor cursuri de formare
2.Termenii sunt asemănători, diferenta fiind data de caracterul monodisciplinar și in cel pluridisciplinar.
3.Cred ca se refera la acei copii care citesc , dar nu prea înțeleg ce citesc.
Sintagma atat de mediatizata este adevarata din pacate, un procent ingrijorator din randul copiilor si tinerilor nu pot folosi citit-scrisul pentru dezvoltarea proprie optima, dar si pentru functionarea eficienta a grupului, a comunitatii…
1. Prima dată am auzit termenul ,, literație” în cadrul cursului de Didactica limbii și literaturii române.
2. Nu sesizez nicio diferență între cele două definiții.
3. Analfabetul funcțional este o persoana care nu înțelege ceea ce citește.
1. Termenul ,,literație” – l-am auzit prima dată în cadrul cursului ,,Didactica lb. române”.
2. Nu sesizez nicio diferență între cei doi termeni.
3. Incapacitatea de a înțelege ceea ce ai citit.
1. Termenul de ,,literație,, l-am întâlnit în urmă cu câțiva ani în cadrul cursurilor susținute de Asociația InfinitEdu și în cadrul proiectului Alfabetar. Alfabetizare- termen utilizat în procesul de formare a competențelor de citit-scris în clasa pregătitoare și clasa I, iar alfabetizare funcțională -în completarea rapoartelor de la EN 2, 4 ȘI 6, însemnând înțelegerea și aplicarea corectă a mesajelor citite și scrise.
2.Literație = alfabetizare
3. Formularea se referă la faptul că 42% din tinerii de v15 ani nu înțeleg cerințele itemilor de la EN 8 și nu au capacitatea de aplicare corectă în contexte de viață a celor citite.
Literația este abilitatea individului de aciti conștient, de a înțelege textele și de a extrage informațiile esențiale din ele.
Alfabetizarea funcțională este abilitatea individului de a înțelege anumite texte funcționale pentru a se putea înțelege în grupuri sociale specifice.
Afirmația este adevărată din păcate.
1. Termenul de literație l-am întâlnit cu precădere în activitățile și proiectele organizate de Asociația Ovid și în proiectele/ cursurile derulate de dumneavoastră. Alfabetizare/ alfabetizare funcțională sunt termeni întâlniți frecvent în mass-media.
Diferența dintre cele 3 noțiuni este:
literație= capacitatea unei persoane de a relaționa cu un text
alfabetizare= instruirea unor persoane cu privire la dobândirea competențelor de citit-scris
alfabetizare funcțională= incapacitatea de a interpreta, a folosi într-un mod „funcțional” competențele de citit-scris existente
2. Abilitate vs. capacitate
– Termenul de literație l-am auzit în cadrul sesiunilor de formare Șotron.
– Conform Asociației Internaționale de Literație, cititorii citesc pentru a învăța la toate disciplinele, în orice context.
– Acest procent de 42 % este foarte mare și cred că provine din rândul elevilor care trăiesc în medii defavorizate, cu o situație materială precară și lipsiți de interesul pentru educație.
1. Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
2. Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
3. Termenul de literație l-am auzit în cadrul sesiunilor de formare Șotron.
Literația este abilitatea individului de a înțelege textele și de a extrage informațiile esențiale din ele.
Alfabetizarea funcțională este abilitatea individului de a înțelege anumite texte .
Afirmația este adevărată .
Termenii ,,literație” și ,,alfabetizare funcțională” i-am întâlnit în cadrul unui alt curs de formare.
Literația este abilitatea individului de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, materiale scrise. audio și digitale.
Alfabetizarea funcțională este abilitatea individului de a ințelege texte scrise.
Afirmația mi se pare exagerată.
1.Am auzit despre literație la alte cursuri parcurse în cadrul programelor Asociației Ovidiu.ro
2.Literație = alfabetizare
3. Formularea se referă la faptul că 42% din tinerii de v15 ani nu înțeleg cerințele itemilor de la EN 8 și nu au capacitatea de aplicare corectă în contexte de viață a celor citite.
1. Noțiunea de literație mi-a fost supusă atenției de către o colegă care urma un curs la ISJ Dâmbovița. Spre deosebire de acest termen, sintagma „alfabetizare funcțională” ne este mai familiară, fiind mai des folosită.
„Alfabetizarea funcțională” are o arie semnificații mai largă decât notiunea de literație. Implicit, această comparație aduce în discuție și diferențele dintre abilitate și competență.
2. „ A ști să devii”
Definiția formulată de Consiliul Uninunii Europene surprinde mai bine dezideratul unei competențe.
3. Procentul indicat este unul semnificativ. Realitatea tinde să legitimeze concluzia că există un număr însemnat de persoane care nu au dezvoltat competențele necesare „decodificării” lumii în care trăiesc.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Noţiunea de literaţie am auzit-o la un curs -cred că se referă la litere .Sintagma alfabetizare cred că se referă la citirea conştientă. Mass media cred că exgerează.
Termenul de literație l-am íntâlnit în atelierele se vară Şotron.
Definițiile se completează cu amănunte privind abilitățile de ínțelegere atãt a textelor citite cât şi a sentimentelor, emoțiilor, trăirilor ce reies din ínțelegerea celir citite.
Se foloseşte expresia ,,analfabeți funcționali” pentru că mulți citesc dar nu înțeleg mesajul textului.
1. Cuvântul literație l-am întâlnit atât în cadrul cursului DEZVOLTAREA LITERAȚIEI. DE LA LECTURĂ LA SCRIERE, cât și în mass media și școală.
Nu e suficient să îi pregătim pe copii la școală pentru citit-scrisul necesar pentru viața de școlar. E nevoie să îi pregătim să poată continua să învețe folosindu-se de competențele de literație pe tot parcursul vieții.
2. Între definiția literației și definiția alfabetizării se remarcă introducerea conceptului de „competențe-cheie și termenului de comunicare verbală, precum și de concepte precum „sentimente, fapte, opinii”, punând accent pe interiorizare. Dacă în literație se lucrează cu materiale scrise, audio și digitale, în alfabetizare se introduce termenul de material vizual. Și în cele din urmă, pentru a observa o altă diferență dintre cele două definiții trebuie să observăm scopul urmărit de către cele două concepte, respectiv citirea pentru a învăța (literație) și formarea capacității de a comunica și de a stabilii conexiuni eficiente și adecvate cu cei din jur.
3. Deși majoritatea elevilor știu să citească, de cele mai multe ori, nu înțeleg ceea ce citesc.
Cuvântul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare. Diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
Din păcate, afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător.
Termenul “literatie” este folosit in presa.
Conform testelor PISA s-a constatat ca anumiti elevi stiu sa scrie si sa citeasca, dar nu inteleg cerintele si au rezultate slabe din acest motiv.
Am întâlnit pentru prima dată termenul de literație la un curs.
Literația este o abilitate care constă în înţelegerea, interpretarea, crearea și comunicarea, pe baza unor materiale diferite și în orice context.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale diferite și în orice contexte.
„Alfabetizarea funcțională” reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
Am întâlnit pentru prima dată termenul de literație la un curs de formare.
Literația este o abilitate care constă în înţelegerea, interpretarea, crearea și comunicarea, pe baza unor materiale diferite și în orice context.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale diferite și în orice contexte.
„Alfabetizarea funcțională” reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
1. Termenul de literație l-am regăsit în literatura de specialitate. Da. Cred că există o diferență între literație și alfabetizarea funcțională. Diferența constă în competența de înțelege un mesaj scris și nu numai.
2. Diferența constă în faptul că Uniunea Europeană pune accentul pe formarea competențelor cheie necesare pe tot parcursul vieții.
3. Din nefericire, o știre adevărată.
1.Am intalnit termenul de literați o data cu participarea la webinariile Asociației OvidiuRo.
Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
2.Cred ca alfabetizarea si literația se completeaza reciproc.
3. Tehnologia utilizată în exces, in scopuri needucative, duce la o ruptura a tinerilor de realitate, dar si de societate.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale diferite, în orice contexte.
3. Da, ne confruntăm cu această problemă- în majoritatea claselor există astfel de elevi .
Termenul literaţie semnifică modul în care folosim totalitatea literelor, cifrelor şi simbolurilor pentru a crea un cuvânt, un mesaj scris, iar alfabetizare funcţională înseamnă gradul de înţelegere a mesajulul transmis de către un text lecturat.
Literația este o abilitate care constă în înţelegerea, interpretarea, crearea și comunicarea, pe baza unor materiale diferite și în orice context.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale diferite și în orice contexte.
„Alfabetizarea funcțională” reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
Intelegere/învățare/Scris/Citit
1. Am întâlnit termenul de “literație” la atelierele ovidiu.ro, în cadrul cercurilor pedagogice, la cursurile din ultimii ani, la cursurile dvs.
2. Pe scurt: Literația – înțelegerea unui text; alfabetizarea învățarea scris-cititului.
3. Consider că afirmația este adevărată (“tinerii de 15 ani sunt analfabeți funcționali”).
Termenul de literație nu este unul uzual. În urma participării la asftel de cursuri, unde se folosește frecvent, cu siguranță va face parte din vocabularul personalului din învățământ care lucrează cu copiii.
1. Am intâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor pentru atelierele de vară.
2. Există diferență între cei doi termeni. Literația pe scurt reprezintă capacitatea de interpretare a textului fără a-i schimba sensul, iar alfabetizarea este însușirea citit- scrisului.
3. Sunt elevi dar și adulți ce pot fi numiți analfabeți funcționali.
Atelierele de Vara Șotron _ literație
Asociația Internațională de Literație prezintă conținutul competenței pentru perioada școlarității, iar Consiliul Uniunii Europene o include in sfera competentelor cheie care îi permit unei persoane să desfășoare cu succes activitățile pe tot parcursul vieții.
In mass media, noțiunea este folosita pentru a sintetiza cauze ale rezultatelor nesatisfăcătoare obținute la evaluările naționale.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
929 comentarii
în mare parte adevărat
Ce va face sa spuneti `in mare parte adevarat`? Care parte din enunt considerati ca nu e adevarata?
În mare măsură este adevărat.
Presa foloseste des termenul de literatie.
În mare măsură este adevărat!
La facultate am auzit de termenul literatie.
Da, este adevarat, tot mai multi copii sunt analfabeti
Şi eu cred la fel.
Este adevarat ceea ce spun statisticile.
Sunt în mare parte de acord.
Asemenea, este adevărat.
este adevarat, sunt de accord
Sunt în mare parte de acord.
La fel cred și eu.
Este adevărat
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar
sunt de acord
Literați este Abilitatea de a citi,este sinonim cu alfabetizare
Este un termen folosit des
Este adevărat
Eu cred că nu sunt corecte aceste statistici.
Termenul de literație funcțională este cel mai auzit in rândul presei.
Termenul de literație este des folosit în rândul presei.
Adevarat.
Am întâlnit termenul de literație pe tot parcursul lecției.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
Sunt total de acord cu colega mea!
Sunt de acord!
Succes
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și pluridisciplinar.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Termenul de literatie functională este des intalnit in randul reporterilor, a presei
Este un termen folosit des
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
Am intalnit termenul de literatie in cursurile de formare
Succes
Este adevărat
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Literați am intalnit ca termen în cadrul Atelierelor de vară Sotron, Termenul de alfabetizare cadrul cursurilor de perfecționare, în Școala.
Cred ca ambii termeni definesc modul de a comunica, de a exprima.
Am intalnit cu multi ani in urma pentru prima data termenul de literatie in cadrul formarilor pentru Ateliere de Vara Sotron si mi s-a parut cuprinzator si adecvat.
Literatia
este alfabetizare
Desi par sa fie similari, termenul de alfabetizare este parte din literatie.
Alfabetizarea funcțională stă la baza literației. Există un cerc vicios: nu înțelegi ceea ce nu-ți place și nu-ți place ceea ce nu înțelegi. Ajungi un cititor competent, dacă ești învățat de mic să-ți pui întrebări, să interpretezi și să emiți opinii.
corect
foarte bine
Este folosit mai des noțiunea de alfabetizare.
Procentul de la testele PISA este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar uneori nu înteleg cerințele care trebuie corelate cu noțiunile învățate, ceea ce rezultă rezultate slabe.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Temenii de literație și alfabetizare funcțională – i-am auzit în urmă cu mai mulți ani… ca voluntar la o asociație. Consider că sunt similari, chiar dacă nu identici, alfabetizarea funcțională fiind de fapt traducerea în limba română a engl. literacy.
Referitor la procentajul analfabeților funcționali din țară, consider că este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la consumul ( lectura) de carte.
Sunt si eu de acord!
Am intalnit termenul de literatie in cadrul formarilor de la Atelierele de Vara Sotron, iar de alfabetizare in cadrul cursurilor de formare de la scoala.Alfabetizarea face referire la invatarea alfabetului, a cititului si scrisului, alfabetizarea functionala capcitatea elevilor de a face operatii de gandire pe baza textelor pe care le citesc, iar literatia inglobeaza ceilalti doi termeni.
Primele dăți în care am auzit termenii aceștia a fost în studii/rapoarte despre provocările școlare ale copiilor din medii defavorizate.
Din cât reușesc să înțeleg acum, semnificațiile celor 3 concepte sunt următoarele:
-Alfabetizarea este procesul de predare-învățare prin care copiii învață alfabetul, să citească și să scrie; se deprinde la final de grădiniță și clasele primare;
-Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor (și a adulților) de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu; presupune competența de receptare de text (de a extrage semnificația unor texte și de a face interpretări), competența de exprimare orală și redactare de text în contexte variate de viață; se deprinde în clasele primare și se verifică pe tot parcursul vieții;
-Literația înglobează cele două concepte anterioare; ea începe din primele zile de viață ale copilului, încă cu mult înainte de a întâlni un profesor și presupune achiziții de limbaj și experiențe ale copilului cu cartea (textul tipărit) facilitate de familie; pe parcursul școlii presupune diagnosticarea elevilor în privința abilităților de citire-scriere-înțelegere text și proiectarea unor planuri personalizate de sprijin prin care copiii să recupereze lipsurile și să aibă acces la învățare ascendentă pe tot parcursul vieții.
Cred că exprimarea de „analfabeți funcțional” din studiu vrea să transmită că acei copii știau să citească și să scrie, dar aveau aceste achiziții ca automatisme și noțiuni independente, nereușind să facă operații de gândire diverse și complexe pornind de la întrebările/sarcinile date. Nu puteau să analizeze și să interpretzee textul pe care reușeau să îl silabisească/citească coerent sau chiar fluent.
Felicitări
Foarte clar explicat. Multumesc!
Întradevăr, analfabeți funcționali pare un termen dur, dar sunt în mare parte de acord cu acest termen. În realitate întâlnim tot mai multe exemple din acest domeniu, în rândul tinerilor. Este trist, mai ales în rândul tinerilor. Cu toate acestea, poate scuza lor este tocmai lipsa unei baze încă din perioada timpurie.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Termenul de literatie lam auzit recent la un curs pe care lam urmat .
Termenul ,,literație” l-am auzit în presă, asemeni colegelor, diferența dintre aceste două noțiuni am identificat-o la nivelul disciplinelor și contextelor – toate, respectiv diferite, iar procentul ridicat de analfabeți funcționali la noi în țară se datorează lipsei de lectură și a dezinteresului față de carte în rândul tinerilor, un fapt încurajat de dezvoltarea tehnologiei din ultimele decenii.
Am auzit prima dată termenul de „literație” la un curs de Didactica predării Limbii și literaturii române , în cadrul PIPP. Spre deosebire de alfabetizare, literația ține de capacitatea de relaționare cu un text din perspectiva tuturor aspectelor relevante: înțelegere, selectere, interpretare și utilizare.
În legătură cu procentul de tineri de 15 ani, analfabeți funcționali, consider că, din păcate, este unul cât se poate de real. Acesta este demonstrat și de rezultatele foarte slabe din cadrul evaluărilor naționale la Limba și literatura română, în cadrul cărora, deși li se pun la dispoziție textele de referință , pe tot parcursul examenului, elevii nu sunt capabili să înțeleagă informațiile transmise în cadrul acestora , să stabilească o legătură de sens între ele.
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.”
literatia este capacitatea elevilor de a intelege
alfabetizarea este un proces de instruire
Din punctul meu de vedere, literația este o capacitate, abilitate, pe când alfabetizarea este un întreg proces de instruire/învățare. Am întâlnit acești termeni în stagiul de practică, dar și la cursuri. Între cele două se face des o confuzie. Fără această capacitate ( literație), nu putem avea un proces (alfabetizare). Acel articol reprezintă un crut adevăr. Mulți elevi din țara noastră știu să citească/scrie, dar nu știu să înteleagă mesajul textului.
Si eu sunt de aceeași părere.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
buna
Ați definitiv foarte clar termenii.
1.Cuvăntul literaţie l-am întâlnit la cursul de strategii de alfabetizare
2.După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
3.Acesta este purul adevăr.
1. Tot la cursul de strategii de alfabetizare am întâlnit cuvântul literație.
2. Diferența este dată ce caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Sunt de acord cu cele expuse.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare
2. În opinia mea, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător.
Temenul de „literație” l-am auzit la cursul de strategii de alfabetizare.
Acest studiu reprezinta un adevar trist intrucat majoritatea elevilor stiu sa scrie si sa citeasca, dar nu inteleg informatia.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Termenul de literație l-am auzit recent la un curs pe care l-am urmat .
identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context
1. Termenul de „literație” l-am auzit relativ recent, în facultate. Termenul ”alfabetizare/alfabetizare funcțională” l-am mai întâlnit și în trecut, mai ales atunci când se discuta despre dificultațile întâlnite în mediul rural atat la adulti cat si la copii.
2. Diferenta dintre cele doua consta în: capacitatea de a constru sens din textele prezenate si capacitatea de a comunica si a stabili conexiuni.
3. In acest studiu se evidentiaza problemele existente in sistemul traditional de invatamant, a faptului ca desi majoritatea eleviilor stiu sa scrie si sa citeasca, de cele mai multe ori, din pacate, nu inteleg informatiile ajunse la ei.
1. Termenul „literație” l-am întânit la un curs de la facultate.
2. Diferența dintre cele două constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul transdisciplinar.
3. Este un pur adevăr.
1 – Cuvântul ,,literaţie” l-am auzit pentru prima dată la cursul de “Strategii de alfabetizare”.
2 – Consider că, diferența dintre cele două definiții este caracterul monodisciplinar și caracterul pluridisciplinar.
3 – Afirmația este foarte adevărată, dar in același timp și îngrijorătoare deoarece sunt din ce in ce mai multi copii care nu înțeleg ceea ce scriu/citesc.
Este trist, mai ales în rândul tinerilor. Cu toate acestea, poate scuza lor este tocmai lipsa unei baze încă din perioada timpurie.
Termenul „literație” a început să fie utilizat tot mai des, dar mai ales citit în presă și în statisticile evaluărilor.
Procentul prezentat este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu( elevii fiind nevoiți să părăsească școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare); sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie (acolo unde sunt părinți plecați în străinătate) etc.
*Cel mai grav este că adulții care nu au acum competențele și cunoștințele solicitate cad pradă unor situații grave atunci când se lovesc de astfel de situații similar cu cele prezentate mai sus. în material.
Tinerii de azi au nevoie de un nivel mai avansat al competențelor de literație decât în trecut pentru a-i ajuta pe tot parcursul vieții, iar profesorul este sprijinul incontestabil.
Termenul de ,,literație” am întâlnit la cursul ,,Citește-mi 100 de povești” din cadrul Programului Asociația Ovidiu.ro, iar ,,alfabetizare” folosim des în activitățile step by step. . Alfabetizarea funcțională presupune, atât înțelegerea cât și scrierea conceptelor din diferite domenii și de a face conexiuni cu alte domenii de activitate.
Termenul de literație l-am intalnit in cadrul cursurilor la care am mai participat. Aceelasi lucru pot sa il spun si despre alfabetizare si alfabetizare functionala. Din punctul meu de vedere literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. In ceea ce priveste cele doua definitii consider ca notiunile sunt asemanatoare, diferenta facand-o sfera la care se refera si anume, definitia data de Asociatia Internationala de Literatie vizeaza toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte. In ceea ce priveste cea de-a treia intrebare consider ca termenul este folosit in mass media pentru a accentua situatia grava in care se afla invatamantul romanesc, unii elevi fiind in situatia de a nu intelege ceea ce citesc. Procentul mi se pare exagerat, dar de astfel de statistici nu se ocupa personalul didactic.
Total de acord.
Îi învățăm pe cei mici să citească, îi deprindem să înțeleagă ce citesc, să înțeleagă ce li se cere printr-o anume sarcină, să treacă prin propriul lor filtru un text, o sarcină. Din păcate, și asta e părerea mea, munca învățătorului nu este continuată.
Tot în cadrul cursurilor de alfabetizare am întâlnit și eu cuvântul,, literație”. Citind acest capitol mi-am însușit termenii de literați, alfabetizare și alfabetizare funcțională. Reușesc acum să văd care este diferența intre acești termeni. Răspunzând la întrebarea adresată cu privire la acel mesaj din multi-media, pot spune ca face referire la tinerii care citesc o informație dar nu au suficiente cunoștiințe pentru a înțelege ceea ce li se cere. Capacitatea de înțelegere este minimă.
am intalnit termenul in contextul Academiei Teach for Romania. se pot atribui toate cele 3 sensuri cuvantului literatie. unele definititi se refera la grupuri de indivizi care sunt adulti iar altele la ciclurile de studiu in care sunt implicati copiii. in toate mediile exista tineri analfabeti functionali, in toate scolile intalnim dificultati in citite, intelegere, scris.
Referitor la intrebarea nr 3 eu consider ca la 15 ani nu putem eticheta copiii ca fiind analfabeti functionali.Lacunele,lipsurile acumulate pana la aceadta varsta sunt datorate mediului din care provin copiii,conditiilor de trai,de dezvoltare psiho-cognitiva ,de frecventa cu care au parcurs anii de scoala si multi alti factori
Părerea mea este că alfabetizare, analfabet sunt cuvinte care “rănesc” atunci când le folosești la adresa unei persoane, chiar dacă se exprimă un adevăr, deci cuvântul literație este mult mai cald. Nu am folosit până acum literație, dar îmi place.
1.Am întâlnit acest termen la un curs de formare-Academia ITeach.
2.Literatie-intelegerea,crearea și scrierea unui text.
Alfabetizare-invatarea scrisului și cititului.
Alfabetizare funcțională-înțelegerea și scrierea conceptelor din diferite domenii de activitate.
Sunt în mare măsură de acord.
Ce inseamna in mare parte?
Temenii de literație și alfabetizare funcțională consider că sunt similari, chiar dacă nu identici, alfabetizarea funcțională fiind de fapt traducerea în limba română a engl. literacy.
Procentajul analfabeților funcționali din țară este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la consumul ( lectura) de carte.
1. Atelierele de Vara Șotron _ literație
Bibliografia cu profil metodic _ alfabetizare/alfabetizare funcțională”
2. Asociația Internațională de Literație prezintă conținutul competenței pentru perioada școlarității, iar Consiliul Uniunii Europene o include in sfera competentelor cheie care îi permit unei persoane să desfășoare cu succes activitățile pe tot parcursul vieții.
3. In mass media, noțiunea este folosita pentru a sintetiza cauze ale rezultatelor nesatisfăcătoare obținute la evaluările naționale.
Referitor la intrebarea nr 3 eu consider ca la 15 ani nu putem eticheta copiii ca fiind analfabeti functionali.Lacunele,lipsurile acumulate pana la aceadta varsta sunt datorate mediului din care provin copiii,conditiilor de trai,de dezvoltare psiho-cognitiva ,de frecventa cu care au parcurs anii de scoala si multi alti factori
Toate definițiile prezentate dovedesc sau afirmă importanța literației ca abilitate de ascrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zicu zi. Formarea abilităților de literație reprezintă și o măsură a valorii unui sistemeducațional.Strategii de alfabetizare
Consider ca, termenul de literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din diferite domenii de activitate.
Sunt de acord cu Dvs.
După părerea mea, literația este sinonimă cu alfabetizarea. Faptul că rezultatele testelor PISA clasează România pe un loc rușinos referitor la alfabetismul funcțional este o problemă foarte gravă, care nu poate fi combătută decât în situația în care materia nu ar fi așa stufoasă, inclusiv la clasele primare, și nu ar trebui parcursă , de multe ori , pe repede-înainte, fără a mai lăsa timp elevilor să-și fixeze anumite cunoștințe, fără a avea o colaborare din partea părinților, care nu au timp să lucreze cu elevii acasă..
Cred termenul de literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din diferite domenii de activitate.
1. Nu am folosit niciodată termenul de “literație”, folosesc în general termenul de alfabetizare, astfel consider ca nu este o mare diferența intre cei doi termeni.
2. Nu observ sa fie identificată nici o diferența.
3. Consider ca e un procentaj mult prea mare acesta afișat in MASS media, de asemenea nu sunt de acord cu afirmația lor.
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și a citi. Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.
Termenii de literație funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
După mine, diferența dintre cele două definiții consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Termenul de literatie l-am intalnit foarte de curand si ma gandeam ca este ceva legat de capacitatea de lectura. Termenul de alfabetizare ma ducea cu gandul la invatarea literelor iar alfabetizarea functionala la capacitatea de exprimare. Parcurgand aceste informatii am identificat o alta semnificatie, o alta definitie a acestor concepte pe care am inteles-o ca pe o capacitate de a utiliza ceea ce sti si ai invatat, pentru a fi capabil sa exprimi si sa te exprimi in diferite contexte, contexte care implica comunicarea si relationarea cu altii si rezolvarea de probleme. Termenii sunt asemanatori si mi se pare ca definesc acelasi lucru. In ceea ce priveste utilizarea termenului de analfabetism functional, cred ca se refera tocmai la faptul ca elevi nu detin aceasta capacitate, de a utilliza cunostintele pe care le au in scopul comunicarii si relationarii cu ceilalti si in scopul rezolvarii de probleme.
1. Aceste concepte le-am intalnit de curand in cadrului unui curs intitulat ,,Strategii de alfabetizare timpurie” .
2. Consider ca ceea ce este diferit cu privire la cele doua definitii consta in prezenta sintagmelor ,,toate disciplinele” fata de ,,diferite discipline”; as spune ca esenta este aceeasi.
3. Reprezinta ceva ingrijorator, iar situatia trebuie rezolvata, indreptandu-se atentia in aceasta directie.
În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar uneori nu înteleg cerințele care trebuie corelate cu noțiunile învățate,
si astfel rezultate sunt slabe.
Întradevăr, analfabeți funcționali pare un termen mai dur, dar sunt în mare parte de acord cu acest termen. În realitate întâlnim tot mai multe exemple din acest domeniu, în rândul tinerilor din zilele noastre. Este trist, mai ales în rândul tinerilor și al copiilor. Cu toate acestea, poate scuza lor este tocmai lipsa unei baze încă din perioada timpurie.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
După părerea mea, diferența dintre cele două definiții consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Literatia este capacitatea de a intelege.
Alfabetizarea este procesul de instruire.
Diferenta dintre cele doua definitii ar consta in sintagmele ,,toate disciplinele” fata de ,,diferite discipline”, esenta este aceeasi.
1. Atât cuvântul “literație”, cât și cuvântul “alfabetizare”, au fost întâlnite in cadrul cursului – Strategii de alfabetizare, dar și in presă sau în cadrul grădiniței unde activez, fiind o grădiniță, care are ca pilon de bază – literația.
2. Sunt de părere că diferența dintre cele două definiții este redată de caracterul monodisciplinar și de caracterul pluridisciplinar.
3. Consider că cele prezentate reprezintă adevărata realitate, fiind un motiv real de îngrijorare.
1. Conceptul de literație mi-a fost introdus de curând, în cadrul cursului de Alfabetizare Timpurie.
2. Definiția dată de AIL față de cea a CUE constă în faptul că literația este cuprinzătoare extinsă pe contexte informale nu doar formale sau non-formale, depășește contextul strict al alfabetizării școlare.
3. După părerea mea, sintagma folosită în mass-media: elevii sunt analfabeți funcționali ar trebui înlocuită cu: elevii nu sunt literalizați.
Adevarat
1. Am intalnit termenul de literatie in cadrul curusurilor EduNetworks.
3. Din pacate copiii citesc, dar nu inteleg ce citesc.
1. Termenul de literație l-am întâlnit în diverse articole, cursuri la facultate, cursuri pe teme de alfabetizare.
2. Diferența dintre literație și alfabetizare este dată ce caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3.Numărul de elevi care nu înțeleg sensul celor citite este în creștere dar nu consider procentul anunțat în presă ca fiind adevărat.
Am intalnit termenul in contextul Academiei Teach for Romania. se pot atribui toate cele 3 sensuri cuvantului literatie. unele definititi se refera la grupuri de indivizi care sunt adulti iar altele la ciclurile de studiu in care sunt implicati copiii. in toate mediile exista tineri analfabeti functionali, in toate scolile intalnim dificultati in citite, intelegere, scris.
Da, am întâlnit termenul de literație.
Sunt de acord cu cele spuse mai sus
Procentul de la testele PISA este îngrijorător!
1. Mult mai des am întâlnit termenii ,,alfabetizare/alfabetizare funcțională” decât ,,literație” , în articole de presă care se referă la sondaje, cercetări. În opinia mea, alfabetizarea funcțională are un sens mai larg și include ceilalți doi termeni.
2. Nu cred că există vreo diferență de sens între cele două definiții.
3. Cred că termenul de ,,analfabeți funcționali” nu este folosit corect, ceea ce duce la o exagerare a fenomenului de analfabetism.
Literație =abilitătăți de citire .
Alfabetizare = instruirea persoanelor cu scopul de a scrie și de a citi.
Adevărat .
Am întâlnit termenul de literație în cadrul Atelierelor de vară Sotron.
Sunt de acord cu cele prezentate.
Termenul literație l-am intalnit foarte mult la scoala,dar și la începerea acestui curs.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură este adevărat.
Total deacord
Termenul de “literație” l-am întâlnit în cadrul formărilor “Ora de la Atelierele de Vară Șotron”, iar de alfabetizare în cadrul cursurilor de formare de la CCD – PROF IV. Alfabetizarea face referire la învățarea alfabetului, a cititului și scrisului. Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc, iar literația înglobează ceilalți doi termeni.
Elevii doar știu sa citească ,dar nu înțeleg ce li se cere !
.
Literație reprezintă capacitatea unei persoane de:
a citi un text cu înțelegere;
a interpreta textul prin prisma conexiunilor dintre text și ceea ce știa înainte de a-l citi;
a-și forma și exprima o părere despre text;
a folosi informațiile sau ideile extrase din text.
Temenii de literație și alfabetizare funcțională – i-am auzit în urmă cu mai mulți ani. Consider că sunt similari, chiar dacă nu identici.
Referitor la procentul analfabeților funcționali din țară, cred că este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la lectură.
identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context
În mare parte adevărat.
Este adevărat
1. Am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cursul Strategii de alfabetizare timpurie din cadrul masteratului.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza și de a evalua un text, de reflecta asupra lui dar și de a interacționa cu acesta pentru a-și dezvolta cunoștințele.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cursul Strategii de alfabetizare timpurie din cadrul masteratului.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza și de a evalua un text.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cursul Strategii de alfabetizare timpurie din cadrul masteratului.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la capacitatea elevilor de a înțelege textul citit și de a interacționa cu acesta.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cursul Strategii de alfabetizare timpurie din cadrul masteratului.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la faptul că elevii înțeleg textul citit și pot interacționa cu acesta.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
Copiii nu înțeleg textul citit,mai ales cei care citesc cu dificultate.
De acord
Literatia se refera la intelegerea unui mesaj, iar alfabetizarea inseamna si capacitatea de a opera corespunzatoar cu concepte din diverse domenii, a emite opinii si judecati de valoare. referitor la articol nu am informatii suficiente ca sa pot emite o opinie pertinenta. Sunt rezervata totusi in privinta procentului de copii care sunt analfabeti functional.
ESTE ADEVARAT
1. De termenul de ,,literație,,am auzit prima dată la cursul ,,Citește-mi 100 de povești,,din programul Ovidiu.ro.
2.Diferența este în definiția celor două sintagme ,,toate disciplinele,,față de diferite discipline aș îndrăzni a spune că esența este aceeași.
3.Este ceva ingrijorător.
cred că este perfect adevărat…
În cadrul cursului ținut fizic am întâlnit termenul de literație. Pot spune că sunt de acord cu cele prezentate.
Adevărat!
Da, in mare parte este corect. Multi oameni care au trecut prin scoala si sunt incapabili sa inteleaga un text citit si sa intretina un dialog, sa formuleze idei proprii.
1literație= abilitatea de a înțelege și de a aplica ceea ce elevul a citit
2
3. Procentul este foarte mare.
în mare parte este adevărat !
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Am intalnit de foarte multe ori termenul de literatie, pe diferite canale de comunicare, dar si in carti de specialitate.L am aprofundat in cadrul unui cerc pedagogic.
Cele doua definitii sunt oarecum similare, cred ca literația înglobează alfabetizarea si alfabetizarea functionala.
Referitor la procentul prezentat, cred, sau as vrea sa cred, ca este putin exagerat.
1Consider că nu există nicio diferență între literatie și alfabetizare funcțională. 2. Asociația Internațională de Literatie folosește termenul de literatie, iar Consiliul Uniunii Europene folosește termenul de alfabetizare în același context. 3 . Trebuie sa se folosească termenul de “aproximativ”.
Am auzit de termebul de literatie in cursurile de firmare.
Termenul de literație l-am auzit pentru prima dată în cadrul unui curs de formare. Literatia este capacitatea elevilor de a intelege, iar alfabetizarea este un proces de instruire. Din pacate, cei mai mulți dintre elevii generației actuale, sunt analfabeti functionali și este foarte trist. Ambele concepte sunt foarte importante în procesul de învățare, dacă alfabetizarea este la un nivel slab, atunci și capacitatea de a întelege este la acelasi nivel sau chiar mai jos de atat.
Diferența pe care o vad între cele doua este urmatoarea: literatia face referire la înțelegerea textului citit, pe când alfabetizarea presupune pe lângă înțelegere și
Comunicarea și formarea de opinii, funcționarea eficienta a unui grup de indivizi.
Mass-media constata acel procent de copii care nu ating nivelul optim de alfabetizare din rezultatele evaluărilor naționale.
Editorial. De ce literație nu e egal cu alfabetizare
Editorial. De ce literație nu e egal cu alfabetizare
De Ziua Internațională a Literației, 8 septembrie, Maria Kovacs, de la Fundația Noi Orizonturi și Alina Răducanu, de la Teach for Romania, explică cât de complexă este această competență. Urmărind atent progresul a 275 de copii de clasa pregătitoare, expertele au putut vedea ce anume conduce la rezultate mai bune la copiii cu cele mai mari rămâneri în urmă: predare diferențiată, lucrul unu-la-unu după lecții, școli de vară și evaluare pentru intervenții cât mai bine țintite. Și nu e vorba doar de îmbunătățirea scrisului, cititului, înțelegerii, ci și despre creșterea stimei de sine, a încrederii și curajului celor mici.
08.09.2022
de Maria Kovacs și Alina Răducanu
Ce este literația?
Conform definiției oferite de Asociația Internațională de Literație, literația (calchiere din englezescul „literacy”) este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Deși cei care suntem cititori competenți n-am crede că e așa, literația este o competență complexă care stă la baza tuturor celorlalte competențe-cheie.
Definiția oferită de Consiliul Uniunii Europene pentru „literacy”, tradus oficial ca „alfabetizare”, sună – în esență – foarte asemănător cu definiția de mai sus (și foarte diferit de definiția dată pentru „alfabetizare” în Dicționarul explicativ al limbii române): „Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. Ea implică capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.” (Consiliul Uniunii Europene. RECOMANDAREA CONSILIULUI din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 4.6.2018, p.8) Considerăm că pentru un sens atât de diferit al noțiunii de „alfabetizare” este mai potrivit să avem un termen nou – „literație”.
1.Am întâlnit termenul de literație în cărți de specialitate.
2.Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și de a citi.
3.Sunt de acord cu cele expuse.
Am întâlnit termenul ”literație” cel mai des în massmedia. Literația este definită ca abilitate…..în toate contextele, alfebetizarea este percepută ca și capacitate…în diferite contexte…
Cred ca in PRESA am auzit de literatie.
Este adevarat ceea ce spun statisticile.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
În ceea ce privește alfabetizarea funcțională în rândul elevilor sunt de părere că procentul este de fapt mult mai mic.
1.Am întâlnit termenul de literație în contextul școlar la fel și termenul de alfabetizare funcțională.
2.Diferența observată este accentul pus mai mare pe competențele de literație.
3. Nu am o părere tocmai pozitivă cu această formulare din mass-media.
De acord !
Literația: Capacitatea de a citi, scrie și înțelege în mod critic și reflexiv textele.
Alfabetizarea: Capacitatea de a citi și scrie, fără a accentua înțelegerea profundă a textelor.
Alfabetizarea funcțională: Capacitatea de a utiliza abilitățile de citire și scriere în diverse contexte practice, sociale și profesionale.
Diferența principală între literație și alfabetizare/alfabetizare funcțională este că literația implică o înțelegere mai profundă și mai complexă a textului și a contextelor sociale și culturale în care este utilizat, în timp ce alfabetizarea și alfabetizarea funcțională se referă mai mult la abilitățile de bază de citire și scriere.
1.Termenul de literație este utilizat atunci când este evaluată înțelegerea unui text.
2.A doua definiție exemplifică la ce se referă literația-fapte, sentimente, opinii- și de asemenea adaugă exprimarea verbală și faptul că se referă la învățarea pe parcusul vieții.
3. Procentul acesta este obținut prin aplicarea pe un eșantion dicutabil, deoarece învățamantul in România este fragmentat și la 15 ani elevii sunt prinși în forme de învățământ foarte diferite.
Am întâlnit termenul de literație, dar și cel de alfabetizare, în cadrul facultății.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Literația este o abilitate, alfabetizare reprezintă capacitatea unei persoane de a folosi citit-scrisul pentru a se dezvolta, a deveni competent, iar 42 % dintre tineri sunt analfabeți funcționali pentru că nu înțeleg ceea ce citesc sau citesc și nu realizează că ceva nu au înțeles, nu își pun întrebări legat de ceea ce au citit.
Adevărat
Nu am întâlnit până acum termenul de literație. Termenul de alfabetizare timpurie l-am intâlnit la practica din facultate și la cursuri, tot în facultate. Nu percep o diferență între acești termeni.
Presa foloseste des termenul de literatie.
Ce va face sa spuneti `in mare parte adevarat`? Care parte din enunt considerati ca nu e adevarata?
Este adevarat ceea ce spun statisticile.
Sunt de acord cu cele prezentate
Literația este abilitatea de a identifica, de a interpreta și de a înțelege.
Am întâlnit termenul de literație pe tot parcursul lecției.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
Consider în mare parte adeverat
Adevarat!
Prima data am auzit de termenul literatie la un curs.
Foarte adevarat
Elevii din ziua de azi nu înțeleg multe lucruri, dar nici nu realizează ce anume cauzează deficienta lor în înțelegerea unor concepte.
Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
1.Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
2..După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
3.Referitor la procentajul analfabeților funcționali din țară, consider că este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la consumul ( lectura) de carte.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
În mare măsură este adevărat.
Ce este adevărat?
Părerea mea este că nu se acordă suficientă importanță textului pe care îl citim. Dorim doar să citim. MULT! cred că accentul trebuie pus pe informația citită , nu pe cantitatea paginilor pr care le citim
Este adevărat.
adevarat
1. Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
2. „Alfabetizarea funcțională” se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate acele activități în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității sale și, de asemenea, pentru a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie și a comunității. (Unesco)
3. Mass media are tendința de a exagera, utilizând anumiți termeni.
De acord cu cele redactate anterior; din nefericire, intrbarea nr.3 este, de fapt, o mare problema de actualitate ce ia amploare.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație, dar eram familiarizată cu acest cuvânt.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
este adevarat
Termenul de literație este des utilizat in invățământul preșcolar și se referă la abilitătile copiilor de a ințelege un text citit, de a utiliza informatiile in contexte noi.
1.Termenul de”literație” este un termen mai puțin întâlnit decît alfabetizarea funcțională.Diferența cred că este în ”imensitatea”cuprinderii unui auditoriu de copii.
2. Acești termeni sunt sinonimi,respectiv subânțeleg același context doar Literația ține mai mult de teorie iar alfabetizarea-aplicarea în practică.
3.Sunt de acord,deoarece elevii de 15 ani,foarte puțin citesc la momentul actual
Termenul de iteratie l-am auzit prima dată la cursurile OvidiuRo.
2.In primul caz este vorba de a avea competentele de citit-scris la toate disciplinele și în orice context.
3.Cred că se exagerează voit pentru a atrage atenția. Senzațional vinde iar lucrurile normale nici nu sunt băgate în seamă.
Într-o proporție f mare, este adevărat. Definițiile sunt puțin diferit formulate, în funcție de instituțiile care le formulează. Sunt mulți copii analfabeți funcționali, deoarece , deși au capacitatea să identifice și să înțeleagă, nu au capacitatea să creeze și să aplice.
În ultimă perioadă se folosește termenul de literatie tot mai des in rândul cadrelor didactice. Analfabetismul funcțional este o realitate în toate societățile.Lipsa de interes a elevilor,neimplicarea familiei și materia stufoasă , insuficient organizată generează analfabetismul funcțional
Termenul literatie l- am intaln8t pe diferite platforme de învățare. Alfabetizarea este utilizata des de mass- media. Termenii au un nucleu comu: capacitatea de a citi și de a înțelege un text.
Sunt de acord
1. De literatie am auzit la orele de limba și literatura română, de alfabetizare funcțională am auzit la locul meu de muncă.
2. Nu văd diferențe, ideea de baza este aceeași.
3. Există o mulțime de adolescenți care deși au învățat să scrie și să citească nu înțeleg și nu pot face legături între informatii
1.Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2.Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Parerea mea este ca literatie cu alfabetizarea au acelasi sens .
Termenul de ,,literație” l-am auzit pentru prima data anul trecut, la una dintre intâlnirile organizate de OvidiuRo.
„Alfabetizarea” este un termen des întâlnit în activitatea didactică.
Preiau această informație a massmediei și conștientizez că e de lucrat serios.
Termenul „literație” a început să fie utilizat tot mai des, dar mai ales citit în presă și în statisticile evaluărilor.
Procentul prezentat este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu( elevii fiind nevoiți să părăsească școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare); sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie (acolo unde sunt părinți plecați în străinătate) etc.
*Cel mai grav este că adulții care nu au acum competențele și cunoștințele solicitate cad pradă unor situații grave atunci când se lovesc de astfel de situații similar cu cele prezentate mai sus. în material.
Tinerii de azi au nevoie de un nivel mai avansat al competențelor de literație decât în trecut pentru a-i ajuta pe tot parcursul vieții, iar profesorul este sprijinul incontestabil.
Susțin cele afirmate de dumneavoastră.
În ultimul timp s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate . Cauze alfabetizării funcționale sunt dierse și diferite.
Alfabetizarea este un drept al omului, oportunitățile educaționale depind de alfabetizare, alfabetizarea este în centrul educației de bază pentru toți.
Utilizarea termenului subliniază ideea că, deși oamenii pot avea niveluri de bază de alfabetizare, ei au nevoie de un nivel diferit pentru a-și desfășura activitatea în viața de zi cu zi .
Alfabetizarea funcțională se referă la capacitatea unei persoane de a înțelege ceea ce citește.
Literaţia este un cuvănt nou pentru mine.
In comunitatile defavorizate si nu numai, aceste provocari se simt si mai acut, astfel ca vedem copii care nu recunosc toate literele alfabetului si copii care se pregatesc sa termine clasa a-VIII-a care nu pot sa citeasca cursiv.
Mare dreptate aveti.
Cred că ne pierdem prea mult în termeni, statistici, analize și găsim prea puține metode prin care să-i ajutăm pe cei aflați în situații problemă, vorbesc din propria experiență lucrând de 27 de ani cu elevi romi.
Sunt de acord cu colega mea, Mariana. Toate eforturile trebuie concentrate înspre programe de alfabetizare a persoanelor care sunt analfabete funcțional. Nu este suficient că știm citi, trebuie să înțelegem de citim. De asemenea, a afirma că un adolescent de 15 ani este analfabet funcțional este eronat, elevul încă nu a finalizat cei 12 ani dedicați educației, timpul este suficient pentru a “repara” situația.
Întrebarea 1: Am întâlnit conceptul de literație doar foarte curând, prima dată menționat de profesoara care m-a îndemnat să parcurg acest curs, iar apoi în materialele pe care le-am parcurs în studiul individual pentru a-mi scrie lucrarea de licență. Menționez că am întâlnit acest termen, literație, doar în literatura de specialitate în limba engleză. Termenul de alfabetizare l-am întâlnit cu precădere pe parcursul studiilor. Cum am înțeles eu acești trei termeni? Am înțeles că termenul literație se referea la capacitatea de a înțelege, a scrie și a crea un text. Termenul de alfabetizare l-am înțeles că făcând referire la învățarea scrisului și a cititului, care are loc în primii ani de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională ca făcând referire la capacitatea de a înțelege și a comunica, clar, corect, atât oral cât și scris. În ce privește percepția unei diferențe la acești trei termeni, pot spune că eu am simțit o diferență. Deși au terenul comun, capacitatea de a înțelege și a folosi comunicarea scrisă, totuși consider că sunt mici aspecte diferite precum cele meneționate mai sus în modul meu de a fi înțeles aceste trei concepte până acum. Întrebarea 2: consider că diferența dintre cele două definiții date este dată doar de cuvintele folosite, însă esența e aceaași. Întrebarea 3: Formularea acestei afirmații este dură, ea acuză elevii că nu și-au dezvoltat capacitatea de a comunica corect, clar, coerent, atât oral cât și în scris. Cred că este adevărată afirmația, deoarece observ o nepăsare a elevilor față de învățare. Cred că ar fi prea multe de spus cu privire la această situație, dar eu nu sunt expert în educație, însă spun doar atât: accentul pus pe a reproduce o informație pentru a primi o notă de trecere și nu pe a înțelege informația poate creea această situație neplăcută.
M-a ajutat să citesc comentariul/răspunsul tău la întrebarea 1. Recunosc că pentru mine literația și alfabetizarea sunt 2 termeni, 2 sinonime dacă vreți, care nu îmi este clar cum se deosebesc totuși. Diferențele însă par a fi foarte subtilă; altminteri, de ce ai mai inventa un termen pentru o noțiune care este numită deja cumva?
1.Despre literație am citit frecvent pe blogul Școala 9, unde am aflat că “modul de gândire despre cum învățăm să citim și să scriem […], se numește literație emergentă.
Analfabetismul funcțional este des întâlnit și menționat în mass-media, în mod particular când vine vorba de elevi.Tot în mass-media mai este stipulat faptul că majoritatea elevilor din mediul rural nu pot avea propriile idei și nu pot interpreta o informație.
2.Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație, spune că este “abilitatea de a identifica”, care se refera la a face ceva bun, a avea capacitatea de a face acel lucru, iar cea a Consiliului Uniunii Europene, o definește ca fiind “capacitatea de a identifica”.
Consider că cei doi termeni sunt interdependenți!
Ups, s-a trecurat o greșeală gramaticală în comentariul meu de mai sus, greșeală pe care vreau să o corectez aici, deoarece mai sus nu pot. A crea se scrie cu un singur e în această situație.
Sustin cele afirmate de dumneavoastra
1. Am întâlnit termenul ,,literaţie” foarte recent (într-un articol citit pe internet) şi apoi în legătură cu programul ,,Şcoli cu sclipici”. Despre alfabetizare şi, mai ales, alfabetizare funcţională, am auzit vorbindu-se de multe ori, fiind una dintre problemele cu care se confruntă educaţia în ţara noastră (analfabetismul funcţional) şi unul dintre aspectele care se doreşte a fi soluţionat în cadrul proiectului ,,România educată”.
2. Cred că definiţia oferită de Consiliul Uniunii Europene limitează ,,câmpul de acţiune” la ,,diferite discipline” şi ,,diferite contexte”, pe când Asociaţia Internaţională de Literaţie consideră că literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”.
3. În urma testelor aplicate (testele PISA, Evaluarea Naţională), un număr foarte mare de elevi români nu au reuşit să înţeleagă, să interpreteze sau să aplice ceea ce au citit.
1. Am auzit termenul de literație în cadrul unor sesiuni de promovare a lecturii încă de la vârsta preșcolară.
2. Conform Asociației Internaționale de Literație, cititorii citesc pentru a învăța la toate disciplinele, în orice context.
3. Procentul de 42 % este foarte mare și cred că provine din rândul elevilor care trăiesc în medii defavorizate, în familii cu o situație materială precară și lipsiți de interesul pentru educație.
TERMENUL DE LITERAȚIE L-AM AUZIT RECENT LA UN CURS PE CARE L-AM URMAT.
TERMENUL DE ANALFABETI FUNCTIONALI IL INTÂLNESC LA ELEVII DIN FAMILIILE DE ROMI CU CARE LUCREZ .
PROCENTUL DE 42% CU SIGURANȚĂ E PREA MARE
În ultimii ani am observat că elevii noștri citesc, scriu, dar nu înțeleg de cele mai multe or ice citesc. Cauzele sunt multiple
Consider că alfabetizarea, alfabetizarea funcțională și literația sunt interdependente și se cuprind unele pe celelalte.
Literația (utilizarea în diverse contexte a citit-scrisului) pornește de la alfabetizare (învățarea literelor- a citi și a scrie), ajungându-se treptat la alfabetizare funcțională (înțelegerea a ceea ce se citește, evidențierea mesajului, a unor detalii, elemente etc..).
Termenul de literație este relativ recent pentru mine, l-am întâlnit prima dată la evenimentele organizate de voi.
Despre alfabetizarea funcțională am citit în urmă cu câțiva ani, în presă, în urma testelor standardizate la care elevii noștri au fost „diagnosticați” cu analfabetism funcțional. Eu am înțeles acest analfabetism ca pe o incapacitate de a înțelege, de a pune în context, de a face corelații și de a folosi informația transmisă prin diverse canale de comunicare.
Consider că în esență cele două definiții sunt asemănătoare.
Din punctul meu de vedere este foarte bine că a fost folosită această formulare în mass media, mai ales că mulți dintre noi aveam convingerea că dacă scriem și citim corect avem și abilitatea de a înțelege, de a interpreta, de a formula concepte, ceea ce s-a dovedit a nu fi adevărat. Este un semnal de alarmă pentru întreaga societate și mai ales pentru sistemul de învățământ.
Strategiile de literație sunt un element de bază în atingerea dezideratului de-a învăța să înveți, prin care învățarea devine performantă deoarece elevul conștientizează utilitatea acțiunilor sale cognitive.
Termenul de ,,literatie” l-am auzit pentru prima data anul trecut, la una dintre intalnirile online ale cercului pedagogic, termen folosit de unele colege, care ne-au prezentat diferite metode invatate la curs. De atunci, mi-am dorit sa particip si eu la un curs de literatie.
„Alfabetizarea” este un termen des întâlnit în activitatea didactică,constituind punctul de plecare în creșterea și dezvoltarea școlarului.
Am intalnit copii care stiu sa citeasca si sa scrie, dar nu inteleg ceea ce citesc, nu stiu sa extraga o informatie de detaliu din textul citit.
Termenul de literație l-am întâlnit prima dată anul acesta, în timp ce mă documentam pentru organizarea conținuturilor ce trebuie predate.
Alfabetizarea în schimb, din ce am observat este un termen mult mai întâlnit chiar și în cadre din afara domeniului pedagogic.
Până acum nu am întâlnit copii care să nu înțeleagă ceea ce citesc, dar pun asta pe seama faptului ca sunt abia la începutul drumului în munca cu copii
Termenul de “literație ” l-am întâlnit în cadrul cursurilor facute în cadrul Școlii cu Sclipici , organizat de Fundația Noi Orizonturi , chiar de acum 2 ani, cand am intrat întamplator pe net pe site-ul acestei fundații.
Diferența ditre cele 2 definiții se observă din formularea adoptata astfel că definiţia oferită de Consiliul Uniunii Europene limitează ,,câmpul de acţiune” la ,,diferite discipline” şi ,,diferite contexte”, pe când Asociaţia Internaţională de Literaţie consideră că literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”, ultima aplicându-se pentru toate situațiile întalnite, nu doar pentru anumite situații și contexte. Alfabetizare funcțională ca făcând referire la capacitatea de a înțelege și a comunica, clar, corect, atât oral cât și scris, adica sa putem aplica cele învațate in contexte noi , întâlnite în viața de zi cu zi.
Mulți copii, datorită mediului sau faptului că nu au întâlnit experiențe noi, neavând posibilități materiale sau din lipsa peocupării părinților de a le largi câmpul de cunoștere , din diverse motive , deși scriu și citesc, nu reușesc să reformuleze mesajul transmis de un text citit sau audiat,neșțiind sau neavând capacitatea să extragă informația esențială . Procentul de 42% totuși mi se pare exgerat, dar era cazul de mult timp să se facă schimbări majore în școala romanescă si poate acesta este un mare semnal de alarmă pentru cei competenți să facă acest lucru.
Voi răspunde punctual la cele 3 întrebări.
1. Eu am auzit termenul de “literație” doar în cadrul contactului cu Fundația Noi Orizonturi, atunci când căutam o soluție pentru recuperarea copiilor din clasa I cu care începusem să lucrez anul trecut. Deși nu am căutat o definiție a termenului (Iată! Oare am dat dovadă de analfabetism funcțional?), l-am egalat aproape imediat cu alfabetizarea. Sincer literația și alfabetizarea erau, în mintea mea, același lucru. Între alfabetizare și alfabetizare funcțională fac însă o distincție: alfabetizarea înseamnă că individul poate citi texte complexe dar poate decoda și înțelege doar mesajele simple și scurte și poate formula și transmite scris sau citit același gen de mesaje, scurte și simple. Recunosc că încă în mintea mea termenul de literație nu și-a gasit propriul loc.
2. Definiția Consiliului Uniniunii Europene încearcă să fie mai cuprinzătoare și mai lămuritoare stabilind și ce trebuie să fie capabil să exprime individul și anume, concepte, sentimente, păreri. Și iată cum literația pare a fi doar un alt cuvânt pentru a exprima același lucru cu alfabetizarea funcțională.
3. Formularea din presa românească este una cu care, din păcate, ne-am obișnuit și care, din nefericire, face parte din seria unor titluri care dacă nu ar căuta să scoată în evință niște fapte scandaloase (în ciuda faptului că uneori ele nici nu există, faptele) ar suna prea banal pentru cititorul avid de scandal. Totuși, elevii au fost testați la un nivel adaptat vârstei pentru a putea demonstra că au înțeles cele citite. Da, să fii analfabet funcțional înseamnă să nu reușești să te descurci cu competențele de scris-citit dobândite până la acel moment într-un context uzual al vieții zilnice sau în comunitate. Însă în știre există un sâmbure de adevăr care a fost prelucrat și zugravit ca să atragă atenția. Dar să nu înțelegi ce ai citit într-un context ca un examen național, s-ar putea să fie un indicator al faptului că prezinți un risc crescut de a deveni analfabet funcțional la maturitate.
Mulți dintre oamenii care citesc articolul nu vor căuta definiția pe care UNESCO a dat-o analfabetismului funcțional. Asta îi atuncă oare direct în categoria analfabeților funcțional?
Eu cred ca in mare parte exista copii analfabeți doar pt ca nu sunt prezenti la scoala , parintii nu pun pret pe invatatura. Exista copii foarte inteligenți care nu au posibilități materiale, ori sunt ținuți acasa de parinti pt diferite treburi gospodărește s a. In sensul asta ar trebui sa se faca ceva!
1. Termenul de „literație”, am început să îl întâlnesc din ce în ce mai des, în cadrul cursurilor pe care le-am parcurs, prin intermediul Fundației Noi Orizonturi, Ovidiu ro. – Laborator de literație.
Termenul de „alfabetizare”, l-am întâlnit și folosit când lucram în alternativa Step by step. Unul dintre sectoarele din sala de grupă, avea această denumire de „alfabetizare”.
Cred că, termenul „Literație ” și termenul „Alafbetizare”, sunt similare.
2. Definiția Consiliului Uniunii Europene este mai detaliată, dar de fapt, esența celor două definiții, este aceeași.
3. Reușim să ținem minte mult mai puține date pentru că le avem în memoria telefonului și creierul nostru „știe” asta și nu se mai concentrează să le rețină. Nu mai reușim să facem cine știe ce calcule mentale pentru că ne-am obișnuim să ne bazăm pe calculatoare. Ne orientăm mai greu spațial pentru că avem la îndemână Waze și Google Maps etc. Învățământul, ar trebui să fie o piatră de temelie. Cauzele sunt multiple, de la materia plină de chestiuni abstracte, de denumiri și noțiuni fără aplicabilitate, care nu a mai fost actualizată și adaptată la felul în care societatea s-a dezvoltat, până la dezinteresul profesorilor și al părinților, care văd uneori în școală o pierdere de vreme.
Eu cred ca alfabetizarea funcțională permite unei persoane să se integreze mai ușor în școală și în societate. Alfabetizarea reprezinta accesul la noțiuni simple și permite comunicarea scrisă, iar literația ajută la dezvoltarea limbajului și implicit a gândirii prin multitudinea de mijloace de cunoaștere a limbii vorbite și scrise.
Elevii care sunt numiti “analfabeți funcționali” sunt caracterizati prin performanțe școlare scăzute, iar diferențierea parcursului școlar nu le oferă multe oportunități. O consecință ar fi slaba inserție socială, cu consecințe negative asupra comunităților din care fac parte acești elevi.
1. În ce context ai întâlnit/ folosit termenul „literație”? Dar alfabetizare/alfabetizare funcțională”? Percepi vreo diferență între cele trei noțiuni? Dacă da, explică diferența.
Termenul „literație” l-am întâlnit la foarte multe webinarii, care erau susținute de asociația inEdu, iar „alfabetizare” l-am întâlnit în multe contexte(cărți, cursurile de la facultate etc.).
Sunt de părere că aceste două termene sunt similare.
2. Ce diferență observi între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene?
Această definiție este mai clară, dar diferența dintre cele două este că UNESCO face referire la adulți.
3. Interpretând cele de mai sus referitor la alfabetizare funcțională, ce părere ai despre folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.”?
Nu am întâlnit termenul de ”literație” până acum, dar am bănuit că poate fi folosit ca ”alfabetizare”. Alfabetizarea funcțională se referă la abilitatea de a citi conștient.
Termenul de ,,literație” este nou pentru mine.
Alfabetizarea funcțională se referă la capacitatea unei persoane de a înțelege ceea ce citește.
1. Termenul de „literație” l-am întâlnit nu de foarte mult timp (probabil tot la un curs realizat de FUNDAȚIA NOI ORIZONTURI). Noțiunile de „alfabetizare” și „alfabetizare funcțională” de mai multă vreme. Termenii sunt relativ folosiți în aceeași sferă de interes, dar, în opinia mea, noțiunea de „literație” este mai vastă, le cuprinde pe celelalte două.
2. Între definițiile date de Asociația Internațională de Literație și cea dată de Consiliul Uniunii Europene sunt diferențe „sensibile”. Definiţia oferită de Consiliul Uniunii Europene limitează ,,câmpul de acţiune” la ,,diferite discipline” şi ,,diferite contexte”, pe când Asociaţia Internaţională de Literaţie consideră că literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”, ultima aplicându-se pentru toate situațiile întalnite, nu doar pentru anumite situații și contexte.
3. Referitor la afirmația că aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți îmi este greu să accept acest lucru. Consider că nu sunt abilitată să fac aprecieri asupra acestui procent, deci iau ca atare informația. Dar nu pot să nu recunosc că mulți elevi își pierd interesul pentru învățare pe măsură ce cresc (din multiple motive) și astfel ajung ca la finalul ciclului gimnazial să nu înțeleagă mesajul unui text dat, să nu poată extrage o informație cerută. Consider că multe noțiuni nu au o aplicabilitate practică și că mulți dintre elevii noștrii nu sunt pregătiți pentru evoluția rapidă a societății în care trăiesc.
1. Temenul de “literaţie” l-am întâlnit prima dată la un curs online pentru pregătirea cadrelor didactice ce urmează să susţină examenul de obţinere a gradului II, dar acum, citind explicaţiile prezentate în acest curs, am înţeles mult mai bine ceea ce vizează. Alfabetizarea o percep ca fiind învăţarea scrisului şi cititului în primii ani de şcoală, iar alfabetizarea funcţională este întâlnită la acele persoane care ştiu să citească şi să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerinţele vieţii cotidiene.
2. Definiţia Asociaţiei Internaţionale de LIteraţie consideră literaţia ca fiind abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în “toate disciplinele și în orice context”, în timp ce Consiliul Uniunii Europene limitează această abilitate ce se manifestă “în diferite discipline şi diferite contexte”.
3. Având în vedere rezultatele obţinute în 2018 la testele PISA, acestea fiind în scădere faţă de ediţiile precedente, precum si rezultatele din ultimii ani la Evaluările Naţionale clasa a VIII-a şi la Bacalaureat, confirmă rata mare a analfabestimului funcţional existent în rândul elevilor.
1.Literația este o abilitate, iar alfabetizarea este o capacitate
2. Diferența dintre cele două definiții date este dată doar de cuvintele folosite, însă esența e aceeași.
3.Procentajul este îngrijorător,însă este corect. avem din ce în ce mai mulți analfabeți funcționali
În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu; sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie (acolo unde sunt părinți plecați în străinătate) etc.
Termenul de literație l-am întâlnit foarte rar. Între cei trei termeni există, din punctul meu de vedere, mici diferențe. Am lucrat cu copii care au învățat să citească, deci erau alfabetizați, dar nu puteau extrage informații esențiale pe care să le folosească în viața cotidiană.
Cele 2 definiții se referă la același lucru, dar folosesc termeni un pic diferiți.
Procentul este îngrijorător, dar, din păcate nu cred că este adevărat. În realitate procentul este mult mai mare. Sunt mulți copii și adulți care nu înțeleg ceea ce citesc. Adulții aflați în această situație nu-și pot ajuta copiii decât într-o mică măsură. Astfel, ne învârtim într-un cerc vicios. Trebuie să căutăm metode prin care să învățăm atât copiii, cât și adulții.
Literatia de baza -alfabetizarea necesara citirii si scrierii. Cunoasterea literelor, cuvintelor, structurii textului
Literatia functionala -abilitatea de a citi, a scrie si in telege(ccea ce permite persoanei sa functioneze in scoala si socitate)
Literatia multipla -capacitatea persoanei dea a folosi competente de lectura , scriere, intelegere si de a realiza conexiuni pentru a produce, interpreta si evalua critic informatia citita sau scrisa.
In ciclul primar elevii trebuie sa atinga nivelul 1 si 2 al literatiei, formandu-si competentele pentru literatia de baza si functionala si de la gimnaziu sa atinga nivelul literatiei lexicale, dezvoltand competente lexicale.
Pentru asimilarea cunostintelor din disciplinele ,, Limba si comunicare,, este necesara dezvoltarea competentelor lingvistice ale elevilor, mai ales privind vocabularul activ bogat.
Termenul “literație” l-am întâlnit recent, participând la mai multe ateliere de formare profesională. Aș spune că literația reprezintă abilitatea de a face deducții logice și interpretări pe baza unui text, ceea ce implică o mulțime de operații ale gândirii. Pentru a se ajunge la un nivel ridicat de literație, copilul/elevul trebuie să exerseze alături de toți profesorii, la toate disciplinele.
Un analfabet funcțional rămâne la un anumit nivel, nu este capabil să-și exprime puncte de vedere, nu poate integra textul în experiența proprie.
Din cele doua definiții se poate deduce faptul că un copil, viitor adult, trebuie să fie capabil de a comunica în orice context.
Procentul analfabeților funcționali este unul îngrijorător din cauza lipsei de motivație, a resurselor financiare tot mai puține, a lipsei de colaborare dintre școală și familie, a dezinteresului celor implicați direct și indirect în procesul de educație.
Literația presupune capacitatea unei persoane de a relaționa cu un text, în timp ce alfabetizarearea funcțională reprezintă capacitatea unei persoane de a comunica, atât verbal cât și scris, cu alte persoane în contexte diferite.
Termenul de literație l-am întâlnit în programul – Școala de vară- de anul acesta.
Ceea ce relatează mass media, cred că majoritatea persoanelor provin din medii defavorizate, fără interes, fără motivație, fără reper…
1. Am întâlnit termenul de “literație” în cadrul unor webinarii.
Literația este o abilitate, iar alfabetizare/ alfabetizare funcțională este o capacitate.
Consider că acești termeni sunt similari.
2. Consider că definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație este același lucru cu definiția Consiliului Uniunii Europene, diferă doar termenii folosiți.
3. Îmi este greu să accept următoarea afirmație:
“(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt alfabeți funcționali”. Din păcate în urma unor teste aplicate, un număr destul de mare de elevi nu a reușit să înțeleagă, să aplice sau să interpreteze ce au citit.
1. La acest curs am întânit termenul „literație”, care nu există în Dicționarul explicativ al limbii române și are același înțeles cu „alfabetizarea”.
2. UNESCO definește „alfabetizarea funcțională” ca fiind capacitatea unei persoane adulte de a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie și a comunității. Consiliul Uniunii Europene definește „alfabetizarea” ca fiind capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. În definiția atribuită de către Consiliul Uniunii Europene este luat în considerare aspectul creativ și emoțional al persoanei.
3. Autorul citatul amintit ca fiind publicat în mass media cred că nu cunoaște definiția „alfabetizării funcționale” ca fiind capacitatea unei persoane adulte, care nu se referă la vârsta de dezvoltare a adolescenților de 15 ani.
1.Analfabetismul este o problema extrem de raspandita iar testele de literatie pot fi de mare ajutor si folos in acest caz. De aceea consider ca literatia si analfabetismul functional se cuprind unul pe altul.
2.Esenta celor doua definitii este aceeasi.
3.Multi copii citesc dar nu inteleg ce citesc ,de aceea consider ca 42% este un procent real si corect la momentul de fata ,care sper sa nu mai creasca!
În ultimii ani am observat că elevii noștri citesc, scriu, dar nu înțeleg de cele mai multe ori ce citesc. Cauzele sunt multiple.
Procentul analfabeților funcționali este unul îngrijorător din cauza lipsei de motivație, a resurselor financiare tot mai puține, a lipsei de colaborare dintre școală și familie, a dezinteresului celor implicați direct și indirect în procesul de educație.
Literația este o abilitate, iar alfabetizarea este o capacitate
1. Fiind profesoara de limba maghiara, lucrand intr-un mediu maghiar, nu prea am auzit termenul de literatie. Termenele alfabetizare si alfabetizare functional mi se par mai cunoscute, dar de abia mi se clarifica, citind definitiile si comentariile colegelor. Sunt convinsa, ca pana la sfarsitul cursului voi face diferenta intre cele trei termeni.
2. Esenta definitiilor este asemanator, se refera la aceeasi lucruri, numai termenile sunt un pic diferite.
3. Este foarte trist acest numar de procent. Articolul este din anul 2016, speram, ca in ultimii 6 ani s-a modificat acest numar spre bine. Cauza procentului ridicat probabil este foarte variat. Parerea mea este, ca cel mai mare efort trebuie pus la clasele primare, baza cunostintelor sa fie puternica.
Si daca baza cunostintelor este puternica, se poate construi pe ele alte cunostinte necesare, mai grele, mai complexe.
Între aceste noțiuni, respectiv literație, alfabetizare si analfabetism functional, există o relație de complementaritate. Astfel, literatia – utilizarea scris-cititului in diverse situații de comunicare – se bazează pe alfabetizare fără de care alfabetizarea funcțională nu ar fi posibilă. Este important să știi să citesti, însă este fundamental să înțelegi ceea ce citești, să fii capabil să stabilești conexiuni intre vechile si noile cunostinte, să sintetizezi, să analizezi, să transpui în practică, acolo unde se impune, cele însușite.
Se foloseste mai des conceptul de alfabetizare in raport cu literatia.
Este o realitate analfabetismul functional. Copiii stiu sa citeasca dar nu si inteleg ceea ce citesc.
1.Despre literatie am auzit de curand, la un curs; era folosit in sensul de citire constienta; alfabetizarea este ceea ce facem noi in primii doi ani de scoala cu elevii de CP si clasa I; termenul de alfabetizare functionala l-am perceput ca o masura a combaterii analfabetismului functional constatat dupa aplicarea testelor PISA in tara.
2.Ambele spun acelasi lucru, in alte cuvinte.
3.Din ce am vazut la testele PISA și la Evaluarile nationale de la clasele a VIII-a si a XII-a, tind sa cred ca acesti copii nu vor ,,functiona,, eficient nici pentru ei, nici pentru comunitate, daca nu intervenim fiecare in parte, dar si ,,sistemul,, , si societatea.
1. Termenul de alfabetizare l-am întâlnit cu precădere pe parcursul studiilor.
2. Literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”.
3. Este un semnal de alarmă pentru întreaga societate și mai ales pentru sistemul de învățământ.
1. Am intalnit termenul literatie, la cursurile la care particip.
2. Diferenta este data de termenii utilizati.
3. Este trist dar exprima realitatea, multi copii cu varsta pana in 15 ani sunt analfabeti functional, lucru incurajat si de societate, prin lucrurile promovate.
Multe dintre termenele menționate anterior, le-am întâlnit la cursurile pe care le-am urmat tot aici. Altele le-am întâlnit în diverse studii de specialitate , în facultate .
1. Termenii i-am întâlnit in cadrul cursurilor de la facultate. Au aspect similar.
2 Diferențele sunt minore. Literatie= abilitate…;
Alfabetizare=capacitatea…; Conceptele sunt in strânsă corelație.
3. In urma evaluărilor s-a constatat ca elevii știu sa scrie, sa citească, sa socotească, dar nu înțeleg noțiunile învățate. Cauze: absenteismul, abandonul școlar, lipsa accesului la educație, mediile defavorizate din care provin, relațiile deficitare între elev- profesor-părinte.
Termenul de literatie l-am auzit ,prima data , la un weebinar , apoi l-am descoperit pe site-ul dv. Consider ca se refera la scrierea, înțelegerea, crearea unui text iar termenul alfabetizare se refera la învățarea scrisului și cititului.In ceea ce privește alfabetizarea functionala reprezinta înțelegerea anumitor concepte.
Definițiile sunt asemănătoare diferend sfera la care se face referire.
Termenul de alfabetizare este mai uzual decât literatia.
Analfabetismul functional este situația tot mai gravă în care se află foarte mulți elevi stiu să citească dar nu înteleg ceea ce citesc și nu pot opera cu textul citit.
1. Am interactionat cu terminologia de „literatie” in cadrul unui workshop, iar apoi am auzit de cursul de literatie de la o prietena, curs organizat si sustinut de dvs. Cele trei notiuni, din punctul meu de vedere, se interconecteaza: alfabetizarea reprezinta capacitatea de a scrie si de a citi, literatia reprezinta abilitatea de a intelege si de a interpreta ceea ce este citit, urmand ca alfabetizarea functionala sa fie un sir de competente ce ajuta individul sa comunice și sa stabileasca conexiuni cu alte persoane.
2. In timp ce literatia este abilitatea de a interpreta folosind materiale scrise, audio și digitale, alfabetizarea este capacitatea de a exprima folosind materiale audio, video.
3. Nu stiu daca sa o vad ca pe o constatare a nivelului scazut de dezvoltare a capacitatii de aplicabilitate a cunostintelor acumulate sau ca o informatie putin exagerata. Daca citim cu atentie, observam ca definirea alfabetismului functional facuta de UNESCO are in vedere adultii, nu copiii, nu adolescentii. Pornind de la aceasta, cred ca este dusa intr-un pol extrem afirmatia.
1. Termenul de literație imi este relativ nou cunoscut. Am participat la o întalnire a asociației OvidiuRo în cadrul căreia ni s-au prezentat anumite aspecte. Consider că literația și alfabetizarea sunt chestiuni asemănătoare.
2.Observ doar o diferență de nuanță.
3.Deduc faptul că încă de la cea mai fragedă vârstă este importantă dezvoltarea abilităților de scriere și citire conștientă și corectă.
Termenul „literație” l-am întâlnit la foarte multe webinarii, care erau susținute de asociația inEdu, iar „alfabetizare” l-am întâlnit în multe cărți
Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul cursurilor la care am mai participat. Același lucru pot să spun și despre alfabetizare și alfabetizare funcțională. Literația se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională presupune înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. Termenul este folosit în mass-media pentru a accentua situația gravă în care se află învățământul românesc, unii elevi fiind în situația de a nu înțelege ceea ce citesc.
Literația se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională presupune înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
Am întâlnit termenul de literație în contextul Teach for Romania.Literația se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională presupune înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. În mediile dafavorizate cred că procentul este mai ridicat decât 42%.
Din pacate in ultimul timp s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate . Cauze alfabetizării funcționale sunt dierse și diferite.
Am intalnit termenul de literatie in cursuri legate de dificultatile de invatare . Literatia si alfabetizarea desemneaza unul si acelasi lucru, adica abilitatea/capacitatea de a opera prin scris-citit la nivelul cerut de contexte diferite, o abilitate absolut necesara pentru adaptarea la mediul social.
Literatia se refera la folosirea textului in contexte diferite, la cititul cu sens dar si cititul de placere. Alfabetizarea e capacitatea de a intelege si utiliza textul in mod eficient pentru a facilita comunicarea sociala in contexte diferite, atat formale cat si informale.
Parerea mea este ca procentul elevilor analfabeti functionali prezentat in articolul mai sus mentionat este unul foarte aproape de realitate, avand in vedere faptul ca invatarea in sistemul romanesc este inca axata pe asimilarea de cunostinte si prea putin pe formarea competentelor de folosire ale acestor cunostinte. Intr-o clasa normala intalnim frecvent un procent ridicat de elevi care au dificultati in intelegerea, redarea si explicarea mesajului, indiferent de natura acestuia.
Am întâlnit termenul de literație în cadrul participării la cursuri. Prin literație înțeleg scrierea, crearea unui text, precum și înțelegerea unui text. Alfabetizarea înseamnă învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională reprezintă utilizarea conceptelor din diverse domenii, utilizare realizată prin înțelegerea conceptelor din domeniul respectiv.
Definiția dată de Asociația Internațională de Literație se referă la toate disciplinele , iar definiția Consiliului Uniunii Europene se referă la anumite discipline.
Din păcate, mulți elevi se află în situația de a nu înțelege ceea ce citesc, deci, sunt în situația de a nu putea opera cu noțiunile necesare diferitelor discipline.
1. Termenul de literație l-am intalnit in cadrul cursurilor in domeniu. In opinia mea, literatie se refera la intelegerea, scrierea unui text, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
2. In ceea ce priveste cele doua definitii consider ca notiunile sunt asemanatoare, diferenta facand-o sfera la care se refera. Definitia data de Asociatia Internationala de Literatie SE REFERA toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte.
3. In ceea ce priveste Procentul mi se pare destul de mic. Poate are rolul de a accentua situatia grava in care se unii elevi care se afla in situatia de a nu intelege ceea ce citesc.
1. Termenul de literație l-am intalnit in mass media. In opinia mea, literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, iar alfabetizarea functionala reprezinta intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
2. In opinia mea, cele 2 definitii sunt asemanatoare, diferenta facand-o sfera la care se refera. Prima definitie se refera toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte.
3. In ceea ce priveste procentul, acesta mi se pare destul de mic. Poate are rolul de a accentua situatia grava in care se unii elevi care se afla in situatia de a nu intelege ceea ce citesc.
adevarat
Termenul de ,,literație”l-am întâlnit in cadrul cursurilora la care am mai participat . Cele 2 definitii sunt asemanatoare, diferenta facand-o sfera la care se refera. Prima definitie se refera toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte.Procentul este destul de mic .
Pentru prima data am intalnit termenul de literatie in cadrul formarilor TFR. Cei trei termeni literatie, alfabetizare, alfabetizare functionala, actribuita aceeasi definitie, in cadrul organizatiilor mentionate.
Afirmatia referitoare la 45% dintre copiii de 15 ani, analfabeti functional, poate fi adevarata din perspectiva funtionalitatii in anumite domenii, evident acesti tineri au nevoie de instruire pentru a fi functionali. Insa afirmatia se refera la dificultatile de scris-citit ale unor copiilor de gimnaziu, din scolile romanesti, insa termenul functional nu isi are locul acolo.
1.Nu am fololosit termenul de literație. Termenul alfabetizare este folosit zilinic în activitățile din grădiniță, deoarece unul dintre centrele de ineres este Alfabetizare – copiii au la dispoziței cărți și instrumente de scris.
2.Literația este o abilitate, alfabetizarea este o capacitate.
3.Nu înțeleg ceea ce citesc .
Cred că a citi, a asculta povești/ poezii, literatura in general trebuie făcută indiferent de situație, legi, propuneri și tot ceea ce ține de noi vine din cultura generală pe care o formăm doar citind, aprofundând cele auzite.
Termenul de literație, alfabetizare și alfabetizare funcțională l-am întâlnit
în cadrul cursurilor la care am mai participat. Din punctul meu de vedere literație se referă la ințelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea învațarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. În ceea ce privește cea de-a treia întrebare consider că termenul este folosit în mass-media pentru a accentua situația gravă în care se află învățământul romanesc.
Lectura
Inteligență
Tonalitate
Eficență
Ritmicitate
Atenție
Tact
Intonație
Empatie
Literatia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
1. În ce context ai întâlnit/ folosit termenul „literație”? Dar alfabetizare/alfabetizare funcțională”? Percepi vreo diferență între cele trei noțiuni? Dacă da, explică diferența.
Am întâlnit termenul de „literație” în cursurile Fundației Noi Orizonturi. ,,Alfabetizare/alfabetizare funcțională” este mai des întâlnit în diverse articole de specialitate.
Literație provine de la literă, semn grafic al sunetului…litera se combină în silabe, iar silabele în cuvinte, astfel ne exprimăm oral și în scris.
Alfabetizare – alfabet – litere , diferența o văd doar în formă, nu în conținut.
2. Ce diferență observi între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene?
Eu cred că există doar o diferență de exprimare, ambele reflectă același concept.
3. Interpretând cele de mai sus referitor la alfabetizare funcțională, ce părere ai despre folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.”? (https://www.avantaje.ro/articol/42-dintre-elevii-romani-de-15-ani-sunt-analfabeti-functional)
Din păcate, noi, dascălii sărim peste unele etape importante atunci când îi învățăm pe elevi citit-scrisul. Metodica predării limbii române ne-a oferit metoda fonetica analitico -sintetică, mai apoi ,,despicarea,, unui text pe toate părțile până ce elevii înțeleg , asta i-ar ajuta să nu mai fie ,,analfabeți funcționali,, la 15 ani.
Cred că termenii dezvoltă sensuri diferite.Literatia e abilitatea de a citi,cititorul (elevul) construind sens din ceea ce citește. Capabil să construiască sens din textele variate pe care le accesează, elevul devine parte a comunității de cititori din școală. Alfabetizarea e capacitatea unei persoane (adultul)de a face față la provocările comunității din care face parte,folosind scris-cititul,pentru a comunica eficient.
Procentul analfabetismului funcțional e uriaș. Din păcate, avem din ce în ce mai mulți elevi care citesc identificând grafemele din structura cuvântului, lipsind înțelegerea celor citite/scrise,nemaivorbind de abilitatea de a interpreta,crea și comunica…Cred că avem o mare problema de alegere a strategiilor de lucru în demersul de la clasa.
1.Nu am fololosit termenul de literație. Termenul alfabetizare este folosit zilinic în activitățile din grădiniță, deoarece unul dintre centrele de ineres este Alfabetizare – copiii au la dispoziței cărți și instrumente de scris.
2.Literația este o abilitate, alfabetizarea este o capacitate.
3.Nu înțeleg ceea ce citesc .
1.”Literație,, ca termen ce înlocuieste ,,alfabetizarea” este nou pentru mine, nu l-am întâlnit până acum .
2.Se pare că introducerea acestui termen are scopul rebrenduirii vechiului concept dar presupune și acceptarea funcțiilor multiple pe care literația le deține într-un anumit proces, eveniment social etc.
3.Referitor la statistica din presă, este trist dacă datele menționate sunt rezultatul unei cercetări și nu estimări arbitrare. Totuși, dacă realitatea este cea exprimată de presă , se poate afirma că societatea actuală se confruntă cu o problemă majoră.
1.”Literație,, ca termen ce înlocuieste ,,alfabetizarea” este nou pentru mine, nu l-am întâlnit până acum .
2.Cele două entități folosesc termenii ,,Literație” și ,,Alfabetizare” atribuindu-le același sens, aceleași caracteristici. Practic, termenul ,,alfabetizare ”este înlocuit cu ,,literație”
3.Referitor la statistica din presă, este trist dacă datele menționate sunt rezultatul unei cercetări și nu estimări arbitrare. Totuși, dacă realitatea este cea exprimată de presă , se poate afirma că societatea actuală se confruntă cu o problemă majoră.
1.Termenii i-am auzit prima data când s-au introdus evaluările naţionale la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a.
2. sunt sinonime
3. Da, ne confruntăm cu această problemă- în majoritatea claselor există astfel de elevi . Factorii problemă sunt: familia, societatea nesigură, multe nonvalori promovate, schimbările dese din sistemul de învăţământ, cadre didactice care nu se adaptează la nou, mijloace de învăţământ învechite sau inexistente, colaborarea familie- şcoală- comunitate.
Am auzit termenul de literație în cadrul unor sesiuni de promovare a lecturii încă de la vârsta preșcolară. Procentul este foarte mare și stiu că acesti copilasi provin din rândul elevilor care trăiesc în medii defavorizate, în familii cu o situație materială precară.
1.Termenul de literatie am început sa îl întâlnesc din ce în ce mai des,prima data atunci când am citit despre Programul Scoli cu scLipici.
2.Exemplul oferit “daca o persoana doreste sa încheie un contract de furnizare a energiei electrice”arata diferența dintre:
*cititorul competent(“funcțional “)-își da seama ce îl încurcă în înțelegerea textului,pune întrebări, cauta răspunsuri pentru a depăși aceste bariere.
*(cititorul mai puțin competent (mai puțin “funcțional “)s- ar putea sa nu realizeze ce anume ii cauzează dificultățile în înțelegerea contractului.
3.Stirea o putem “vedea” și dintr- o alta perspectivă .
Ce schimbare majora și rapida este necesară în școala românească?(Răspuns posibil-Laboratorul de literatie)
1.Termenii alfabetizare,alfabetizare funcțională, literatie.
*alfabetizarea presupune cunoașterea literelor,cuvintelor,structurii textului;
*alfabetizarea funcțională presupune abilitatea de a citi,a scrie și a înțelege informatia citita;
*literatia presupune abilitatea de a lectura, a scrie,a intelege,de a realiza conexiuni pentru a interpreta/evalua critic informația citita sau scrisă.
1.Termenul de literatie l-am auzit in contextul unui curs organizat cu un formator Teach For Romania, initial am crezut ca e doar o forma pretentioasă de a denumi alfabetizarea. Acum inteleg diferența. Literația cuprinde și lectura constientă, alfabetizarea doar descifrarea cuvintelor , frazelor, transpunerea lor din oral in scris si viceversa. Alfabetizarea functională măsoară acei parametri care permit utilizatorului unui limbaj scris sau oral să răspundă eficient provocărilor din viata profesionala sau socială, depăsind barierele de comunicare sau adaptându-se la ele prin strategii constientizate sau uneori compensatorii.
2. Cele doua defintii sunt asemanatoare, diferă domeniul de aplicabilitate la care fac referire.
3. Problema alfabetizarii functionale este un subiect neglijat de cei abilitati sa aduca solutii la situatia gravă în care ne situăm in clasamente și topuri. Desi foarte mediatizat, ramane, totusi, neglijat. M-am intrebat mereu de ce ONG-urile gasesc resurse pentru a aduce claritate in jurul acestui subiect ( cursuri pt profesori, programe de implementat in scoli) , in vreme ce atatia specialisti în educație și inspectori ce stau in diverse posturi bine remunerate, la stat, nu reusesc, desi au inscrise aceste atributii in fisa postului.
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.”
Literația se referea la capacitatea de a înțelege, a scrie și a crea un text iar alfabetizarea este capacitatea de a intelege si utiliza textul in mod eficient.
Despre literație am aflat la cursul de pregătire pentru organizarea Atelierelor de vară Șotron. Este un termen tot mai folosit în discursurile formatorilor. Alfabetizarea a fost dintotdeauna un proces de durată. Nu toți elevii pot învăța să citească utilizând aceleași strategii. Sunt copii care au nevoie de individualizarea învățării, ceea ce este mai greu de realizat într-o clasă numeroasă, cu elevi cu ritm diferit de înțelegere, cu probleme de sănătate sau cu cerințe educaționale speciale. „Taina cititului” presupune un efort comun al elevilor și cadrului didactic, într-o școală prietenoasă, incluzivă, în care se urmărește și creșterea stimei de sine, dar și starea de bine a copiilor. Alfabetizarea funcțională se referă la învățarea pe tot parcursul vieții, pentru buna integrare în societate, printr-o comunicare orală și scrisă, verbală și nonverbală eficientă.
Termenul de literație l-am auzit la cursurile la care am participat.
Literație-alfabetizare- alfabetizare funcțională- toate sunt în strânsă legătură.Toate trei își pun amprenta asupra copilului/individului.Definițiile date acestor noțiuni sunt asemănătoare, într-un fel. Accentul este pus pe capacitatea de a identifica, de a înțelege, exprima, crea și interpreta diverse concepte. Este foarte important ca elevul să știe nu numai să scrie, să citească dar foarte esențial să înțeleagă ce citește.
Referitor la cea de a treia întrebare consider că este un semnal de alarmă și lucrurile ar fi bine să se schimbe. Să se producă schimbarea….Fiecare dintre noi să contribuim mai mult sau mai puțin la această schimbare.
Din punctul meu de vedere literația și alfabetizarea funcțională sunt noțiuni asemănătoare care au același scop. Legat de a treia întrebare, eu cred că mass media dorește să ne atragă atenția asupra faptului că mulți dintre elevi și adulți știu să citească, dar nu înțeleg ce au citit. Scopul cititului este să înțelegi ceea ce ai citit.
Este ingrijorator acest procent . 80% dintre parinti se ocupa doar de nevoile primarea ale elevilor. In cultura nu investesc deloc.
1.Acești termeni i-am întâlnit la cursurile la care am participat și consider că sunt în strânsă legatură .
2.Observ o diferență între cele două definiții.Aceasta fiind ,,interpretarea,, conceptelor,ideilor;consider că intervine exprimarea opiniei în legătură cu idei,sentimente,fapte; deci se pune accent pe gândirea critică a fiecărui individ.
3.Consider că există o discrepanță în afirmația din mass-media, atribuind termenul de analfabetismul funcțional elevilor…
1. În ce context ai întâlnit/ folosit termenul „literație”? Dar alfabetizare/alfabetizare funcțională”? Percepi vreo diferență între cele trei noțiuni? Dacă da, explică diferența.
Am intalnit termenul de ”literatie” acum cativa ani in cadrul cercului pedagogic al invatatorilor. Nu gasesc nicio diferenta intre litaratie si alfabetizare. In schimb, cand vorbim despre alfabetizare functionala ne raportam, mai ales, la adulti si nu neaparat la elevi ca in cadrul literatiei/alfabetizarii. Alfabetizare functionala presupune ca adultii sa foloseasca citirea, scrierea și calculul pentru propria dezvoltare si pentru dezvoltarea comunitatii din care face parte.
3. Interpretând cele de mai sus referitor la alfabetizare funcțională, ce părere ai despre folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.”? (https://www.avantaje.ro/articol/42-dintre-elevii-romani-de-15-ani-sunt-analfabeti-functional)
Cred ca aceasta formulare nu este corecta, tocmai pentru ca alfabetizare funcțională se refera la adulti.
Termenul de literație nu prea este folosit ci mai mult alfabetizare. Eu am aflat de literație doar în cursurile dvs. Analfabetismul funcțional din țara noastră este prezent la tinerii de 15 ani dar și la adulți conform statisticilor .Este o realitate tristă.
1. Termenul de literație l-am intalnit in cadrul cursurilor in domeniu. In opinia mea, literatie se refera la intelegerea, scrierea unui text, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
2. Am observat că există două tipuri de erori: fie literația este considerată ca fiind ceva diferit de alfabetizarea funcțională, dar de același nivel de generalitate (iar acest lucru sună la fel de bizar ca atunci când ai spune: „Ar fi bine să fie protejate mamiferele și cabalinele”); fie alfabetizarea funcțională este considerată ca fiind echivalentă cu literația.
3. Alfabetizarea funcțională – copilul este capabil să citească și să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
Până la accesarea acestui curs nu am întâlnit termenul de „literație”, însă după ce am citit descrierea termenilor: literație, alfabetizare și alfabetizare funcțională, pot spune că înțeleg rolul fiecăruia.
Mulțumesc!
Literatia, termen relativ nou, reprezintă o abilitate, pe când alfabetizarea este o capacitate. Termenii aleși spre a explica cele două concepte, aflate în relație de interdependență, sunt în esență aceeași. Numărul analfabeților funcționali este îngrijorător.
În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar uneori nu înteleg cerințele care trebuie corelate cu noțiunile învățate, ceea ce rezultă rezultate slabe.
Am întâlnit termenul ,, literație” la cursul Toți copiii citesc
Diferențele dintre termeni sunt subtile, dar importante deoarece reflectă diferite stadii și un anumit nivel al competențelor obținute. Dacă aș reprezenta termenii ,aș face-o folosind 3 cercuri concentrice, primul fiind alfabetizare, apoi rând pe rând, literatia și alfabetizare funtionala.
Nu sunt convinsă că procentele folosite sunt reale, dar felul în care abordează elevii școala este îngrijorător.
Literația este o competență complexă care stă la baza tuturor celorlalte competențe-cheie. Acest proces începe, încă din primii ani de viaţă, în familie, apoi în grădiniţă.
În funcţie de acest nivel de literaţie (emergentă), un profesor trebuie să-şi construiască strategiile de predare – învăţare -evaluare, pentru a facilita tuturor copiilor formarea capacităţii de a folosi cititul, scrisul și calculul pentru propria dezvoltare (alfabetizarea funcțională)
Am auzit termenul de literaţie la ultima activitate de Cerc Pedagogic la care am participat. Am înţeles că acest termen se foloseşte pentru a evidenţia capacitatea de a citi, de a înţelege, de a scrie şi de a folosi în diverse contexte un text. Termenul de alfabetizare l¬-am întâlnit pe parcursul anilor de studiu, iar profesorii mei se refereau la el ca fiind învăţarea scrisului şi cititului. Alfabetizarea funcţională cred că se referă la capacitatea de a înţelege cele citite şi de a folosi în diverse situaţii informaţiile înţelese.
Cele două definiţii par a fi diferite, dar în esenţă transmit aceleaşi informaţii.
Procentul de 42% mi se pare ancorat în realitate. Preocuparea pentru tehnologie, internet şi aparate care să ne uşureze viaţa e tot mai evidentă. Cred că elevii noştri învaţă să jongleze cu informaţiile şi nu le înţeleg cu adevărat. Recent am văzut un filmuleţ de prezentare a unor site-uri care ”te ajută să rezolvi orice temă”, fără să depui efort intelectual. Elevii erau încurajaţi să le folosească pentru a scăpa de bătăi de cap. În concluzie, cred că spre asta ne îndreptăm, din păcate.
Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul unor cursuri.
Cele două noțiuni sunt în cea mai mare parte asemănătoare.
Nu știu dacă procentul este corect, dar să nu uităm că sunt și elevi preocupați de învățare și traseul lor educațional.
„Cuvântul literație și contextul în care este folosit în proiectul legii educației face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text. Mai grav, restrânge evaluarea alfabetizării funcționale doar la evaluarea competențelor de citire. Or, alfabetizarea funcțională presupune existența de competențe pe toate cele trei paliere”
Cuvântul literație și contextul în care este folosit în proiectul legii educației face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text. Mai grav, restrânge evaluarea alfabetizării funcționale doar la evaluarea competențelor de citire.
Cuvântul literație și contextul în care este folosit în proiectul legii educației face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text
Termenul de literaţie este nou, l-am auzit în presă şi la unele cursuri. Cred că literaţia şi alfabetizarea funcţională au acelaşi scop de a-i permite unei persoane să funcţioneze eficient într-un grup, în comunitatea în care trăieşte şi a-l ajuta în propria dezvoltare. Alfabetizarea este capacitatea de a învăţa cititul şi scrisul . Dacă realitatea este cea prezentată în presă , atunci societatea şi învăţământul românesc se confruntă cu o problemă majoră ,iar cauzele sunt diferite în funcţie de mediul social, şcolar şi familial.
Afirmatia este ingrijoratoare. Sper doar ca presa sa fi exagerat.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea in activitătile desfăsurate impreună cu Ovidiu.Ro
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Am intalnit acesti termeni in Academia de vara Teach.
Literatia se refera la lucrul cu textul, iar alfabetizarea este baza si anume invatarea scrisului si a cititului.
Cred ca a firmatia este corecta. Majoritatea elevilor stiu sa scrie si sa citeasca, dar nu inteleg ce citesc. Pana acum cativa ani, comentariile ni se predau si trebuia sa le invatam cuvant cu cuvat, elevii nefiind obisnuiti sa gandeasca, sa faca analogii.
Termenii de literație si alfabetizare funcțională i-am auzit in mass-media.
Din punctul meu de vedere, diferența dintre cele două definiții ar consta în faptul ca sunt folosite urmatoarele sintagme – „toate disciplinele” și „în orice context” fata de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Consider că afirmațiile din mass-media cu privire la procentajul de analfabeți funcțional din Romania sunt exagerate.
Termenul de literație, pentru mine, este relativ nou. Am auzit despre el la celelalte cursuri pe care le-am parcurs și cred că le include pe celelalte două – alfabetizare și alfabetizare funcțională.
Termenul de literație l-am întâlnit în ultimii ani în cărțile de metodică, în diferite articole etc.
Cred că se suprapun foarte mult termenii “literație” și “alfabetizare”, prea puțin simțim diferența între ele.
În ce privește titlul des întâlnit, este adevărat, dar definiția UNESCO leagă “analfabetismul funcțional” doar de adulți.
Termenul de literatie l-am intalnit in cadrul acestui curs si am aflat ca face referire la text, iar termenul de alfabetizare l-am folosit pentru invatarea scrisului si cititului.Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional reflecta situatia actuala -elevii stiu sa citeasca si sa scrie , dar nu inteleg mesajul transmis.
Termenul de literatie l-am auzit in contexte diferite, dar l-am aprofundat in cadrul unui proiect eTwinnig
Consider ca definiția Consiliului Uniniunii Europene este mult prea abiguu si cele doua seamana oarecum, iar afirmatiile mass-media sunt usor exagerate. Nu putem vorbi despre analfabetism functional la 15 ani.
Cele trei concepte le-am întâlnit prima data în mass-media. Alfabetizarea este o capacitate complexă. Literația este o abilitate. Este inclusă în alfabetizare. Alfabetizarea funcțională se referă, între altele, la dobândirea de abilități de lucru cu calculatorul, abilități de a folosi elementele de bază ale infrastructurii bancare, permis de conducere auto sau cunoașterea cel puțin a unei limbi străine de circulație internațională.
Consiliul Uniunii Europene completează definiția alfabetizării subliniind că aceasta implică capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.
Mulți tineri părăsesc școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare necesare pentru a participa pe deplin în societate. Analfabetismul funcțional, spre deosebire de analfabetism, poate fi greu de observat. Decodarea și citirea cu voce tare a textului poate fi atât de solicitantă din punct de vedere mental pentru individ, încât el sau ea nu are nicio capacitate de rezervă pentru a avea acces la sensul textului.
Din punctul meu de vedere alfabetizarea se refera la intelegerea alfabetului, pecand literatia dezvolta primul termen
–
am raspuns deja
sunt doi termeni asemnatori
Nu-mi amintesc în ce context am auzit termenul ,,literație”;
Alfabetizare= proces de învățare citit-scris;
Alfabetizare funcțională= se referă la capacitatea de a înțelege ce citești, de a identifica, de a desprinde informații de detaliu dintr-un text, capacitatea a exprimare orală și scrisă;
Referitor la elevii analfabeți functionali, cred că procentul este real. Mulți știu să scrie și să citească, dar puțini o fac conștient.
Literație- un termen nou pentru mine.
În ceea ce priveste alfabetizarea și alfabetizarea funcțională consider că datele prezentate sunt reale. Există foarte mulți copii care citesc dar nu știu ceea ce citesc…
1. Literație- termen întâlnit la diverse cursuri.
2 Alfabetizare-procesul de învățare a citit-scrisului, de înțelegere a ceea ce citim/ exprimăm.
3. Cu siguranța procentul este real, din păcate.
Se foloseste conceptul de alfabetizare in raport cu literatia.
Este o realitate analfabetismul functional.
In mass-media am auzit cel mai des cele doua concepte. Alfabetizarea reprezinta un prag minim pentru intelegerea unui text, literația presupune o intelegere a unui text in orice domeniu
1. Despre literatie am auzit la curs, despre alfabetizare la scoala si in presa.Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
2.Cele două entități folosesc termenii ,,Literație” și ,,Alfabetizare” atribuindu-le același sens, aceleași caracteristici. Practic, termenul ,,alfabetizare ”este înlocuit cu ,,literație”
3.Referitor la statistica din presă, este trist dacă datele menționate sunt rezultatul unei cercetări și nu estimări arbitrare. Totuși, dacă realitatea este cea exprimată de presă , se poate afirma că societatea actuală se confruntă cu o problemă majoră.
În ultimii ani am observat că elevii stiu să citească ,dar nu înțeleg ceeea ce citesc. Analfabetismul funcțional este o realitate cu care se confruntă societatea.
1. Despre literatie am aflat, participând la Proiectul transfrontalier Comoara din labirintul lecturii, scopul fiind intelegerea si a utiliza constient textul.
Alfabetizarea am aflat- o la formarile Alfabetizarea digitala- intelegerea si functionalitatea platformelor.
2. Diferenta este intre formularea “diferite disciplini si contexte” – ” toate disciplinile si in toate contextele”.
3. Tinerii sunt si la 18+ analfabeti functional. Faptul ca ei citesc bine, dar nu inteleg si nu pot relata despre cele citite, ii pun sub acest termen.
– Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
– Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
Analfabetismul funcţional este o problemă întâlnită la noi , în România. Învăţământul românesc pune accent pe predare, fără a vedea cu câtă informaţie rămân elevii.
Testele de literaţie urmăresc capacitatea de citire şi înţelegere ale unui text , precum şi capacitatea de exprimare a unei opinii atât oral cât şi în scris.
Testele sunt o metodă prin care se identifică acei copii care au probleme cu înţelegerea unui text ,dar şi cu exprimarea propriilor idei.
Termenul ” literație ” a inceput să fie tot mai des folosit în cadrul cursurilor de formare profesională , presupunând înțelegerea , crearea și scrierea unui text.
Alfabetizarea presupune abilități de citire și scriere. Alfabetizarea funcțională este capacitatea de a înțelege ce citești și interpretarea personală a celor citite, chiar scrierea unui text .
Procentul prezentat ar trebui să ne pună pe gânduri.
1. Literatie=capacitatea de a cunoaște literele, semnele, de a percepe mesaje scrise.
Alfabetizare funcțională = înțelegerea textului citit și utilizarea informațiilor din cuprinsul acestuia pentru a formula opinii.
2. Termenii sunt asemanatori
3. Consider ca procentul este prea mare si nu reflecta realitatea.
Termenul de literatie l-am intalnit de curand intr-un articol de specialitate. Cu termenul de alfabetizare am fost familiarizata pe parcursul studiilor (invatarea citit-scrisului).
Intre cei doi termeni exista o diferenta minima. Definitia data de Asociatia Internationala de Literatie se refera la toate disciplinele si orice context, iar definita data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite contexte.
Procentul dat este un semnal de alarma cu privire la situatia grava in care se afla multi copii, atat in mediul rural cat si in mediul urban.
Fenomenul este mult mediatizat si este in crestere.
Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
Termenul „literație” a început să fie utilizat tot mai des, dar mai ales citit în presă și în statisticile evaluărilor.
Procentul prezentat este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu( elevii fiind nevoiți să părăsească școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare); sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie (acolo unde sunt părinți plecați în străinătate) etc.
Mulți tineri părăsesc școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare necesare pentru a participa pe deplin în societate. Analfabetismul funcțional, spre deosebire de analfabetism, poate fi greu de observat. Decodarea și citirea cu voce tare a textului poate fi atât de solicitantă din punct de vedere mental pentru individ, încât el sau ea nu are nicio capacitate de rezervă pentru a avea acces la sensul textului.
Analfabetismul – nu este capabil să citească și să scrie deloc, și alfabetizarea funcțională – este capabil să citească și să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
E trist că, cel puțin după ciclul primar, sunt copii care nu deprind înțelegerea textului, indiferent de procentul, real sau nu.
1.Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Alfabetizarea funcțională este capacitatea de a scrie,de a citi dar insuficient pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris.
2.Observ că odefinițe e mai simplu formulată iar cealaltă mai amplă,am
3.E foarte adevărată, știu să scrie și să citească dar nu pot înțelege mesajul.
Am intalnit termenul de literatie în cadrul unor webinarii. Definițiile sunt asemănătoare, doar că literatia este definită ca o abilitate, iar alfabetizarea ca o capacitate. Deși sunt termeni similari, se.folosesc in contexte diferite.
Abilitatea se referă la nivelul real, actual al dezvoltării potențialului copilului, în tîmp ce capacitatea se refera la întregul potențial la care poate ajunge copilul, chiar dacă încă nu e pe deplin internalizat.
Adevărata problemă a analfabetismului functional nu e procentul de 42%, acesta e doar o medie ,ci este diferența uriașă între rural și uban.
1. Din ce am înțeles, diferența dintre termenii “literație”, “alfabetizare”, “alfabetizare funcțională” ține de dimensiunile/ perspectivele din care privești competențele urmărite și grupul țintă pe care îl ai în vedere. Din ce am înțeles, termenul “literație” este mai potrivit de a fi folosit într-un context școlar, precum cel în care mă aflu, în calitate de învățător, pentru a numi, spre exemplu, nivelul de literație la care se află elevii de la clasa la care predau. Mai departe, cred că “alfabetizare” se referă strict la capacitatea de a înțelege, interpreta și formula mesaje scrise, în timp ce “alfabetizare funcțională” acoperă un spectru mai larg, unde este vorba despre aplicativitatea competențelor de alfabetizare în contexte de existență în societatea din prezent.
Termenul „literație” a început să fie utilizat tot mai des, dar mai ales citit în presă și în statisticile evaluărilor.
Procentul prezentat este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu( elevii fiind nevoiți să părăsească școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare); sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie.
Tinerii de azi au nevoie de un nivel mai avansat al competențelor de literație decât în trecut pentru a-i ajuta pe tot parcursul vieții, iar profesorul este sprijinul incontestabil.
Termenii de literație și alfabetizare funcțională i-am auzit din presă.
Deși sunt termeni similari, se folosesc în contexte diferite.
Consider ca procentul este prea mare si nu reflecta realitatea de astăzi.
Am descoperit termenul de literatie prin intermediul cursurilor urmate. Cred ca termenul literatie este cel mai amplu in comparatie cu alfabetizare sau alfabetizare functionala, care sunt mai specifice. Toate fac referire la competentele de a citi, a scrie si a intelege.
1. Am întâlnit termenul de literație pe parcursul cursurilor universitare, cu termenul de alfabetizare m-am întâlnit oarecum mai devreme, pe parcursul perioadei de școlarizare a copiilor mei și citind despre Reforma alfabetizării populației adulte din perioada de după al Doilea Război Mondial. În schimb alfabetizarea funcțională este un termen utilizat în mass media mai mult sub aspect negativ, respectiv analfabetismul funcțional.
În ceea ce privește elementele comune dintre „literație” și „alfabetizare”, la prima vedere, avem impresia că sunt identice deoarece regăsim în definiția acestora verbele de acțiune precum: a identifica, a înțelege, a interpreta și a crea. Diferența este dată de direcția în care cele două concepte acționează, astfel prin literație individul citește pentru a învăța sau din plăcere deci acțiunea este în îndreptată spre propria persoană, pe când alfabetizarea este un proces în urma căruia persoana va dobândi capacitatea de a stabili relații și conexiuni eficiente cu ceilalți. Alfabetismul funcțional este rezultatul celor două procese anterioare în urma cărora individul identifică problemele de blocaj, înțelege motivul acestora, caută și identifică strategii de depășire a barierelor și aplică noile concepte in contexte diferite.
2. Între definiția literației și definiția alfabetizării se remarcă introducerea conceptului de „competențe-cheie și termenului de comunicare verbală de către CUE, precum și de concepte precum, „sentimente, fapte opinii”, punând accent pe interiorizare. Dacă în literație individul lucrează cu materiale scrise, audio și digitale, în alfabetizare se introduce termenul de material vizual. Și în cele din urmă, pentru a observa o altă diferență dintre cele două definiții trebuie să observăm scopul urmărit de către cele două concepte, respectiv citirea pentru a învăța (literație) și formarea capacității de a comunica și de a stabilii conexiuni eficiente și adecvate cu cei din jur.
3. Din păcate analfabetismul funcțional este o problemă tot mai mare în societatea actuală, fapt confirmat și de statistici. Ce înțeleg prin acest termen? Așa cum observăm din definiția alfabetismului funcțional, individul care are această abilitate poate rezolva problemele apărute prin identificarea barierelor și integrarea noilor cunoștințe în acțiunile sale viitoare. Acset individ își folosește competențele de alfabetizare pentru a funcționa eficient într-un grup. Alfabetizarea funcțională nu înseamnă să fi de nota 10 învățând mecanic fără să înțelegi informațiile memorate ci presupune interiorizarea acestora, autoreflecția și implicarea competențelor metacognitive în asimilarea noului, precum și aplicarea cunoștințelor și deprinderilor dobândite în construirea noilor cunoștințe.
1.Am auzit de cei doi tremeni din cursurle parcuse pănă în acest momet dar și din mass media .
Defiranța dintre literație și alfabetizare constă din faptul că:
– literația se referă la capaciatea elevului de citi cursiv și cu intonație, de a povesti, de face o catrerizare a unui personaj din textul sau cartea citită.
– Alfabetizarea reprezintă abilitatea perosanelor de intreacționa eficiet cu cei din jur și de fi capabil să se descurce în vață.
Diferența între definiția adoptată de către Asociația Internațională de literație și cea dată de 2.Consiliul Uniunii Europene este fatul că:
-Asociația Internațională de Litrație definște termenul de literație ca fiind abilitatea de a identifica , înțelege , interpreta crea și comunica, folosind matreriale, scrise audio și digitale în toate disciplinele și în orce context.
– Consiuliul Uniunii Europene definește alfabetizarea ca fiind capacitatea de a identifca , înțelege, exprima cea și intrepreta concepte, sentimente fapte și opinii atăt verbale cât și în scris, folosind matreiale vizuale auditive și digitale în diferite dicipline și diferite contexte.
3. Din nefericire din ce în ce mai mulți copii sunt analfabeți fucținali. Aceștia de cele mai multe ori nu înțeleg ceea ce citesc, învață necanic, iar memoria lor este de scurtă durată, la fel ca și capacitatea lor de concetrare. Aceștia nu mai au respect pentru cadrele didactice și pentru învațătură. Perturbă orale și îi dranjează pe cei care doresc să fie atenți.
Termenul de literație l-am întâlnit la facultate – la PIPP.
Literatia este capacitatea elevilor de a intelege, iar alfabetizarea este un proces de instruire. Referitor la procentul mare de analfeți funcționali, consider că nu e cel real, adică cel real fiind mult mai mare decât cel prezentat.
Termenul de literatie l-am intalnit in cadrul acestui curs si am aflat ca este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, iar termenul de alfabetizare l-am folosit pentru invatarea scrisului si cititului. Iar folosirea în mass media a formulării aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional consider că este adevărată.
1. Termenii literație și alfabetizare/alfabetizare funcțională i-am auzit la televizor pentru prima dată.
2. Cele două definiții sunt asemănătoare, diferența fiind făcută de disciplinele și contextele vizate, astfel, Asociația Internațională de literație vizează toate disciplinele și orice context, iar Consiliul Uniunii Europene vizează doar anumite discipline și contexte.
3. Consider că procentajul elevilor analfabeți funcțional este aproape de adevăr, deoarece suntem pe ultimul loc în UE la consumul de carte.
1. Până acum nu am prea întâlnit acest termen.
2. Definiția oferită de Asociația Internațională de Literație spune că literația este abilitatea de a identifica, înțelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele în orice context iar Consiliul Uniunii Europene a introdus în 2018 în loc de termenul cheie “comunicare” au introdus termenul “compentețe de alfabetizare”, astfel că alfabetizarea se referă la capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, audtitive/audio și digitale și în difeirte discipline.
3. Consider că procentajul este adevărat deoarece din cauza tehnologiei adolescenții au început să nu mai citească sau să citească mai puțin și în unele cazuri aproape deloc.
Prin literaţie sau alfabetizare funcţională înţelegem ceea ce deja ştie toată lumea şi anume capacitatea unei persoane de a lectura un text în mod cursiv, de a înţelege textul respectiv şi de a fi capabil să folosească informaţiile din text în contexe diferite de viaţă.
2. Consider că noțiunile se aseamănă dar definiția dată de Asociația Internațională de Literație care întrunește toate disciplinele. Consiliul Uniunii Eurupene se referă la doar anumite discipline.
3. Cred că mass -media folosește acest termen pentru a semnala gravitatea în care se află învățământul românesc.
Cuvantul Literatie l-am auzit la facultate.
Literatia este abilitatea de a citi si a scrie.Alfabetizarea este procesul de instruire a unor persoane cu scopul obtinerii abilitatii de a scrie si de a citi.
Cred ca procentajul este adevarat deoarece in ultimul timp tot mai putini adolescenti citesc o carte.Uneori chiar si o cerinta le este greu sa o inteleaga.
Termenul de literație l-am întâlnit foarte rar, mai exact citind diferite articole din străinătate. În schimb, termenul de alfabetizare este un cuvânt uzual, întâlnit în contexte variate. Putem spune ca cele 2 cuvinte sunt sinonime, diferența constând în formularea definiției. Referitor la elevi analfabeți funcționali, consider ca ne prezintă realitatea dura din tara noastră. Pandemia, tehnologia au condus la nivele de interacțiune interumana foarte scăzute, de acolo pornind probleme de înțelegere și comunicare.
Termenul de literatie l-am auzit tot mai des in presa iar termenul de alfabetizare este des intalnit in mediul scolar.
1. Până în acest moment nu am întâlnit termenul “literație” . Despre alfabetizare s- a discutat la unele cursuri de formare pe care le-am urmat și la școala unde îmi desfășor activitatea.
2. Asociația Internațională de Literație oferă o definiție în ceea ce privește literația și consiliul Uniunii europene definește alfabetizarea.
3. Termenul este folosit pentru a aduce la cunoștință situația gravă în care se află învățământul.
1.Termenul literatie l-am auzit foarte rar iar itermenul de alfabetizare l-am folosit in utilizarea scris-citit atat la grupa cat si acasa. Diferenta dintre acestea o constituie faptul ca literația se referă la capaciatea elevului de citi iar alfabetizarea reprezintă capacitatea persoanelor de a interactiona unul cu celalat.
2.diferenta dintre acestea o constituie insusi contextul si disciplina, definitia data de Asociatia Internationala de Literatie vizeaza toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte.
3.Consider ca procentajul este unul adevarat deoarece elevii nu mai sunt captivati de arta cititului, ceea ce ii captiveaza pe ei este tehnologia..
Întrebarea 1: Am întâlnit conceptul de literație în timpul desfășurării practicii pedagogice în urmă cu un an, iar mai apoi la cursul Strategii de alfabetizare timpurie. Din punctul meu de vedere, termenul de literație ilustrează capacitatea de a înțelege, a crea /scrie un text; termenul de alfabetizare are în vedere învățarea citit/scrisului în anii timpurii de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională face referire la capacitatea de a înțelege și a comunica corect și coerent verbal, dar și în scris.
Consider că există o diferență între acești termeni: Este important să se distingă diferența între analfabetismul – nu este capabil să citească și să scrie deloc, și alfabetizarea funcțională – este capabil să citească și să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
Întrebarea 2: Definiția prezentată de Consiliul Uniunii Europene este puțin mai cuprinzătoare, oferind informații mai complexe, cu toate acestea, cele două definiții vizează același domeniu.
Întrebarea 3: Acest articol încearcă să tragă un semnal de alarmă atât pentru noi, viitoare cadre didactice, cât și pentru oamenii care alcătuiesc societatea din zilele noastre. Cel mai probabil că au fost realizate studii în privința procentului de elevi analfabeți funcționali… din punctul meu de vedere acest procent este îngrijorător.
Întrebarea 1: Am întâlnit conceptul de literație în timpul desfășurării practicii pedagogice în urmă cu un an, iar mai apoi la cursul Strategii de alfabetizare timpurie.
Din punctul meu de vedere, termenul de literație ilustrează capacitatea de a înțelege, a crea /scrie un text; termenul de alfabetizare are în vedere învățarea citit/scrisului în anii timpurii de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională face referire la capacitatea de a înțelege și a comunica corect și coerent atât verbal, cât și în scris.
Consider că există o diferență între acești termeni: Este important să se distingă diferența între analfabetism – persoana nu este capabilă să citească și să scrie deloc, iar alfabetizarea funcțională – persoana este capabilă să citească și să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
Întrebarea 2: Definiția prezentată de Consiliul Uniunii Europene este puțin mai cuprinzătoare, oferind informații mai complexe, cu toate acestea, cele două definiții vizează același domeniu.
Întrebarea 3: Acest articol încearcă să tragă un semnal de alarmă atât pentru noi, viitoare cadre didactice, cât și pentru oamenii care alcătuiesc societatea din zilele noastre. Cel mai probabil că au fost realizate studii în privința procentului de elevi analfabeți funcționali… din punctul meu de vedere acest procent este îngrijorător.
Întrebarea 1: am întâlnit pentru prima dată termenul ,,literație’’ în urmă cu câțiva ani, în cadrul unui curs de formare. Consider că cele două cuvinte ,, literație’’ și ,,alfabetizare’’ sunt sinonime.
Întrebarea 2: UNESCO face referire în special la adulți și la capacitatea acestora de a utiliza scrierea și calculul în vederea propriei dezvoltări dar și a comunității din care fac parte.
Întrebarea 3: cred că tot mai mulți tineri, deși citesc, nu își dezvoltă capacitatea de a înțelege ceea ce citesc sau de a-și exprima opiniile sau sentimentele în diferite contexte.
Întrebarea 1: Am întâlnit conceptul de literație în timpul desfășurării cursul Strategii de alfabetizare timpurie.
Din punctul meu de vedere, termenul de literație ilustrează capacitatea de a înțelege, a crea /scrie un text; termenul de alfabetizare are în vedere învățarea citit/scrisului în anii timpurii de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională face referire la capacitatea de a înțelege și a comunica corect și coerent atât verbal, cât și în scris.
Întrebarea 2: Definiția prezentată de Consiliul Uniunii Europene este puțin mai cuprinzătoare, oferind informații mai complexe, cu toate acestea, cele două definiții vizează același domeniu.
Întrebarea 3: Acest articol încearcă să tragă un semnal de alarmă atât pentru noi, viitoare cadre didactice, cât și pentru oamenii care alcătuiesc societatea din zilele noastre. Cel mai probabil că au fost realizate studii în privința procentului de elevi analfabeți funcționali… din punctul meu de vedere acest procent este îngrijorător.
3. Procentul pentru elevi analfabeți funcționali este unul îngrijorător.
1. Am întâlnit conceptul de literație în timpul desfășurării cursul Strategii de alfabetizare timpurie.
2. Definiția UNESCO face referire la capacitatea de a scrie și de a citi.
1. Prima dată am întâlnit termenul de literație în cadrul unui curs de formare, anul trecut. Consider că aceste concepte (literație, alfabetizare, alfabetizare funcțională) sunt într-o strânsă legătură și se completează reciproc.
2. Cele două definiții sunt orientate în aceeași direcție, diferența constând în faptul că cea dată de Consiliul Uniunii Europene este mai complex formulată.
3, Acest articol ar trebui să ne trezească la realitate, pe noi, elevii, studenții, cât și pe restul populației, deoarece procentul este destul de ridicat.
1. Analfabetismul este o problema extrem de raspandita iar testele de literatie pot fi de mare ajutor si folos in acest caz. De aceea consider ca literatia si analfabetismul functional se cuprind unul pe altul.
2. Definiția Consiliului Uniunii Europene este mai detaliată, dar de fapt, esența celor două definiții, este aceeași.
3. În urma testelor aplicate (testele PISA, Evaluarea Naţională), un număr foarte mare de elevi români nu au reuşit să înţeleagă, să interpreteze sau să aplice ceea ce au citit.
1. Prima dată am întâlnit termenul literație la cursul Strategii de alfabetizare timpurie. Consider că concertul de literație, alfabetizare și alfabetizare funcțională se află într-o strânsă legatură.
2. Definiția Consiliului Uniunii Europene este mai amplă decât definiția oferită de UNESCO.
3. Acest articol, cred că, ar trebui sa fie un semnal de alarmă, deoarece procentul este destul de ridicat.
1.Prima dată am întâlnit termenul de literație la cursul de Strategii de alfabetizare timpurie.
2.Cele două definiții au același sens, aceleași carateristici.
1.Temenul de literatie a fost intalnit la cursul Strategii de dezvoltare personala in invatamantul rpimar si prescolar in anul II de studiu.Este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele.Cuvântul literație și contextele în care este folosit face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională (care este alfabetizare matematica si alfabetizare stiintifica)se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text.
2.Nu observ sa fie vreo diferenta intre cele doua definiti dpoate doar unele cuvintele folosite,si Consiliului Uniunii Europene este mai detaliată însă esența pana la urma este aceaiasi.
3.Dac cele aparute in mas media sunt date corecte este un numar destul de mare si ingrijorator.
Nu cantitatea de informații asimilată în timpul școlarizării este importantă, ci
formarea unor strategii de învățare care să fie viabile pe tot parcursul vieții pentru a-l ajuta
pe copil să caute, să descopere, să asimileze și să aplice informații noi.
Literația este abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Formarea abilităților de literație reprezintă o măsură a valorii unui sistem educațional.
1. Mărturisesc că nu îmi amintesc să fi întâlnit termenul literaţie în limba română, ci doar în engleză, literacy, cel mai adesea în articole care abordau competenţele de literaţie, adică literacy skills. Termenii de alfabetizare şi alfabetizare funcţională i-am întâlnit frecvent în discuţii vizând strategiile de abordare a analfabetismului funcţional.
2. Cele două definiţii mi se pare foarte asemănătoare cu specificarea nuanţată în cazul primeia că vizează toate disciplinele, iar cea de-a două ar viza doar unele.
3. Conform definiţiei de alfabetizare, sintagma alfabetizare funcţională este complet greşită.
Am întâlnit termenul pe parcursul studierii unui curs de strategii de alfabetizare timpurie din cadrul facultății. Același lucru pot să spun și despre alfabetizare și alfabetizare funcțională. Noțiunile sunt similare pentru mine, ca primă observare. Literația se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională presupune înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. Termenul este folosit în mass-media pentru a accentua situația gravă în care se află învățământul românesc, unii elevi fiind în situația de a nu înțelege ceea ce citesc.
1. Prima dată am întâlnit termenul ,,literație,, la cursul Strategii de alfabetizare timpurie, semestrul acesta la facultate. Din punctul meu de vedere literația, alfabetizarea și alfabetizarea funcțională sunt într-o legătură una cu cealaltă.
2. Definiția oferită de către Consiliului Uniunii Europene este mai subiectivă decât definiția oferită de UNESCO.
3. Acest articol ar trebui sa fie un semnal de alarmă, deoarece procentul elevilor cu analfabetism funcțional este destul de ridicat.
1. Am întâlnit acest termen în cadrul facultății, în cadrul cursului Strategii de alfabetizare.
2. Cele două definiții sunt asemănătoare.
3. Acest articol prezintă procentul elevilor cu alfabetizare funcțional, de aceea consider că trebuie să fie privit cu seriozitate.
1. Cele trei concepte sunt similare; nu am mai auzit de termenul de „literație” până la un curs din cadrul facultății.
2. Cele două definiții sunt foarte asemănătoare, nu există diferențe considerabile între ele după părerea mea.
3. Afirmația transmisă de mass-media este una puțin exagerată având în vedere legătura între analfabetismul funcțional și vârsta fragedă a indivizilor, însă dacă de la aceste vârste nu se acționează constant în vederea alfabetizării funcționale, cu siguranță aceia vor deveni adulți analfabeți funcțional.
1. Termenul de ”literație” l-am întâlnit în cadrul unor cursuri iar termenul de alfabetizare (alfabetizare funcțională) este unul întâlnit tot mai des atât în mass media cât și instituțiile școlare.
2. Definițiile date sunt oarecum asemănătoare, Asociația Internațională de Literație definește ”literația” ca o abilitate de a pricepe, înelege, de a comunica în scris, audio, digital informația, pe când Consiliul Uniunii Europene dă o definiție mai complexă dar subiectivă a alfabetismului funcțional în general.
3.Dacă procentul de 42% este unul real atunci cu siguranță viitorul acestor copii este pus sub semnul întrebării.
Definirea termenilor literație și alfabetizare este aproape identică, se aseamănă foarte mult.
Într-adevăr, instituțiile publice, dar nu numai, termenul de literație se folosește mai puțin, oamenii având o oarecare reticență în folosirea acestuia.
Dacă sondajul efectuat de mass-media este unul real, atunci este îngrijorător și ar trebui să se tragă multe semne de alarmă, deoarece viitorul nostru ca națiune este trist.
1.Am auzit acest/acești termen/termeni în cadrul cursurilor de la facultate. 2. Între cele 2 definiții nu observ mari diferențe, pentru mine sunt destul de similare. 3. Având în vedere că alfabetizarea funcțională înseamnă un continuum de niveluri de competențe prin intermediul cărora se ajunge la înțelegerea unui text, prin termenul analfabeți funcționali putem înțelege incapaciatatea înțelegerii unui text, a ceea ce citim, iar dacă procentul de 42% este unul verosimil în rândul copiilor de 15 ani și nu numai, acesta ar trebui să genereze semne de întrebare și de îngrijorare în același timp.
1.Am auzit acești termeni în cadrul cursurilor de la facultate.
2. Cele două definiții sunt asemănătoare
3. Acest articol, cred că, ar trebui sa fie un semnal de alarmă, deoarece procentul este destul de ridicat.
Prima dată am întâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultete și consider că termenul de literație și alfabetizare sunt în strânsă legătură, diferența dintre cei doi termeni o face sfera la care face referință: definiția dată de Asociația Internațională de Literație făcând referire la toate disciplinele și în orice contexte pe cand definiția dată de Consiliul Uniunii Europene face referire la anumite discipline și în anumite contexte.
În ceea ce privește procentajul de aproape 42% de elevi analfabeți funcționali consider că este un semnal de alarmă deoarece este un procentaj foarte ridicat de elevi care știu să citească dar nu înțeleg ceea ce citesc.
Am auzit de termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultate. Cumva cei doi termeni au legaturi stranse, insa nu inseamna acelasi lucru.
În ceea ce privește procentajul de aproape 42% de elevi analfabeți funcționali consider că este un semnal de alarmă deoarece este un procentaj foarte ridicat de elevi care știu să citească dar nu înțeleg ceea ce citesc. Insa se pare ca in Romania nu se inveseste din pacate in elevi, profesori si scoli, nu se doreste o educatie de calitate.
1.Termenii i-am auzit prima data la un curs de la facultate.
2. Sunt asemănătoare definițiile.
3. Da, ne confruntăm cu această problemă- în majoritatea claselor există astfel de elevi .
1. Contextul în care am întâlnit termenul de „literație” pentru prima dată a fost în momentul în care m-am documentat pentru lucrarea de licență. Din punctul meu de vedere „literația”, „alfabetizarea” și alfabetizarea funcțională” sunt într-o strânsă relație de interdependență.
2. Ambele definiții indică aceeași direcție, diferența constând în complexitatea acestora, definiția oferită de către Consiliul Uniunii Europene este mai cuprinzătoare.
3. Acest articol ar trebui să fie un semn de alarmă. Atât noi studenți, cât și cadrele didactice și nu numai ar trebui să punem accentul pe aceste preocupări fiindcă procentul elevilor cu analfabetism funcțional este destul de ridicat.
1.Termenul de literație l-am întâlnit în facultate. Termenul de alfabetizare funcțională l-am întâlnit în diverse situații în școala din România.
Literația face referire la înțelegerea și comprehensiunea textelor citite/scrise. Se referă la realizarea tuturor operațiilor de gândire, de prelucrare a informației și a folosirii acesteia în vorbire și în citire. Alfabetizarea funcțională se referă capacitatea de a crea conexiuni între cunoștințele realizate și cele care urmează a fi adăugate.
2.Atât literația cât și alfabetizarea indică înțelegerea și comunicarea informațiilor prin citire și text.
3. Este destul de deplasat să punem eticheta de ”analfabeți funcționali ” pe copiii de 15 ani. Pe lângă toate aceste constatări ale nivelului de înțelegere și comunicare a informațiilor primite în școală, trebuie să avem în vedere și mediul social, emoțional, psihosocial din care acești copii provin. Analfabetismul funcțional se naște din anumite lipsuri, acesta este un efect al multor cauze. Cauzele care aduc elevii în situația aceasta, sunt mult mai importante de descoperit decât să punem ușor etichete pe aceste cazuri.
1.Termenul de literație l-am întâlnit în facultate. Termenul de alfabetizare funcțională l-am întâlnit în diverse situații în școala din România.
Literația face referire la înțelegerea și comprehensiunea textelor citite/scrise. Se referă la realizarea tuturor operațiilor de gândire, de prelucrare a informației și a folosirii acesteia în vorbire și în citire. Alfabetizarea funcțională se referă capacitatea de a crea conexiuni între cunoștințele realizate și cele care urmează a fi adăugate.
2.Atât literația cât și alfabetizarea indică înțelegerea și comunicarea informațiilor prin citire și text.
1.Termenul de literație l-am întâlnit prima dată la cursurile de facultate.
2. Literația se referă la abilitatea de a citi și de a scrie, adică de a avea cunoștințele și aptitudinile necesare pentru a decodifica și a transmite informații scrise. O persoană care este literată poate citi un text, poate înțelege mesajul acestuia și poate scrie un răspuns sau un text propriu.
Pe de altă parte, alfabetizarea se referă la abilitatea de a utiliza literația în viața de zi cu zi. Alfabetizarea implică nu numai abilitățile de citire și scriere, ci și capacitatea de a utiliza aceste abilități pentru a lua decizii, pentru a înțelege și a aplica informațiile în contextul social, cultural și economic în care trăiește o persoană. Astfel, o persoană care este alfabetizată poate utiliza literația pentru a-și îndeplini obiectivele personale și profesionale și pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții.
3. Este trist și deplorabil de aceea sistemul educațional poate ajuta la rezolvarea acestei probleme
1.În ultimul timp s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate.
2.Sunt de părere că diferența dintre cele două definiții date este dată doar de cuvintele folosite, însă esența e aceaași. 3.Cred că este adevărată afirmația, deoarece există o nepăsare a elevilor față de învățare.
Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul unei sesiuni de promovare a lecturii, organizată de asociația Ovidiu.ro.
Cele trei termene, literație – alfabetizare – alfabetizare funcținală, sunt într-o strânsă legătură.
Alfabetizare – capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane.
Literație – înțelegere
1. Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul cursurilor la care am participat, iar termenul de alfabetizare funcțională l-am auzit adesea în presă, știri și diferite rapoarte. Literația se referă la capacitatea de a înțelege, a scrie și a crea un text. Alfabetizarea ne duce cu gândul la învățarea scrisului și a cititului, care are loc în primii ani de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională face referire la capacitatea de a înțelege și a comunica, clar, corect, atât oral cât și scris. După părerea mea, acești termeni se află într-o relație strânsă, de interdependență.
2. Definiția pe care o prezintă Consiliul Uniunii Europene este puțin mai cuprinzătoare, oferă informații mai complexe, mai concrete, însă cele două definiții vizează același domeniu.
3. După părerea mea, procentul este destul de mare, însă raportându-mă la ce am auzit și văzut în mass media și în școlile în care am realizat practica pot spune că elevii au un dezinteres asupra învățatului, cititului, o nepăsare profundă pe care o și evidențiază în fața profesorului. Aceștia tratează învățarea cu indiferență și cu superficialitate, nu toți, dar pe zi ce trece tot mai mulți renunță la școală și la dorința de a citi.
1. Termenul de literație dar și de alfabetizare, alfabetizare funcțională le-am auzit în cadrul câtorva cursuri la facultate. Diferența dintre cei trei ar fi faptul că termenul de literație reprezintă abilitatea de a opera cu materiale scrise, digitale, indiferent de context. Alfabetizarea constă în interpretarea unor materiale scrise, digitale iar alfabetizare funcțională capacitatea de a înțelege și de a comunica.
2. Chiar dacă cele două definiții cuprind același domeniu de interes, definiția adaptată de Asociația Internațională de Literație oferă o viziune mai accentuată a ceea ce presupune alfabetizarea.
3. Din păcate această afirmație reprezintă un adevăr deoarece tinerii din ziua de azi nu mai doresc să citească, lucru necesar pentru dezvoltarea literației, alegând să-și petreacă timpul pe diferite dispozitive digitale.
Termenul literatie l-am întâlnit în perioada facultății, pe când alfabetizare l-am întâlnit mai devreme din media și diverse articole citite.
Literația reprezinta capacitatea elevului de a înțelege, interpreta, crea și comunica, pe cand alfabetizare reprezintă procesul de instruire a individului.
Daca procentul de analfabeti apărut în media este unul real, atunci situația este într-adevăr îngrijorătoare.
1.Am intalnit termenul de literatie in cartea Copilul tau citeste, de Oana Moraru.
Consider ca exista o diferenta intre cei trei termeni.
Competentele de literatie țin de relaționarea cu un text, adică de un ansamblu de acțiuni care presupun mai mult decât receptarea unor semne sau ideograme. O persoană literată înțelege textul pe măsură ce îl parcurge. Chiar după prima lectură, ea este capabilă să selecteze, interpreteze și utilizeze informații din text. De asemenea, poate forma alte texte sau opinii pe baza celui citit.
Alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
2.In ceea ce priveste cele doua definitii consider ca notiunile sunt asemanatoare, diferenta fiind tat[ de termenii. toate disciplinele si anumite discipline.
3.Din păcate cam aceasta este realitatea la noi in tara. Multi copii nu inteleg ceea ce citesc si nu sunt capabili sa rezolve sarcini pe baza unui text.
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.”
Primele dati am auzit despre acesti termeni in articole despre copii din medii defavorizate.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
Literația se referă la abilitatea de a citi și de a scrie, adică de a avea cunoștințele și aptitudinile necesare pentru a decodifica și a transmite informații scrise.
Tinerii prefera sa isi petreaca timpul pe diverse gageturi, in loc sa invere sa scrie si sa citeasca
1. Am auzit prima dată la facultate.
Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele.
2. Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și a citi. Iar starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
3. Văzând pocentul, care este trist dar din păcate foarte real. Poate fi , un semn de alarmă pentru accentuarea unor lecți de lectură.
1. Am întâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultate, iar termenul de alfabetizare/alfabetizare funcțională în cadrul articolelor de specialitate. Literația face referire la abilitatea de a scrie și citi, pe când alfabetizarea se referă la capacitatea de a înțelege și interpreta ceea ce scrii sau citești.
2. Diferența în cadrul celor două definiții se regăsește la nivelul disciplinelor și la nivelul contextului.
3. Din păcate ne întâlnim mult prea des cu situații în care rugăm un elev să citească și să explice ceea ce a înțeles, iar el să se blocheze. Multor elevi le vine foarte greu să interpreteze, să înțeleagă și să explice ceea ce au scris sau citit.
42% dintre elevii români de 15 ani, deși știu să scrie și să citească, nu reușesc să înțeleagă semnificația textului/materialului, nu pot interpreta, nu creează conexiuni.
Am auzit prima dată termenul de literație în cadrulu unui curs, la facultate. Consider că înlocuirea denumirii ”competențe de comunicare în limba maternă” cu denumirea „competențe de alfabetizare” a dus la un nou mod de definire a conceptului. Cele două definiții sunt în forma actuală aproape identice. Nu se mai rezuma doar la a ști să scrii și să citești, ci și la a înțelege.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
Din punctul meu de vedere, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Termenul de “literație” l-am întâlnit rar. Literația este capacitatea elevilor de a înțelege/cunoaște iar alfabetizarea este un proces de instruire/învățare. Acel procent din mass media este îngrijorător,iar fenomenul în sine este un semnal de alarmă pentru societate.
1. Din punctul meu de vedere diferența dintre conceptele “literație” și “alfabetizare” este aceea că primul termen face referire la un amplu proces prin care cadrele didactice, și nu numai, îi sprijină pe elevi în scopul formării și dezvoltării unei personalități complexe pentru a face față provocărilor vieții de adult. “Alfabetizarea” este un proces de instruire realizat în scopul obținerii abilității de scris/citit. Alfabetizarea funcțională se referă la acel nivel de educație care permite funcționalitatea grupului social.
2. Diferența observabilă dintre cele două definiții oferite este aceea că prima acoperă “toate disciplinele și contextele” în timp ce a două este ambiguă “diferite contexte” și “diferite discipline”.
3. Din punctul meu de vedere exprimarea de „analfabeți funcțional” din studiu face referire la acei elevi care știu să citească și să scrie. Problema fiind aceea ca simpla însușire a scrisul și cititului nu sunt suficiente. Mulți elevi scriu și citesc fără a înțelege cu adevărat ce studiază, dovada că achizițiile dobândite sunt doar automatisme deoarece elevii nu și-au format și operațiile gândirii : analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstracția, inducția, deducția.
1.Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context iar alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
2.Termenul „alfabetizarea funcțională” se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate acele activități în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității sale și, de asemenea, pentru a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie și a comunității.
3.Consider folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.,, fiind exagerată.
Termenul de literaţie l-am întâlnit la cursul de strategii de alfabetizare (un curs opțional)
Diferența dintre cele două definiții constă în sintagmele toate disciplinele și orice context
față de diferite discipline, diferite contexte
Acesta este adevărul.
1. Literatia este abilitatea de a identifica, intelege, interpreta, crea si comunica, folosind materiale scrise, audio si digitale în toate disciplinele și in orice context.
2. Diferenta dintre cele două definiții constă în domeniile pe care le cuprinde, prima cuprinde toate disciplinele și orice fel de context iar a doua cuprinde diferite contexte și domenii.
3. Consider formularea ca fiind una adevărată.
În cadrul cursurilor de alfabetizare am întâlnit cuvântul ,,literație”. Când este vorba despre alfabetizare functionala ne raportam, mai ales, la adulti si nu neaparat la elevi ca in cadrul literatiei/alfabetizarii.
1.Termenul de literație l-am întalnit recent la cursul de alfabetizare.
Diferența dintre cele doua concepte este că literația se referă la abilitatea de a comunica în orice context, în cadrul oricarei discipline/ domeniu, pe când alfabetizarea înseamnă comunicare în diferite contexte și diferite domenii/ discipline.
3. Din pacate este adevarat. Însușirea de către elevi a abilităților de citire și scriere nu sunt suficiente pentru a înțelege și procesa informația.
1. Am întâlnit termenul de literație la cursul de strategii de alfabetizare.
2. Consider că diferența ar consta în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Îmi exprim acordul în legătură cu ce am citit, este adevărat din păcate.
1. Literatia se refera la capacitatea unei persoane de a intelege, evalua si utiliza un text pentru a-si dezvolta cunostintele, in vreme ce alfabetizarea include utilizarea conceptelor pentru a descrie si explica un fenomen.
2. Asociația Internațională de Literație centreaza alfabetizarea pe comunicare, iar Consiliul Uniunii Europene pe exprimarea sentimentelor si opiniilor.
3. In mare parte este adevarat.
Termennul de alfabetizare funcțională l-am auzit în presă.
Din punctul meu de vedere, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă sunt adevărate.
Am auzit de termenul „literație” în cadrul cursului de strategii de alfabetizare timpurie.
Acest termen „literație” se referă la competențele de comunicare în orice context sau situație, iar termenul de „afabetizare funcțională” face referire la competențele de comunicare în diverse situații.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit la facultate, în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare.
2. Consider că, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația este adevărată.
1. Fiind studenta anul 3 PIPP, termenul de „Literație” l-am întâlnit în cadrul cursului numit „Strategii de alfabetizare”. Din definiția celor doi termenii eu am dedus că exista câteva diferențe și anume:
– Alfabetizarea este capacitatea de identifica/ literația este abilitatea de identifica;
– Alfabetizarea o întâlniri în diferite discipline și contexte/ literația o întâlnim în toate disciplinele și contextele;
– Alfabetizarea are capacitatea de a exprima, crea și interpreta concepte, sentimente/ literația are capacitatea de a crea și comunica folosind materiale scrise, audio, digitale.
2. Ambele definiții folosesc termenii literație și alfabetizare atribuindu-le același caracter și sens, iar termenul alfabetizare este înlocuit cu termenul literație.
3. Dacă datele regăsite în articolul din presă sunt rezultatul unor cercetării, se poate spune că ne confruntăm cu o problemă majoră și anume – analfabetismul funcțional.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnite curând în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare.
2. După părerea mea , diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația este un adevăr nedicutabil.
Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare
Diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar
Afirmația reprezintă un adevăr dureros
Este importantă formarea unor strategii de învățare care să fie viabile pe tot parcursul vieții pentru a-l ajuta pe copil să caute, să descopere, să asimileze și să aplice informații noi.
Literația este abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Formarea abilităților de literație reprezintă o măsură a valorii unui sistem educațional.
Termenul literație l-am întâlnit prima oară la cursul de Strategii de alfabetizare timpurie.
Alfabetizarea este un proces de instruire. Literația este abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Procentul despre care se vorbește în presă este foarte mare.
a. Termenul ,,literație” l-am întâlnit în cadrul unui curs desfășurat la facultate.
b. Diferența constă în caracterul monodisciplinar și transdisciplinar.
c. Părerea mea este că acest procent este mult prea mare.
1.Termenul „literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursurilor de la facultate.
2.Literaţia este o abilitate, alfabetizarea este o capacitate.
3.Formularea din mass-media este adevărată; în privinţa procentului de 42/% am îndoieli.
Termenul de literatie l-am auzit la cursul de Strategii de alfabetizare. Termenul de alfabetizare l-am auzit in mai multe contexte, stiam ca se refera la invatatrea cititului si scrisului.
1. Prima dată am auzit de termenul „literație” în cadrul cursurilor de Strategii de alfabetizare timpurie de la facultate. Literația este acțiunea de a înțelege un text și de a comunica, iar alfabetizarea reprezintă un proces regăsit în diverse contexte.
2. După părerea mea, Consiliul Uniunii Europene a elaborat o definiție mai amplă, cuprinzând mai multe aspecte.
3. Consider că destul de mulți adulți și elevi sunt analfabeți funcționali în ziua de azi, deoarece aceștia citesc tot mai puțin iar astfel nu își dezvoltă vocabularul. Un vocabular dezvoltat în mai multe domenii repreizntă un avantaj din toate punctele de vedere, atât la locul de muncă, cât și în societate, astfel cititul fiind foarte important.
1.Recent, s-a observat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate.
2.Consider că că diferența dintre cele două definiții date este dată doar de termenii folosiți, însă esența e aceaași.
3.Din păcate, este adevărată afirmația, deoarece există o nepăsare a elevilor față de învățare.
1. La cursul de strategii de alfabetizare de la facultate am întâlnit cuvântul literație.
2. Diferența este dată ce caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Sunt de acord în totalitate
1. Termenul „literație” l-am întâlnit la facultate, în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare timpurie.
2. Diferența constă în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Afirmația este adevărată.
Termenul de literație l-am auzit în presă. Din punctul meu de vedere literație se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea functională înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
1. Termenul „literație” l-am auzit prima dată la cursul de Strategii de alfabetizare timpurie. Literația este acțiunea de a înțelege un text și de a comunica, iar alfabetizarea reprezintă un proces de predare învățare întru formarea anumitor competențe legate de citit și scris.
2. Diferența constă în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar
3. Sunt de acord cu afirmația scris. Rata de analfabetism e mare și acest lucru sugerează sau chiar EXPRIMĂ faptul că e nevoie de o SCHIMARE. Dacă faci același lucru în același mod în repetate rânduri, nu te poți aștepta ca rezultatul să fie diferit.
1. Termenul „literație” l-am auzit prima dată la cursul de Strategii de alfabetizare timpurie. Literația este acțiunea de a înțelege un text și de a comunica, iar alfabetizarea reprezintă un proces de predare învățare întru formarea anumitor competențe legate de citit și scris.
2. Diferența e dealizată tocmai prin caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar
3. Sunt de acord cu afirmația scris. Rata de analfabetism e mare și acest lucru sugerează sau chiar EXPRIMĂ faptul că e nevoie de o SCHIMARE. Dacă faci același lucru în același mod în repetate rânduri, nu te poți aștepta ca rezultatul să fie diferit.
1. Termenul „literație” l-am întâlnit la facultate, în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare timpurie.
2. Diferența constă în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Din păcate, afirmația este adevărată.
1. Termenii „literație ”, „alfabetizare” și „alfabetizare funcțională” i-am întâlnit la cursul
de Strategii de alfabetizare timpurie.
Termenul de „alfabetizare” reprezintă un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității (capacității) de a scrie și de a citi.
Termenul de „literație ” reprezinta abilitate de a identifica, înțelege, exprima și crea concepte, sentimente, opinii atât verbal cât și în scris sau altfel spus capacitatea de a comunica și a stabilii conexiuni cu alte persoane.
Termenul de „alfabetizare funcțională” reprezintă capacitatea persoanei de a interacționa și de a se adapta rapid la condițiile mediului, pentru a activa în acest mediu.
2. Diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. În acest studiu se evidențiază problemele existente în sistemul de învățământ, majoritatea eleviilor știu să scrie și să citească, iar informațiile citite nu sunt înțelese de către ei.
1. Termenul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare, dar și în cadrul cursurilor de formare profesională urmate.
2. În opinia mea, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar. Practic putem spune că este vorba despre sfera la care se referă fiecare definiție.
3. Din păcate, afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător. Mass-media folosește termenul pentru accentuarea acestui fenomen, altfel spus situații grave, în care se află sistemul de învățământ românesc. Din păcate, multe lucruri se fac superficial, copiii ajungând sa învețe să citească mecanic, fără să înțeleagă cu adevărat ceea ce citesc. Ca urmare apar și copiii care nu țin pasul cu ceea ce se cere la clasa, abandonul școlar și inevitabil un viitor sărăcăcios.
1. Am întâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultate. Literația face referire la abilitatea de a scrie și citi, pe când alfabetizarea se referă la capacitatea de a înțelege și interpreta ceea ce scrii sau citești.
2. Diferența în cadrul celor două definiții se regăsește la nivelul disciplinelor și la nivelul contextului.
3. Multor elevi le vine foarte greu să interpreteze, să înțeleagă și să explice ceea ce au scris sau citit.
1.Termenii de alfabetizare/ alfabetizare funcțională l-am auzit mai des folosindu-se în descrierea nivelului competențelor la limba și literatura română de la școlari.
2. Cred că e același lucru spus cu alte cuvinte.
3.Cred că se referă la faptul că poate citesc dar nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am întâlnit termenul literație în cadrul unor cursuri de la facultate (PIPP).
2. Diferența dintre cei doi termeni constă în aplicabilitate: ”diferite discipline și în diferite contexte” și ”toate disciplinele și în orice context”
3. Consider că s-a folosit acest termen pentru a trage un semnal de alarmă.
1. Termenul de literație l-am întâlnit în cărți ce vizau Lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice și pare științific, pe când termenul de alfabetizarea l-am întâlnit în mas-media și pare un termen mai accesibil publicului larg și folosit pentru prezentarea unor statistici.
2. Îmi par termeni asemănători, doar exprimat mai general în prima situație și mai specific în a doua.
3. Este un semnal că tot mai multe persoane nu înțeleg corect anumite aspecte ce țin de domenii diverse.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
1.
Literatia- reprezintă capacitatea de comunicare utilizând textul scris, înțelegerea și însușirea continutului indiferent de gradul de familiarizare cu termenii folosiți.
Alfabetizarea – perioada de formare a capacității de comunicare scrisă.
Alfabetizarea funcțională – corelarea informațiilor citite cu sarcina primită.
3. Deși nu credeam în astfel de statistici, experiență la clasă m-a determinat să înțeleg că realitatea este mult mai tristă.
1. Termenul de literație dar și de alfabetizare, alfabetizare funcțională le-am auzit în cadrul câtorva cursuri la facultate. Diferența dintre cei trei ar fi faptul că termenul de literație reprezintă abilitatea de a opera cu materiale scrise, digitale, indiferent de context. Alfabetizarea constă în interpretarea unor materiale scrise, digitale iar alfabetizare funcțională capacitatea de a înțelege și de a comunica.
2. Diferența în cadrul celor două definiții se regăsește la nivelul disciplinelor și la nivelul contextului.
3. Multor elevi le vine foarte greu să interpreteze, să înțeleagă și să explice ceea ce au scris sau citit.
Termenul de literatie si cel de alfabetizare functionala sunt similari. Dezideratul literatiei este abilitarea cititorului in vederea utilizarii scris-cititului in orice context functional intelegand ceea ce citeste si scriind cu sens.
1. Termenii precizati i-am auzit în contextul promovării lecturii de către Biblioteca judeteană care organizează concursul ”Bătălia cărților” (literație), iar termenul de alfabetizare a fost des folosit în urma Evaluărilor naționale care au evidențiat gradul scăzut de înțelegere a texxtului citit.
2. Sensul atribuit de Asociația Internațională de literație conține un element esențial în ceea ce privește actul lecturii. Anume, acela că cititorul citește din PLĂCERE. Aici cred că este cheia formării acestei competențe de literație. Dacă reușim să facem copilul ca să descopere placerea în actul cititului, cu siguranță va deveni un cititor complet.
3. Statisticile pot valida afirmațiile din mass media, aspect deloc de neglijat , fapt ce trebuie să ridice semne de întrebare dascălilor.
Termenul de literație se folosește de câțiva ani de când am fost obligați să facem 5 minute de citire la începutul fiecărei lecții.
Literație=citire
Alfabetizare= șă știi să citești cursiv
Competențele de literație constau în capacitatea de a exprima propriile opinii, atât oral cât și în scris, de a folosi cunoștințe acumulate într-un anumit context practic.
Analfabetismul funcțional este o problemă extrem de răspândită în România. Din păcate, învățământul românesc pune foarte mult accent pe partea de predare a disciplinelor, fără a testa cât de multă informație sunt, cei mici , capabili să înțeleagă.
1. Termenii i-am întălnit în varianta lor negativă, nu i-am folosit însă niciodată.
2. Definiția dată de Consiliul U.E. pare a fi mai largă, dar de fapt conține precizări inutile.
3. Cred că se face o confunzie între noțiunea de „analfabet funcțional” și lipsa unei pregătiri practice a elevului care a acumulat cunoștințe, fără însă a ști la ce să le folosească.
Deși termenul ,,literație” ne poate trimite cu gândul la înțelegerea literelor, nu se rezumă la abilitatea de a citi și a scrie. Spre deosebire de alfabetizare, literația ține de capacitatea de a relaționa cu un text din perspectiva tuturor aspectelor relevante: înțelegere, selectare, interpretare și utilizare.
Pentru prima dată când am auzit termenul de literație a fost la un curs de formare. Cel de alfabetizare funcțională l-am întâlnit la testele PIRLS. Literație – abilitatea de a citi, alfabetizare – abilitatea de a citi și a scrie, alfabetizare funcțională – citesc, scriu, înțeleg.
Este des intalnit in mediul scolar atat termenul de literatie cat si cel de alfabetizare functionala. Si unul si celalalt termen defineste abilitatea de a putea folosi citit – scrisul pentru comunicare in orice situatie, oricand si oricum folosindu-te de toate mijloacele si parghiile oferite de conceptul citit-scris. Si este adevarat ca un procent foarte mare din populatia scolara (si nu numai) sunt analfabeti functionali. Citesc fara a intelege ceea ce citesc, vorbesc fara a comunica inteligibil, scriu cu greseli din punct de vedere gramatical si ortografic si morfologic, etc..
1.Termenul de “alfabetizare functionala” l-am intalnit, de multe ori excesiv, in mass media. Termenul de “literatie” l-am inteles la cursurile si intalnirile organizate de Asociatia Ovidiu.Ro
2.Alfabetizarea este capacitatea, care se dobandeste in prima copilarie, de a citi si scrie. Alfabetizarea functionala este abilitatea de a folosi citit-scrisul in toate domeniile in viata de zi cu zi, de la a citi si intelege/decoda un text (literar, articol, prospecte, instructiuni tehnice etc), pana la a putea sa comunici cu alti oameni.
Literatia este abilitatea de a citi intelegand, interpretand si creand pe baza celor citite .
3.Procentul de 42% este dur, dar reflecta mai multe carente in modul de asimilare al copiilor.
Termenul de literatie presupune capacittea unui individ de a intelege si transmite anumite informatii din diverse domenii de activitate,de a comunica eficient si cel de alfabetizare de insuire a citit scrisului.
Alfabetizare presupune capacitatea de a citi si scrie si literatie capacitatea de a intelege si transmite mesaje din diferite domenii de activitate
Cifrele conturează imaginea uni prezent și viitor apropiat tot mai îngrijorătoare.
Conform testelor PISA, rezultatele sunt îngrijorătoare, deoarece un mare procent dintre cei care știu să citească, nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am auzit de termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultate. Cumva cei doi termeni au legături strânse, însă nu înseamnă același lucru.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Da, ne confruntăm cu această problemă- în majoritatea claselor există astfel de elevi.
Am întȃlnit termenul de literaţie la cursurile la care am participat.
Termenii sunt asemănători şi definesc acelasi lucru: capacitate de a utiliza ceea ce ştii şi ai învăţat, pentru a fi capabil să exprimi şi să te exprimi în diferite contexte (comunicarea şi relationarea cu alţii, rezolvarea de probleme) . Ȋn ceea ce priveşte utilizarea termenului de analfabetism funcţional, cred că se referă tocmai la faptul că elevii nu deţin această capacitate.
Termenul de ,,literație” l-am întâlnit în cadrul acestui curs. De aceea, mi-am dorit să îl urmez.
Sunt de părere că, citirea și înțelegerea unui text stă la baza reușitei școlare.
Mass – media se referă la faptul că elevii știu să citească, dar nu înțeleg ce citesc.
Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
Literația a intrat recent în vocabularul limbii române, dar încă nu își găsește o traducere
în Dicționarul explicativ. Astfel pentru a defini sensul noțiunii s-a preluat sensul din limba
engleză ca fiind capacitatea de a citi, a scrie, a utiliza numere și de a înțelege și a utiliza
informațiile citite în viața de zi cu zi.
Toate definițiile prezentate dovedesc sau afirmă importanța literației ca abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Formarea abilităților de literație reprezintă și o măsură a valorii unui sistem educațional.
Literația a intrat recent în vocabularul limbii române, dar încă nu își găsește o traducere
în Dicționarul explicativ. Astfel pentru a defini sensul noțiunii s-a preluat sensul din limba
engleză ca fiind capacitatea de a citi, a scrie, a utiliza numere și de a înțelege și a utiliza
informațiile citite în viața de zi cu zi.Literația poate fi interpretată și ca alfabetizare de bază.
Prin intermediul definițiilor prezentate anterior se dovedeste sau se afirmă importanța literației ca abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Formarea abilităților de literație reprezintă și o măsură a valorii unui sistem educațional.
Din punctul meu de vedere, citirea și înțelegerea unui text sunt complementare , citirea nefiind sinonim cu înțelegerea. Există o sumedenie de copii care citesc fluent, însă dacă sunt întrebați, nu reușesc să ofere răspunsuri privind cele citite anterior. Atunci când citirea este completată de înțelegerea celor citite, reușita școlară este o certitudine.
Termenul literație l-am întâlnit în studiul individual.
1. Am intalnit termenii în cadrul invatamantului și știrilor. Există diferențe între literație/alfabetizare și alabetizare funcțională. Alfabetizarea se referă la strict recunoașterea elementară a elementelor folosite în literație, literația ajută în alfabetizare și alfabetizare funcțională. Ultima exprimând ideea de a folosi alfabetizarea în comunicare cu ceilalți la toate nivelele și domeniile.
2. Diferența este la conexiunea cu alte persoane în mod eficient, adecvat și creativ.
3. Folosirea expresiei in mass media nu e chiar încurajatoare, dar în contextul românesc este reală deoarece programele sunt f incarcate si multi pedagogi parcurg materia robotic, de aici ducand si la o disfuncționalitate a tuturor ideilor.
Alfabetizarea capacitatea de folosire a literelor. Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Literația se referă la abilitatea de a citi și a scrie,
Alfabetizarea se referă la abilitatea de a folosi aceste abilități pentru a înțelege și a comunica informații,
Alfabetizarea funcțională se referă la abilitatea de a utiliza aceste abilități în cadrul unor situații practice din viața de zi cu zi.
Termenul de literația este un termen relativ recent raportat la cel de alfabetizare, fiind o competență complexă care stă la baza tuturor celorlalte competențe-cheie. Aceasta are avantajul că îi obligă pe elevi să se gândească și dincolo de limitele descifrării textului, să fie creativi și să coopereze în timp ce se angajează în gândire de ordin superior (analitică, sintetică,
evaluativă). Referitor la analfabetismul funcțional și raportul de literație a fost întocmit în urma completării unor teste standardizate, consider că acestea pe au pe lângă altele, mare legătură cu programele școlare, din care derivă manualele.
Literație = citire
Adevăr mult totuși.
Literatie =citire.
Literatie =citire.Prezentarea materialului este foarte explicita.
Prezentarea materialului este foarte explicita.
Prezentarea materialului este foarte explicita si usor de pus in aplicare.
Termenul de literatie se refera la capacitatea de a citi si a scrie,in timp ce alfabetizarea functionala se refera la capacitatea de a utiliza abilitatile de citire si scriere in situatii cotidiene.
Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație se concentrează pe abilitățile de citire și scriere, în timp ce definiția de la Consiliul Uniunii Europene include și abilități precum competențele digitale și de comunicare.
In general nu consider corecte toate informatiile generate de media,dar sansele sa fie adevarate aceste procente sunt apropiate de adevar.
Termenul de literație l-am descoperit prin intermediul cursurilor la care participat.
Literatia este un concept complex.
Din păcate, analfabetismul functional este o problema a sistemului de învățământ romanesc, pe care încercăm sa o rezolvam prin metodii și strategii care se bazează pe descoperire, investigație, etc. Programa greoaie și implicit, puținul timp efectiv de lucru în aceasta direcție sunt impedimente care necesita rezolvare.
Este adevarat
1.Termenul de „literație” este nou pentru mine și l-am întâlnit în cadrul atelierelor (organizate de ONG-uri) și pe parcursul programelor de formare la care am participat (în ultimii doi ani). Termenii ,,alfabetizare” și „alfabetizare funcțională” i-am întâlnit cel mai adesea în sondaje, cercetări, la cursuri.
2.Termenul de „alfabetizare” mă duce cu gândul la procesul învățării citit-scrisului, în schimb, termenul de „literație” reprezintă abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Literația are la bază achizițiile fundamentale-cititul și scrisul. În plus, literația este văzută ca rezultatul experiențelor sociale și presupune anumite scheme de utilizare. Literația este un set de abilități de citire și scriere, de identificare, înțelegere, interpretare, comunicare a ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
3.Da, cred că mulți elevi români sunt analfabeți funcţional. Deşi mulți elevi ştiu să citească/să scrie, nu înţeleg ce au citit sau poate înțeleg la un nivel superficial, nu pun în relație enunțul tocmai citit cu înțelegerea globală a textului. Dar cel mai mult, aceștia nu pot comunica verbal sau în scris despre ceea ce au citit.
1. Am întâlnit termenul de “literație” în cadrul unor webinarii.
2.Diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3.De la cea mai fragedă vârstă este importantă dezvoltarea abilităților de scriere și citire conștientă și corectă.
Cu presa departe nu se ajunge!
Presa dezinformeaza!
Termenul literatie semnifica modul in care folosim totalitatea literelor, cifrelor si simbolurilor pentru a crea un cuvant,un mesaj scris, iar alfabetizare functionala inseamna gradul de intelegere a mesajulul transmis de catre un text lecturat.
Acesti termeni i-am intalnit des in cadrul cursurilor parcurse, in diferite articole de specialitate, mass-media.
Consider ca e adevarata afirmatia in care se spune ca tinerii de 15 ani sunt analfabeti functional.
1. Am întâlnit termenul ,, literatie” în cadrul unor cursuri de formare
2.Termenii sunt asemănători, diferenta fiind data de caracterul monodisciplinar și in cel pluridisciplinar.
3.Cred ca se refera la acei copii care citesc , dar nu prea înțeleg ce citesc.
Sintagma atat de mediatizata este adevarata din pacate, un procent ingrijorator din randul copiilor si tinerilor nu pot folosi citit-scrisul pentru dezvoltarea proprie optima, dar si pentru functionarea eficienta a grupului, a comunitatii…
1. Prima dată am auzit termenul ,, literație” în cadrul cursului de Didactica limbii și literaturii române.
2. Nu sesizez nicio diferență între cele două definiții.
3. Analfabetul funcțional este o persoana care nu înțelege ceea ce citește.
1. Termenul ,,literație” – l-am auzit prima dată în cadrul cursului ,,Didactica lb. române”.
2. Nu sesizez nicio diferență între cei doi termeni.
3. Incapacitatea de a înțelege ceea ce ai citit.
1. Termenul de ,,literație,, l-am întâlnit în urmă cu câțiva ani în cadrul cursurilor susținute de Asociația InfinitEdu și în cadrul proiectului Alfabetar. Alfabetizare- termen utilizat în procesul de formare a competențelor de citit-scris în clasa pregătitoare și clasa I, iar alfabetizare funcțională -în completarea rapoartelor de la EN 2, 4 ȘI 6, însemnând înțelegerea și aplicarea corectă a mesajelor citite și scrise.
2.Literație = alfabetizare
3. Formularea se referă la faptul că 42% din tinerii de v15 ani nu înțeleg cerințele itemilor de la EN 8 și nu au capacitatea de aplicare corectă în contexte de viață a celor citite.
Literația este abilitatea individului de aciti conștient, de a înțelege textele și de a extrage informațiile esențiale din ele.
Alfabetizarea funcțională este abilitatea individului de a înțelege anumite texte funcționale pentru a se putea înțelege în grupuri sociale specifice.
Afirmația este adevărată din păcate.
1. Termenul de literație l-am întâlnit cu precădere în activitățile și proiectele organizate de Asociația Ovid și în proiectele/ cursurile derulate de dumneavoastră. Alfabetizare/ alfabetizare funcțională sunt termeni întâlniți frecvent în mass-media.
Diferența dintre cele 3 noțiuni este:
literație= capacitatea unei persoane de a relaționa cu un text
alfabetizare= instruirea unor persoane cu privire la dobândirea competențelor de citit-scris
alfabetizare funcțională= incapacitatea de a interpreta, a folosi într-un mod „funcțional” competențele de citit-scris existente
2. Abilitate vs. capacitate
– Termenul de literație l-am auzit în cadrul sesiunilor de formare Șotron.
– Conform Asociației Internaționale de Literație, cititorii citesc pentru a învăța la toate disciplinele, în orice context.
– Acest procent de 42 % este foarte mare și cred că provine din rândul elevilor care trăiesc în medii defavorizate, cu o situație materială precară și lipsiți de interesul pentru educație.
1. Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
2. Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
3. Termenul de literație l-am auzit în cadrul sesiunilor de formare Șotron.
Literația este abilitatea individului de a înțelege textele și de a extrage informațiile esențiale din ele.
Alfabetizarea funcțională este abilitatea individului de a înțelege anumite texte .
Afirmația este adevărată .
În mare măsură de acord
Termenii ,,literație” și ,,alfabetizare funcțională” i-am întâlnit în cadrul unui alt curs de formare.
Literația este abilitatea individului de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, materiale scrise. audio și digitale.
Alfabetizarea funcțională este abilitatea individului de a ințelege texte scrise.
Afirmația mi se pare exagerată.
1.Am auzit despre literație la alte cursuri parcurse în cadrul programelor Asociației Ovidiu.ro
2.Literație = alfabetizare
3. Formularea se referă la faptul că 42% din tinerii de v15 ani nu înțeleg cerințele itemilor de la EN 8 și nu au capacitatea de aplicare corectă în contexte de viață a celor citite.
Adevarat
Este adevărat!
1. Noțiunea de literație mi-a fost supusă atenției de către o colegă care urma un curs la ISJ Dâmbovița. Spre deosebire de acest termen, sintagma „alfabetizare funcțională” ne este mai familiară, fiind mai des folosită.
„Alfabetizarea funcțională” are o arie semnificații mai largă decât notiunea de literație. Implicit, această comparație aduce în discuție și diferențele dintre abilitate și competență.
2. „ A ști să devii”
Definiția formulată de Consiliul Uninunii Europene surprinde mai bine dezideratul unei competențe.
3. Procentul indicat este unul semnificativ. Realitatea tinde să legitimeze concluzia că există un număr însemnat de persoane care nu au dezvoltat competențele necesare „decodificării” lumii în care trăiesc.
Literația – înțelegerea unui taxt
Alfabetizare – învățarea scrisului și cititului
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Termenul de literatie l-am intalnit la ultimul curs parcurs.
Noţiunea de literaţie am auzit-o la un curs -cred că se referă la litere .Sintagma alfabetizare cred că se referă la citirea conştientă. Mass media cred că exgerează.
Termenul de literație l-am íntâlnit în atelierele se vară Şotron.
Definițiile se completează cu amănunte privind abilitățile de ínțelegere atãt a textelor citite cât şi a sentimentelor, emoțiilor, trăirilor ce reies din ínțelegerea celir citite.
Se foloseşte expresia ,,analfabeți funcționali” pentru că mulți citesc dar nu înțeleg mesajul textului.
identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context
1. Cuvântul literație l-am întâlnit atât în cadrul cursului DEZVOLTAREA LITERAȚIEI. DE LA LECTURĂ LA SCRIERE, cât și în mass media și școală.
Nu e suficient să îi pregătim pe copii la școală pentru citit-scrisul necesar pentru viața de școlar. E nevoie să îi pregătim să poată continua să învețe folosindu-se de competențele de literație pe tot parcursul vieții.
2. Între definiția literației și definiția alfabetizării se remarcă introducerea conceptului de „competențe-cheie și termenului de comunicare verbală, precum și de concepte precum „sentimente, fapte, opinii”, punând accent pe interiorizare. Dacă în literație se lucrează cu materiale scrise, audio și digitale, în alfabetizare se introduce termenul de material vizual. Și în cele din urmă, pentru a observa o altă diferență dintre cele două definiții trebuie să observăm scopul urmărit de către cele două concepte, respectiv citirea pentru a învăța (literație) și formarea capacității de a comunica și de a stabilii conexiuni eficiente și adecvate cu cei din jur.
3. Deși majoritatea elevilor știu să citească, de cele mai multe ori, nu înțeleg ceea ce citesc.
Cuvântul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare. Diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
Din păcate, afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător.
Termenul “literatie” este folosit in presa.
Conform testelor PISA s-a constatat ca anumiti elevi stiu sa scrie si sa citeasca, dar nu inteleg cerintele si au rezultate slabe din acest motiv.
Despre termenul de literație am auzit prima dată în cadrul unor cursuri de formare.
Termenul de literație a fost introdus din ce în ce mai mult în cadrul cursurilor de formare.
Am întâlnit pentru prima dată termenul de literație la un curs.
Literația este o abilitate care constă în înţelegerea, interpretarea, crearea și comunicarea, pe baza unor materiale diferite și în orice context.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale diferite și în orice contexte.
„Alfabetizarea funcțională” reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
Am întâlnit pentru prima dată termenul de literație la un curs de formare.
Literația este o abilitate care constă în înţelegerea, interpretarea, crearea și comunicarea, pe baza unor materiale diferite și în orice context.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale diferite și în orice contexte.
„Alfabetizarea funcțională” reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
1. Termenul de literație l-am regăsit în literatura de specialitate. Da. Cred că există o diferență între literație și alfabetizarea funcțională. Diferența constă în competența de înțelege un mesaj scris și nu numai.
2. Diferența constă în faptul că Uniunea Europeană pune accentul pe formarea competențelor cheie necesare pe tot parcursul vieții.
3. Din nefericire, o știre adevărată.
1.Am intalnit termenul de literați o data cu participarea la webinariile Asociației OvidiuRo.
Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
2.Cred ca alfabetizarea si literația se completeaza reciproc.
3. Tehnologia utilizată în exces, in scopuri needucative, duce la o ruptura a tinerilor de realitate, dar si de societate.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale diferite, în orice contexte.
3. Da, ne confruntăm cu această problemă- în majoritatea claselor există astfel de elevi .
Termenul literaţie semnifică modul în care folosim totalitatea literelor, cifrelor şi simbolurilor pentru a crea un cuvânt, un mesaj scris, iar alfabetizare funcţională înseamnă gradul de înţelegere a mesajulul transmis de către un text lecturat.
Sunt de acord cu cele spuse mai sus
Literația este o abilitate care constă în înţelegerea, interpretarea, crearea și comunicarea, pe baza unor materiale diferite și în orice context.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale diferite și în orice contexte.
„Alfabetizarea funcțională” reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
Intelegere/învățare/Scris/Citit
1. Am întâlnit termenul de “literație” la atelierele ovidiu.ro, în cadrul cercurilor pedagogice, la cursurile din ultimii ani, la cursurile dvs.
2. Pe scurt: Literația – înțelegerea unui text; alfabetizarea învățarea scris-cititului.
3. Consider că afirmația este adevărată (“tinerii de 15 ani sunt analfabeți funcționali”).
Termenul de literație nu este unul uzual. În urma participării la asftel de cursuri, unde se folosește frecvent, cu siguranță va face parte din vocabularul personalului din învățământ care lucrează cu copiii.
1. Am intâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor pentru atelierele de vară.
2. Există diferență între cei doi termeni. Literația pe scurt reprezintă capacitatea de interpretare a textului fără a-i schimba sensul, iar alfabetizarea este însușirea citit- scrisului.
3. Sunt elevi dar și adulți ce pot fi numiți analfabeți funcționali.
Atelierele de Vara Șotron _ literație
Asociația Internațională de Literație prezintă conținutul competenței pentru perioada școlarității, iar Consiliul Uniunii Europene o include in sfera competentelor cheie care îi permit unei persoane să desfășoare cu succes activitățile pe tot parcursul vieții.
In mass media, noțiunea este folosita pentru a sintetiza cauze ale rezultatelor nesatisfăcătoare obținute la evaluările naționale.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.