1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Am întâlnit termenul de literație pe tot parcursul lecției.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Literați am intalnit ca termen în cadrul Atelierelor de vară Sotron, Termenul de alfabetizare cadrul cursurilor de perfecționare, în Școala.
Cred ca ambii termeni definesc modul de a comunica, de a exprima.
Am intalnit cu multi ani in urma pentru prima data termenul de literatie in cadrul formarilor pentru Ateliere de Vara Sotron si mi s-a parut cuprinzator si adecvat.
Alfabetizarea funcțională stă la baza literației. Există un cerc vicios: nu înțelegi ceea ce nu-ți place și nu-ți place ceea ce nu înțelegi. Ajungi un cititor competent, dacă ești învățat de mic să-ți pui întrebări, să interpretezi și să emiți opinii.
Procentul de la testele PISA este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar uneori nu înteleg cerințele care trebuie corelate cu noțiunile învățate, ceea ce rezultă rezultate slabe.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Temenii de literație și alfabetizare funcțională – i-am auzit în urmă cu mai mulți ani… ca voluntar la o asociație. Consider că sunt similari, chiar dacă nu identici, alfabetizarea funcțională fiind de fapt traducerea în limba română a engl. literacy.
Referitor la procentajul analfabeților funcționali din țară, consider că este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la consumul ( lectura) de carte.
Am intalnit termenul de literatie in cadrul formarilor de la Atelierele de Vara Sotron, iar de alfabetizare in cadrul cursurilor de formare de la scoala.Alfabetizarea face referire la invatarea alfabetului, a cititului si scrisului, alfabetizarea functionala capcitatea elevilor de a face operatii de gandire pe baza textelor pe care le citesc, iar literatia inglobeaza ceilalti doi termeni.
Primele dăți în care am auzit termenii aceștia a fost în studii/rapoarte despre provocările școlare ale copiilor din medii defavorizate.
Din cât reușesc să înțeleg acum, semnificațiile celor 3 concepte sunt următoarele:
-Alfabetizarea este procesul de predare-învățare prin care copiii învață alfabetul, să citească și să scrie; se deprinde la final de grădiniță și clasele primare;
-Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor (și a adulților) de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu; presupune competența de receptare de text (de a extrage semnificația unor texte și de a face interpretări), competența de exprimare orală și redactare de text în contexte variate de viață; se deprinde în clasele primare și se verifică pe tot parcursul vieții;
-Literația înglobează cele două concepte anterioare; ea începe din primele zile de viață ale copilului, încă cu mult înainte de a întâlni un profesor și presupune achiziții de limbaj și experiențe ale copilului cu cartea (textul tipărit) facilitate de familie; pe parcursul școlii presupune diagnosticarea elevilor în privința abilităților de citire-scriere-înțelegere text și proiectarea unor planuri personalizate de sprijin prin care copiii să recupereze lipsurile și să aibă acces la învățare ascendentă pe tot parcursul vieții.
Cred că exprimarea de „analfabeți funcțional” din studiu vrea să transmită că acei copii știau să citească și să scrie, dar aveau aceste achiziții ca automatisme și noțiuni independente, nereușind să facă operații de gândire diverse și complexe pornind de la întrebările/sarcinile date. Nu puteau să analizeze și să interpretzee textul pe care reușeau să îl silabisească/citească coerent sau chiar fluent.
Întradevăr, analfabeți funcționali pare un termen dur, dar sunt în mare parte de acord cu acest termen. În realitate întâlnim tot mai multe exemple din acest domeniu, în rândul tinerilor. Este trist, mai ales în rândul tinerilor. Cu toate acestea, poate scuza lor este tocmai lipsa unei baze încă din perioada timpurie.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Termenul de literatie lam auzit recent la un curs pe care lam urmat .
Termenul ,,literație” l-am auzit în presă, asemeni colegelor, diferența dintre aceste două noțiuni am identificat-o la nivelul disciplinelor și contextelor – toate, respectiv diferite, iar procentul ridicat de analfabeți funcționali la noi în țară se datorează lipsei de lectură și a dezinteresului față de carte în rândul tinerilor, un fapt încurajat de dezvoltarea tehnologiei din ultimele decenii.
Am auzit prima dată termenul de „literație” la un curs de Didactica predării Limbii și literaturii române , în cadrul PIPP. Spre deosebire de alfabetizare, literația ține de capacitatea de relaționare cu un text din perspectiva tuturor aspectelor relevante: înțelegere, selectere, interpretare și utilizare.
În legătură cu procentul de tineri de 15 ani, analfabeți funcționali, consider că, din păcate, este unul cât se poate de real. Acesta este demonstrat și de rezultatele foarte slabe din cadrul evaluărilor naționale la Limba și literatura română, în cadrul cărora, deși li se pun la dispoziție textele de referință , pe tot parcursul examenului, elevii nu sunt capabili să înțeleagă informațiile transmise în cadrul acestora , să stabilească o legătură de sens între ele.
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.”
Din punctul meu de vedere, literația este o capacitate, abilitate, pe când alfabetizarea este un întreg proces de instruire/învățare. Am întâlnit acești termeni în stagiul de practică, dar și la cursuri. Între cele două se face des o confuzie. Fără această capacitate ( literație), nu putem avea un proces (alfabetizare). Acel articol reprezintă un crut adevăr. Mulți elevi din țara noastră știu să citească/scrie, dar nu știu să înteleagă mesajul textului.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
1.Cuvăntul literaţie l-am întâlnit la cursul de strategii de alfabetizare
2.După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
3.Acesta este purul adevăr.
1. Tot la cursul de strategii de alfabetizare am întâlnit cuvântul literație.
2. Diferența este dată ce caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Sunt de acord cu cele expuse.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare
2. În opinia mea, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător.
Temenul de „literație” l-am auzit la cursul de strategii de alfabetizare.
Acest studiu reprezinta un adevar trist intrucat majoritatea elevilor stiu sa scrie si sa citeasca, dar nu inteleg informatia.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Termenul de literație l-am auzit recent la un curs pe care l-am urmat .
1. Termenul de „literație” l-am auzit relativ recent, în facultate. Termenul ”alfabetizare/alfabetizare funcțională” l-am mai întâlnit și în trecut, mai ales atunci când se discuta despre dificultațile întâlnite în mediul rural atat la adulti cat si la copii.
2. Diferenta dintre cele doua consta în: capacitatea de a constru sens din textele prezenate si capacitatea de a comunica si a stabili conexiuni.
3. In acest studiu se evidentiaza problemele existente in sistemul traditional de invatamant, a faptului ca desi majoritatea eleviilor stiu sa scrie si sa citeasca, de cele mai multe ori, din pacate, nu inteleg informatiile ajunse la ei.
1. Termenul „literație” l-am întânit la un curs de la facultate.
2. Diferența dintre cele două constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul transdisciplinar.
3. Este un pur adevăr.
1 – Cuvântul ,,literaţie” l-am auzit pentru prima dată la cursul de “Strategii de alfabetizare”.
2 – Consider că, diferența dintre cele două definiții este caracterul monodisciplinar și caracterul pluridisciplinar.
3 – Afirmația este foarte adevărată, dar in același timp și îngrijorătoare deoarece sunt din ce in ce mai multi copii care nu înțeleg ceea ce scriu/citesc.
Este trist, mai ales în rândul tinerilor. Cu toate acestea, poate scuza lor este tocmai lipsa unei baze încă din perioada timpurie.
Termenul „literație” a început să fie utilizat tot mai des, dar mai ales citit în presă și în statisticile evaluărilor.
Procentul prezentat este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu( elevii fiind nevoiți să părăsească școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare); sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie (acolo unde sunt părinți plecați în străinătate) etc.
*Cel mai grav este că adulții care nu au acum competențele și cunoștințele solicitate cad pradă unor situații grave atunci când se lovesc de astfel de situații similar cu cele prezentate mai sus. în material.
Tinerii de azi au nevoie de un nivel mai avansat al competențelor de literație decât în trecut pentru a-i ajuta pe tot parcursul vieții, iar profesorul este sprijinul incontestabil.
Termenul de ,,literație” am întâlnit la cursul ,,Citește-mi 100 de povești” din cadrul Programului Asociația Ovidiu.ro, iar ,,alfabetizare” folosim des în activitățile step by step. . Alfabetizarea funcțională presupune, atât înțelegerea cât și scrierea conceptelor din diferite domenii și de a face conexiuni cu alte domenii de activitate.
Termenul de literație l-am intalnit in cadrul cursurilor la care am mai participat. Aceelasi lucru pot sa il spun si despre alfabetizare si alfabetizare functionala. Din punctul meu de vedere literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. In ceea ce priveste cele doua definitii consider ca notiunile sunt asemanatoare, diferenta facand-o sfera la care se refera si anume, definitia data de Asociatia Internationala de Literatie vizeaza toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte. In ceea ce priveste cea de-a treia intrebare consider ca termenul este folosit in mass media pentru a accentua situatia grava in care se afla invatamantul romanesc, unii elevi fiind in situatia de a nu intelege ceea ce citesc. Procentul mi se pare exagerat, dar de astfel de statistici nu se ocupa personalul didactic.
Total de acord.
Îi învățăm pe cei mici să citească, îi deprindem să înțeleagă ce citesc, să înțeleagă ce li se cere printr-o anume sarcină, să treacă prin propriul lor filtru un text, o sarcină. Din păcate, și asta e părerea mea, munca învățătorului nu este continuată.
Tot în cadrul cursurilor de alfabetizare am întâlnit și eu cuvântul,, literație”. Citind acest capitol mi-am însușit termenii de literați, alfabetizare și alfabetizare funcțională. Reușesc acum să văd care este diferența intre acești termeni. Răspunzând la întrebarea adresată cu privire la acel mesaj din multi-media, pot spune ca face referire la tinerii care citesc o informație dar nu au suficiente cunoștiințe pentru a înțelege ceea ce li se cere. Capacitatea de înțelegere este minimă.
am intalnit termenul in contextul Academiei Teach for Romania. se pot atribui toate cele 3 sensuri cuvantului literatie. unele definititi se refera la grupuri de indivizi care sunt adulti iar altele la ciclurile de studiu in care sunt implicati copiii. in toate mediile exista tineri analfabeti functionali, in toate scolile intalnim dificultati in citite, intelegere, scris.
Referitor la intrebarea nr 3 eu consider ca la 15 ani nu putem eticheta copiii ca fiind analfabeti functionali.Lacunele,lipsurile acumulate pana la aceadta varsta sunt datorate mediului din care provin copiii,conditiilor de trai,de dezvoltare psiho-cognitiva ,de frecventa cu care au parcurs anii de scoala si multi alti factori
Părerea mea este că alfabetizare, analfabet sunt cuvinte care “rănesc” atunci când le folosești la adresa unei persoane, chiar dacă se exprimă un adevăr, deci cuvântul literație este mult mai cald. Nu am folosit până acum literație, dar îmi place.
1.Am întâlnit acest termen la un curs de formare-Academia ITeach.
2.Literatie-intelegerea,crearea și scrierea unui text.
Alfabetizare-invatarea scrisului și cititului.
Alfabetizare funcțională-înțelegerea și scrierea conceptelor din diferite domenii de activitate.
Sunt în mare măsură de acord.
Temenii de literație și alfabetizare funcțională consider că sunt similari, chiar dacă nu identici, alfabetizarea funcțională fiind de fapt traducerea în limba română a engl. literacy.
Procentajul analfabeților funcționali din țară este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la consumul ( lectura) de carte.
1. Atelierele de Vara Șotron _ literație
Bibliografia cu profil metodic _ alfabetizare/alfabetizare funcțională”
2. Asociația Internațională de Literație prezintă conținutul competenței pentru perioada școlarității, iar Consiliul Uniunii Europene o include in sfera competentelor cheie care îi permit unei persoane să desfășoare cu succes activitățile pe tot parcursul vieții.
3. In mass media, noțiunea este folosita pentru a sintetiza cauze ale rezultatelor nesatisfăcătoare obținute la evaluările naționale.
Referitor la intrebarea nr 3 eu consider ca la 15 ani nu putem eticheta copiii ca fiind analfabeti functionali.Lacunele,lipsurile acumulate pana la aceadta varsta sunt datorate mediului din care provin copiii,conditiilor de trai,de dezvoltare psiho-cognitiva ,de frecventa cu care au parcurs anii de scoala si multi alti factori
Toate definițiile prezentate dovedesc sau afirmă importanța literației ca abilitate de ascrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zicu zi. Formarea abilităților de literație reprezintă și o măsură a valorii unui sistemeducațional.Strategii de alfabetizare
Consider ca, termenul de literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din diferite domenii de activitate.
După părerea mea, literația este sinonimă cu alfabetizarea. Faptul că rezultatele testelor PISA clasează România pe un loc rușinos referitor la alfabetismul funcțional este o problemă foarte gravă, care nu poate fi combătută decât în situația în care materia nu ar fi așa stufoasă, inclusiv la clasele primare, și nu ar trebui parcursă , de multe ori , pe repede-înainte, fără a mai lăsa timp elevilor să-și fixeze anumite cunoștințe, fără a avea o colaborare din partea părinților, care nu au timp să lucreze cu elevii acasă..
Cred termenul de literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din diferite domenii de activitate.
1. Nu am folosit niciodată termenul de “literație”, folosesc în general termenul de alfabetizare, astfel consider ca nu este o mare diferența intre cei doi termeni.
2. Nu observ sa fie identificată nici o diferența.
3. Consider ca e un procentaj mult prea mare acesta afișat in MASS media, de asemenea nu sunt de acord cu afirmația lor.
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și a citi. Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.
Termenii de literație funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
După mine, diferența dintre cele două definiții consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Termenul de literatie l-am intalnit foarte de curand si ma gandeam ca este ceva legat de capacitatea de lectura. Termenul de alfabetizare ma ducea cu gandul la invatarea literelor iar alfabetizarea functionala la capacitatea de exprimare. Parcurgand aceste informatii am identificat o alta semnificatie, o alta definitie a acestor concepte pe care am inteles-o ca pe o capacitate de a utiliza ceea ce sti si ai invatat, pentru a fi capabil sa exprimi si sa te exprimi in diferite contexte, contexte care implica comunicarea si relationarea cu altii si rezolvarea de probleme. Termenii sunt asemanatori si mi se pare ca definesc acelasi lucru. In ceea ce priveste utilizarea termenului de analfabetism functional, cred ca se refera tocmai la faptul ca elevi nu detin aceasta capacitate, de a utilliza cunostintele pe care le au in scopul comunicarii si relationarii cu ceilalti si in scopul rezolvarii de probleme.
1. Aceste concepte le-am intalnit de curand in cadrului unui curs intitulat ,,Strategii de alfabetizare timpurie” .
2. Consider ca ceea ce este diferit cu privire la cele doua definitii consta in prezenta sintagmelor ,,toate disciplinele” fata de ,,diferite discipline”; as spune ca esenta este aceeasi.
3. Reprezinta ceva ingrijorator, iar situatia trebuie rezolvata, indreptandu-se atentia in aceasta directie.
În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar uneori nu înteleg cerințele care trebuie corelate cu noțiunile învățate,
si astfel rezultate sunt slabe.
Întradevăr, analfabeți funcționali pare un termen mai dur, dar sunt în mare parte de acord cu acest termen. În realitate întâlnim tot mai multe exemple din acest domeniu, în rândul tinerilor din zilele noastre. Este trist, mai ales în rândul tinerilor și al copiilor. Cu toate acestea, poate scuza lor este tocmai lipsa unei baze încă din perioada timpurie.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
După părerea mea, diferența dintre cele două definiții consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Literatia este capacitatea de a intelege.
Alfabetizarea este procesul de instruire.
Diferenta dintre cele doua definitii ar consta in sintagmele ,,toate disciplinele” fata de ,,diferite discipline”, esenta este aceeasi.
1. Atât cuvântul “literație”, cât și cuvântul “alfabetizare”, au fost întâlnite in cadrul cursului – Strategii de alfabetizare, dar și in presă sau în cadrul grădiniței unde activez, fiind o grădiniță, care are ca pilon de bază – literația.
2. Sunt de părere că diferența dintre cele două definiții este redată de caracterul monodisciplinar și de caracterul pluridisciplinar.
3. Consider că cele prezentate reprezintă adevărata realitate, fiind un motiv real de îngrijorare.
1. Conceptul de literație mi-a fost introdus de curând, în cadrul cursului de Alfabetizare Timpurie.
2. Definiția dată de AIL față de cea a CUE constă în faptul că literația este cuprinzătoare extinsă pe contexte informale nu doar formale sau non-formale, depășește contextul strict al alfabetizării școlare.
3. După părerea mea, sintagma folosită în mass-media: elevii sunt analfabeți funcționali ar trebui înlocuită cu: elevii nu sunt literalizați.
1. Termenul de literație l-am întâlnit în diverse articole, cursuri la facultate, cursuri pe teme de alfabetizare.
2. Diferența dintre literație și alfabetizare este dată ce caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3.Numărul de elevi care nu înțeleg sensul celor citite este în creștere dar nu consider procentul anunțat în presă ca fiind adevărat.
Am intalnit termenul in contextul Academiei Teach for Romania. se pot atribui toate cele 3 sensuri cuvantului literatie. unele definititi se refera la grupuri de indivizi care sunt adulti iar altele la ciclurile de studiu in care sunt implicati copiii. in toate mediile exista tineri analfabeti functionali, in toate scolile intalnim dificultati in citite, intelegere, scris.
1. Mult mai des am întâlnit termenii ,,alfabetizare/alfabetizare funcțională” decât ,,literație” , în articole de presă care se referă la sondaje, cercetări. În opinia mea, alfabetizarea funcțională are un sens mai larg și include ceilalți doi termeni.
2. Nu cred că există vreo diferență de sens între cele două definiții.
3. Cred că termenul de ,,analfabeți funcționali” nu este folosit corect, ceea ce duce la o exagerare a fenomenului de analfabetism.
Termenul literație l-am intalnit foarte mult la scoala,dar și la începerea acestui curs.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură este adevărat.
Termenul de “literație” l-am întâlnit în cadrul formărilor “Ora de la Atelierele de Vară Șotron”, iar de alfabetizare în cadrul cursurilor de formare de la CCD – PROF IV. Alfabetizarea face referire la învățarea alfabetului, a cititului și scrisului. Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc, iar literația înglobează ceilalți doi termeni.
Literație reprezintă capacitatea unei persoane de:
a citi un text cu înțelegere;
a interpreta textul prin prisma conexiunilor dintre text și ceea ce știa înainte de a-l citi;
a-și forma și exprima o părere despre text;
a folosi informațiile sau ideile extrase din text.
Temenii de literație și alfabetizare funcțională – i-am auzit în urmă cu mai mulți ani. Consider că sunt similari, chiar dacă nu identici.
Referitor la procentul analfabeților funcționali din țară, cred că este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la lectură.
1. Am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cursul Strategii de alfabetizare timpurie din cadrul masteratului.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza și de a evalua un text, de reflecta asupra lui dar și de a interacționa cu acesta pentru a-și dezvolta cunoștințele.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cursul Strategii de alfabetizare timpurie din cadrul masteratului.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza și de a evalua un text.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cursul Strategii de alfabetizare timpurie din cadrul masteratului.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la capacitatea elevilor de a înțelege textul citit și de a interacționa cu acesta.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cursul Strategii de alfabetizare timpurie din cadrul masteratului.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la faptul că elevii înțeleg textul citit și pot interacționa cu acesta.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
Literatia se refera la intelegerea unui mesaj, iar alfabetizarea inseamna si capacitatea de a opera corespunzatoar cu concepte din diverse domenii, a emite opinii si judecati de valoare. referitor la articol nu am informatii suficiente ca sa pot emite o opinie pertinenta. Sunt rezervata totusi in privinta procentului de copii care sunt analfabeti functional.
1. De termenul de ,,literație,,am auzit prima dată la cursul ,,Citește-mi 100 de povești,,din programul Ovidiu.ro.
2.Diferența este în definiția celor două sintagme ,,toate disciplinele,,față de diferite discipline aș îndrăzni a spune că esența este aceeași.
3.Este ceva ingrijorător.
Da, in mare parte este corect. Multi oameni care au trecut prin scoala si sunt incapabili sa inteleaga un text citit si sa intretina un dialog, sa formuleze idei proprii.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Am intalnit de foarte multe ori termenul de literatie, pe diferite canale de comunicare, dar si in carti de specialitate.L am aprofundat in cadrul unui cerc pedagogic.
Cele doua definitii sunt oarecum similare, cred ca literația înglobează alfabetizarea si alfabetizarea functionala.
Referitor la procentul prezentat, cred, sau as vrea sa cred, ca este putin exagerat.
1Consider că nu există nicio diferență între literatie și alfabetizare funcțională. 2. Asociația Internațională de Literatie folosește termenul de literatie, iar Consiliul Uniunii Europene folosește termenul de alfabetizare în același context. 3 . Trebuie sa se folosească termenul de “aproximativ”.
Termenul de literație l-am auzit pentru prima dată în cadrul unui curs de formare. Literatia este capacitatea elevilor de a intelege, iar alfabetizarea este un proces de instruire. Din pacate, cei mai mulți dintre elevii generației actuale, sunt analfabeti functionali și este foarte trist. Ambele concepte sunt foarte importante în procesul de învățare, dacă alfabetizarea este la un nivel slab, atunci și capacitatea de a întelege este la acelasi nivel sau chiar mai jos de atat.
Diferența pe care o vad între cele doua este urmatoarea: literatia face referire la înțelegerea textului citit, pe când alfabetizarea presupune pe lângă înțelegere și
Comunicarea și formarea de opinii, funcționarea eficienta a unui grup de indivizi.
Mass-media constata acel procent de copii care nu ating nivelul optim de alfabetizare din rezultatele evaluărilor naționale.
Editorial. De ce literație nu e egal cu alfabetizare
Editorial. De ce literație nu e egal cu alfabetizare
De Ziua Internațională a Literației, 8 septembrie, Maria Kovacs, de la Fundația Noi Orizonturi și Alina Răducanu, de la Teach for Romania, explică cât de complexă este această competență. Urmărind atent progresul a 275 de copii de clasa pregătitoare, expertele au putut vedea ce anume conduce la rezultate mai bune la copiii cu cele mai mari rămâneri în urmă: predare diferențiată, lucrul unu-la-unu după lecții, școli de vară și evaluare pentru intervenții cât mai bine țintite. Și nu e vorba doar de îmbunătățirea scrisului, cititului, înțelegerii, ci și despre creșterea stimei de sine, a încrederii și curajului celor mici.
08.09.2022
de Maria Kovacs și Alina Răducanu
Ce este literația?
Conform definiției oferite de Asociația Internațională de Literație, literația (calchiere din englezescul „literacy”) este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Deși cei care suntem cititori competenți n-am crede că e așa, literația este o competență complexă care stă la baza tuturor celorlalte competențe-cheie.
Definiția oferită de Consiliul Uniunii Europene pentru „literacy”, tradus oficial ca „alfabetizare”, sună – în esență – foarte asemănător cu definiția de mai sus (și foarte diferit de definiția dată pentru „alfabetizare” în Dicționarul explicativ al limbii române): „Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. Ea implică capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.” (Consiliul Uniunii Europene. RECOMANDAREA CONSILIULUI din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 4.6.2018, p.8) Considerăm că pentru un sens atât de diferit al noțiunii de „alfabetizare” este mai potrivit să avem un termen nou – „literație”.
1.Am întâlnit termenul de literație în cărți de specialitate.
2.Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și de a citi.
3.Sunt de acord cu cele expuse.
Am întâlnit termenul ”literație” cel mai des în massmedia. Literația este definită ca abilitate…..în toate contextele, alfebetizarea este percepută ca și capacitate…în diferite contexte…
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
1.Am întâlnit termenul de literație în contextul școlar la fel și termenul de alfabetizare funcțională.
2.Diferența observată este accentul pus mai mare pe competențele de literație.
3. Nu am o părere tocmai pozitivă cu această formulare din mass-media.
Literația: Capacitatea de a citi, scrie și înțelege în mod critic și reflexiv textele.
Alfabetizarea: Capacitatea de a citi și scrie, fără a accentua înțelegerea profundă a textelor.
Alfabetizarea funcțională: Capacitatea de a utiliza abilitățile de citire și scriere în diverse contexte practice, sociale și profesionale.
Diferența principală între literație și alfabetizare/alfabetizare funcțională este că literația implică o înțelegere mai profundă și mai complexă a textului și a contextelor sociale și culturale în care este utilizat, în timp ce alfabetizarea și alfabetizarea funcțională se referă mai mult la abilitățile de bază de citire și scriere.
1.Termenul de literație este utilizat atunci când este evaluată înțelegerea unui text.
2.A doua definiție exemplifică la ce se referă literația-fapte, sentimente, opinii- și de asemenea adaugă exprimarea verbală și faptul că se referă la învățarea pe parcusul vieții.
3. Procentul acesta este obținut prin aplicarea pe un eșantion dicutabil, deoarece învățamantul in România este fragmentat și la 15 ani elevii sunt prinși în forme de învățământ foarte diferite.
Am întâlnit termenul de literație, dar și cel de alfabetizare, în cadrul facultății.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Literația este o abilitate, alfabetizare reprezintă capacitatea unei persoane de a folosi citit-scrisul pentru a se dezvolta, a deveni competent, iar 42 % dintre tineri sunt analfabeți funcționali pentru că nu înțeleg ceea ce citesc sau citesc și nu realizează că ceva nu au înțeles, nu își pun întrebări legat de ceea ce au citit.
Nu am întâlnit până acum termenul de literație. Termenul de alfabetizare timpurie l-am intâlnit la practica din facultate și la cursuri, tot în facultate. Nu percep o diferență între acești termeni.
Am întâlnit termenul de literație pe tot parcursul lecției.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
1.Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
2..După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
3.Referitor la procentajul analfabeților funcționali din țară, consider că este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la consumul ( lectura) de carte.
Părerea mea este că nu se acordă suficientă importanță textului pe care îl citim. Dorim doar să citim. MULT! cred că accentul trebuie pus pe informația citită , nu pe cantitatea paginilor pr care le citim
1. Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
2. „Alfabetizarea funcțională” se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate acele activități în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității sale și, de asemenea, pentru a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie și a comunității. (Unesco)
3. Mass media are tendința de a exagera, utilizând anumiți termeni.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație, dar eram familiarizată cu acest cuvânt.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Termenul de literație este des utilizat in invățământul preșcolar și se referă la abilitătile copiilor de a ințelege un text citit, de a utiliza informatiile in contexte noi.
1.Termenul de”literație” este un termen mai puțin întâlnit decît alfabetizarea funcțională.Diferența cred că este în ”imensitatea”cuprinderii unui auditoriu de copii.
2. Acești termeni sunt sinonimi,respectiv subânțeleg același context doar Literația ține mai mult de teorie iar alfabetizarea-aplicarea în practică.
3.Sunt de acord,deoarece elevii de 15 ani,foarte puțin citesc la momentul actual
Într-o proporție f mare, este adevărat. Definițiile sunt puțin diferit formulate, în funcție de instituțiile care le formulează. Sunt mulți copii analfabeți funcționali, deoarece , deși au capacitatea să identifice și să înțeleagă, nu au capacitatea să creeze și să aplice.
În ultimă perioadă se folosește termenul de literatie tot mai des in rândul cadrelor didactice. Analfabetismul funcțional este o realitate în toate societățile.Lipsa de interes a elevilor,neimplicarea familiei și materia stufoasă , insuficient organizată generează analfabetismul funcțional
Termenul literatie l- am intaln8t pe diferite platforme de învățare. Alfabetizarea este utilizata des de mass- media. Termenii au un nucleu comu: capacitatea de a citi și de a înțelege un text.
1. De literatie am auzit la orele de limba și literatura română, de alfabetizare funcțională am auzit la locul meu de muncă.
2. Nu văd diferențe, ideea de baza este aceeași.
3. Există o mulțime de adolescenți care deși au învățat să scrie și să citească nu înțeleg și nu pot face legături între informatii
1.Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2.Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Termenul de ,,literație” l-am auzit pentru prima data anul trecut, la una dintre intâlnirile organizate de OvidiuRo.
„Alfabetizarea” este un termen des întâlnit în activitatea didactică.
Preiau această informație a massmediei și conștientizez că e de lucrat serios.
Termenul „literație” a început să fie utilizat tot mai des, dar mai ales citit în presă și în statisticile evaluărilor.
Procentul prezentat este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu( elevii fiind nevoiți să părăsească școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare); sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie (acolo unde sunt părinți plecați în străinătate) etc.
*Cel mai grav este că adulții care nu au acum competențele și cunoștințele solicitate cad pradă unor situații grave atunci când se lovesc de astfel de situații similar cu cele prezentate mai sus. în material.
Tinerii de azi au nevoie de un nivel mai avansat al competențelor de literație decât în trecut pentru a-i ajuta pe tot parcursul vieții, iar profesorul este sprijinul incontestabil.
În ultimul timp s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate . Cauze alfabetizării funcționale sunt dierse și diferite.
Alfabetizarea este un drept al omului, oportunitățile educaționale depind de alfabetizare, alfabetizarea este în centrul educației de bază pentru toți.
Utilizarea termenului subliniază ideea că, deși oamenii pot avea niveluri de bază de alfabetizare, ei au nevoie de un nivel diferit pentru a-și desfășura activitatea în viața de zi cu zi .
In comunitatile defavorizate si nu numai, aceste provocari se simt si mai acut, astfel ca vedem copii care nu recunosc toate literele alfabetului si copii care se pregatesc sa termine clasa a-VIII-a care nu pot sa citeasca cursiv.
Cred că ne pierdem prea mult în termeni, statistici, analize și găsim prea puține metode prin care să-i ajutăm pe cei aflați în situații problemă, vorbesc din propria experiență lucrând de 27 de ani cu elevi romi.
Sunt de acord cu colega mea, Mariana. Toate eforturile trebuie concentrate înspre programe de alfabetizare a persoanelor care sunt analfabete funcțional. Nu este suficient că știm citi, trebuie să înțelegem de citim. De asemenea, a afirma că un adolescent de 15 ani este analfabet funcțional este eronat, elevul încă nu a finalizat cei 12 ani dedicați educației, timpul este suficient pentru a “repara” situația.
Întrebarea 1: Am întâlnit conceptul de literație doar foarte curând, prima dată menționat de profesoara care m-a îndemnat să parcurg acest curs, iar apoi în materialele pe care le-am parcurs în studiul individual pentru a-mi scrie lucrarea de licență. Menționez că am întâlnit acest termen, literație, doar în literatura de specialitate în limba engleză. Termenul de alfabetizare l-am întâlnit cu precădere pe parcursul studiilor. Cum am înțeles eu acești trei termeni? Am înțeles că termenul literație se referea la capacitatea de a înțelege, a scrie și a crea un text. Termenul de alfabetizare l-am înțeles că făcând referire la învățarea scrisului și a cititului, care are loc în primii ani de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională ca făcând referire la capacitatea de a înțelege și a comunica, clar, corect, atât oral cât și scris. În ce privește percepția unei diferențe la acești trei termeni, pot spune că eu am simțit o diferență. Deși au terenul comun, capacitatea de a înțelege și a folosi comunicarea scrisă, totuși consider că sunt mici aspecte diferite precum cele meneționate mai sus în modul meu de a fi înțeles aceste trei concepte până acum. Întrebarea 2: consider că diferența dintre cele două definiții date este dată doar de cuvintele folosite, însă esența e aceaași. Întrebarea 3: Formularea acestei afirmații este dură, ea acuză elevii că nu și-au dezvoltat capacitatea de a comunica corect, clar, coerent, atât oral cât și în scris. Cred că este adevărată afirmația, deoarece observ o nepăsare a elevilor față de învățare. Cred că ar fi prea multe de spus cu privire la această situație, dar eu nu sunt expert în educație, însă spun doar atât: accentul pus pe a reproduce o informație pentru a primi o notă de trecere și nu pe a înțelege informația poate creea această situație neplăcută.
M-a ajutat să citesc comentariul/răspunsul tău la întrebarea 1. Recunosc că pentru mine literația și alfabetizarea sunt 2 termeni, 2 sinonime dacă vreți, care nu îmi este clar cum se deosebesc totuși. Diferențele însă par a fi foarte subtilă; altminteri, de ce ai mai inventa un termen pentru o noțiune care este numită deja cumva?
1.Despre literație am citit frecvent pe blogul Școala 9, unde am aflat că “modul de gândire despre cum învățăm să citim și să scriem […], se numește literație emergentă.
Analfabetismul funcțional este des întâlnit și menționat în mass-media, în mod particular când vine vorba de elevi.Tot în mass-media mai este stipulat faptul că majoritatea elevilor din mediul rural nu pot avea propriile idei și nu pot interpreta o informație.
2.Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație, spune că este “abilitatea de a identifica”, care se refera la a face ceva bun, a avea capacitatea de a face acel lucru, iar cea a Consiliului Uniunii Europene, o definește ca fiind “capacitatea de a identifica”.
Consider că cei doi termeni sunt interdependenți!
Ups, s-a trecurat o greșeală gramaticală în comentariul meu de mai sus, greșeală pe care vreau să o corectez aici, deoarece mai sus nu pot. A crea se scrie cu un singur e în această situație.
1. Am întâlnit termenul ,,literaţie” foarte recent (într-un articol citit pe internet) şi apoi în legătură cu programul ,,Şcoli cu sclipici”. Despre alfabetizare şi, mai ales, alfabetizare funcţională, am auzit vorbindu-se de multe ori, fiind una dintre problemele cu care se confruntă educaţia în ţara noastră (analfabetismul funcţional) şi unul dintre aspectele care se doreşte a fi soluţionat în cadrul proiectului ,,România educată”.
2. Cred că definiţia oferită de Consiliul Uniunii Europene limitează ,,câmpul de acţiune” la ,,diferite discipline” şi ,,diferite contexte”, pe când Asociaţia Internaţională de Literaţie consideră că literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”.
3. În urma testelor aplicate (testele PISA, Evaluarea Naţională), un număr foarte mare de elevi români nu au reuşit să înţeleagă, să interpreteze sau să aplice ceea ce au citit.
1. Am auzit termenul de literație în cadrul unor sesiuni de promovare a lecturii încă de la vârsta preșcolară.
2. Conform Asociației Internaționale de Literație, cititorii citesc pentru a învăța la toate disciplinele, în orice context.
3. Procentul de 42 % este foarte mare și cred că provine din rândul elevilor care trăiesc în medii defavorizate, în familii cu o situație materială precară și lipsiți de interesul pentru educație.
TERMENUL DE LITERAȚIE L-AM AUZIT RECENT LA UN CURS PE CARE L-AM URMAT.
TERMENUL DE ANALFABETI FUNCTIONALI IL INTÂLNESC LA ELEVII DIN FAMILIILE DE ROMI CU CARE LUCREZ .
PROCENTUL DE 42% CU SIGURANȚĂ E PREA MARE
Consider că alfabetizarea, alfabetizarea funcțională și literația sunt interdependente și se cuprind unele pe celelalte.
Literația (utilizarea în diverse contexte a citit-scrisului) pornește de la alfabetizare (învățarea literelor- a citi și a scrie), ajungându-se treptat la alfabetizare funcțională (înțelegerea a ceea ce se citește, evidențierea mesajului, a unor detalii, elemente etc..).
Termenul de literație este relativ recent pentru mine, l-am întâlnit prima dată la evenimentele organizate de voi.
Despre alfabetizarea funcțională am citit în urmă cu câțiva ani, în presă, în urma testelor standardizate la care elevii noștri au fost „diagnosticați” cu analfabetism funcțional. Eu am înțeles acest analfabetism ca pe o incapacitate de a înțelege, de a pune în context, de a face corelații și de a folosi informația transmisă prin diverse canale de comunicare.
Consider că în esență cele două definiții sunt asemănătoare.
Din punctul meu de vedere este foarte bine că a fost folosită această formulare în mass media, mai ales că mulți dintre noi aveam convingerea că dacă scriem și citim corect avem și abilitatea de a înțelege, de a interpreta, de a formula concepte, ceea ce s-a dovedit a nu fi adevărat. Este un semnal de alarmă pentru întreaga societate și mai ales pentru sistemul de învățământ.
Strategiile de literație sunt un element de bază în atingerea dezideratului de-a învăța să înveți, prin care învățarea devine performantă deoarece elevul conștientizează utilitatea acțiunilor sale cognitive.
Termenul de ,,literatie” l-am auzit pentru prima data anul trecut, la una dintre intalnirile online ale cercului pedagogic, termen folosit de unele colege, care ne-au prezentat diferite metode invatate la curs. De atunci, mi-am dorit sa particip si eu la un curs de literatie.
„Alfabetizarea” este un termen des întâlnit în activitatea didactică,constituind punctul de plecare în creșterea și dezvoltarea școlarului.
Am intalnit copii care stiu sa citeasca si sa scrie, dar nu inteleg ceea ce citesc, nu stiu sa extraga o informatie de detaliu din textul citit.
Termenul de literație l-am întâlnit prima dată anul acesta, în timp ce mă documentam pentru organizarea conținuturilor ce trebuie predate.
Alfabetizarea în schimb, din ce am observat este un termen mult mai întâlnit chiar și în cadre din afara domeniului pedagogic.
Până acum nu am întâlnit copii care să nu înțeleagă ceea ce citesc, dar pun asta pe seama faptului ca sunt abia la începutul drumului în munca cu copii
Termenul de “literație ” l-am întâlnit în cadrul cursurilor facute în cadrul Școlii cu Sclipici , organizat de Fundația Noi Orizonturi , chiar de acum 2 ani, cand am intrat întamplator pe net pe site-ul acestei fundații.
Diferența ditre cele 2 definiții se observă din formularea adoptata astfel că definiţia oferită de Consiliul Uniunii Europene limitează ,,câmpul de acţiune” la ,,diferite discipline” şi ,,diferite contexte”, pe când Asociaţia Internaţională de Literaţie consideră că literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”, ultima aplicându-se pentru toate situațiile întalnite, nu doar pentru anumite situații și contexte. Alfabetizare funcțională ca făcând referire la capacitatea de a înțelege și a comunica, clar, corect, atât oral cât și scris, adica sa putem aplica cele învațate in contexte noi , întâlnite în viața de zi cu zi.
Mulți copii, datorită mediului sau faptului că nu au întâlnit experiențe noi, neavând posibilități materiale sau din lipsa peocupării părinților de a le largi câmpul de cunoștere , din diverse motive , deși scriu și citesc, nu reușesc să reformuleze mesajul transmis de un text citit sau audiat,neșțiind sau neavând capacitatea să extragă informația esențială . Procentul de 42% totuși mi se pare exgerat, dar era cazul de mult timp să se facă schimbări majore în școala romanescă si poate acesta este un mare semnal de alarmă pentru cei competenți să facă acest lucru.
1. Eu am auzit termenul de “literație” doar în cadrul contactului cu Fundația Noi Orizonturi, atunci când căutam o soluție pentru recuperarea copiilor din clasa I cu care începusem să lucrez anul trecut. Deși nu am căutat o definiție a termenului (Iată! Oare am dat dovadă de analfabetism funcțional?), l-am egalat aproape imediat cu alfabetizarea. Sincer literația și alfabetizarea erau, în mintea mea, același lucru. Între alfabetizare și alfabetizare funcțională fac însă o distincție: alfabetizarea înseamnă că individul poate citi texte complexe dar poate decoda și înțelege doar mesajele simple și scurte și poate formula și transmite scris sau citit același gen de mesaje, scurte și simple. Recunosc că încă în mintea mea termenul de literație nu și-a gasit propriul loc.
2. Definiția Consiliului Uniniunii Europene încearcă să fie mai cuprinzătoare și mai lămuritoare stabilind și ce trebuie să fie capabil să exprime individul și anume, concepte, sentimente, păreri. Și iată cum literația pare a fi doar un alt cuvânt pentru a exprima același lucru cu alfabetizarea funcțională.
3. Formularea din presa românească este una cu care, din păcate, ne-am obișnuit și care, din nefericire, face parte din seria unor titluri care dacă nu ar căuta să scoată în evință niște fapte scandaloase (în ciuda faptului că uneori ele nici nu există, faptele) ar suna prea banal pentru cititorul avid de scandal. Totuși, elevii au fost testați la un nivel adaptat vârstei pentru a putea demonstra că au înțeles cele citite. Da, să fii analfabet funcțional înseamnă să nu reușești să te descurci cu competențele de scris-citit dobândite până la acel moment într-un context uzual al vieții zilnice sau în comunitate. Însă în știre există un sâmbure de adevăr care a fost prelucrat și zugravit ca să atragă atenția. Dar să nu înțelegi ce ai citit într-un context ca un examen național, s-ar putea să fie un indicator al faptului că prezinți un risc crescut de a deveni analfabet funcțional la maturitate.
Mulți dintre oamenii care citesc articolul nu vor căuta definiția pe care UNESCO a dat-o analfabetismului funcțional. Asta îi atuncă oare direct în categoria analfabeților funcțional?
Eu cred ca in mare parte exista copii analfabeți doar pt ca nu sunt prezenti la scoala , parintii nu pun pret pe invatatura. Exista copii foarte inteligenți care nu au posibilități materiale, ori sunt ținuți acasa de parinti pt diferite treburi gospodărește s a. In sensul asta ar trebui sa se faca ceva!
1. Termenul de „literație”, am început să îl întâlnesc din ce în ce mai des, în cadrul cursurilor pe care le-am parcurs, prin intermediul Fundației Noi Orizonturi, Ovidiu ro. – Laborator de literație.
Termenul de „alfabetizare”, l-am întâlnit și folosit când lucram în alternativa Step by step. Unul dintre sectoarele din sala de grupă, avea această denumire de „alfabetizare”.
Cred că, termenul „Literație ” și termenul „Alafbetizare”, sunt similare.
2. Definiția Consiliului Uniunii Europene este mai detaliată, dar de fapt, esența celor două definiții, este aceeași.
3. Reușim să ținem minte mult mai puține date pentru că le avem în memoria telefonului și creierul nostru „știe” asta și nu se mai concentrează să le rețină. Nu mai reușim să facem cine știe ce calcule mentale pentru că ne-am obișnuim să ne bazăm pe calculatoare. Ne orientăm mai greu spațial pentru că avem la îndemână Waze și Google Maps etc. Învățământul, ar trebui să fie o piatră de temelie. Cauzele sunt multiple, de la materia plină de chestiuni abstracte, de denumiri și noțiuni fără aplicabilitate, care nu a mai fost actualizată și adaptată la felul în care societatea s-a dezvoltat, până la dezinteresul profesorilor și al părinților, care văd uneori în școală o pierdere de vreme.
Eu cred ca alfabetizarea funcțională permite unei persoane să se integreze mai ușor în școală și în societate. Alfabetizarea reprezinta accesul la noțiuni simple și permite comunicarea scrisă, iar literația ajută la dezvoltarea limbajului și implicit a gândirii prin multitudinea de mijloace de cunoaștere a limbii vorbite și scrise.
Elevii care sunt numiti “analfabeți funcționali” sunt caracterizati prin performanțe școlare scăzute, iar diferențierea parcursului școlar nu le oferă multe oportunități. O consecință ar fi slaba inserție socială, cu consecințe negative asupra comunităților din care fac parte acești elevi.
1. În ce context ai întâlnit/ folosit termenul „literație”? Dar alfabetizare/alfabetizare funcțională”? Percepi vreo diferență între cele trei noțiuni? Dacă da, explică diferența.
Termenul „literație” l-am întâlnit la foarte multe webinarii, care erau susținute de asociația inEdu, iar „alfabetizare” l-am întâlnit în multe contexte(cărți, cursurile de la facultate etc.).
Sunt de părere că aceste două termene sunt similare.
2. Ce diferență observi între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene?
Această definiție este mai clară, dar diferența dintre cele două este că UNESCO face referire la adulți.
3. Interpretând cele de mai sus referitor la alfabetizare funcțională, ce părere ai despre folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.”?
Nu am întâlnit termenul de ”literație” până acum, dar am bănuit că poate fi folosit ca ”alfabetizare”. Alfabetizarea funcțională se referă la abilitatea de a citi conștient.
1. Termenul de „literație” l-am întâlnit nu de foarte mult timp (probabil tot la un curs realizat de FUNDAȚIA NOI ORIZONTURI). Noțiunile de „alfabetizare” și „alfabetizare funcțională” de mai multă vreme. Termenii sunt relativ folosiți în aceeași sferă de interes, dar, în opinia mea, noțiunea de „literație” este mai vastă, le cuprinde pe celelalte două.
2. Între definițiile date de Asociația Internațională de Literație și cea dată de Consiliul Uniunii Europene sunt diferențe „sensibile”. Definiţia oferită de Consiliul Uniunii Europene limitează ,,câmpul de acţiune” la ,,diferite discipline” şi ,,diferite contexte”, pe când Asociaţia Internaţională de Literaţie consideră că literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”, ultima aplicându-se pentru toate situațiile întalnite, nu doar pentru anumite situații și contexte.
3. Referitor la afirmația că aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți îmi este greu să accept acest lucru. Consider că nu sunt abilitată să fac aprecieri asupra acestui procent, deci iau ca atare informația. Dar nu pot să nu recunosc că mulți elevi își pierd interesul pentru învățare pe măsură ce cresc (din multiple motive) și astfel ajung ca la finalul ciclului gimnazial să nu înțeleagă mesajul unui text dat, să nu poată extrage o informație cerută. Consider că multe noțiuni nu au o aplicabilitate practică și că mulți dintre elevii noștrii nu sunt pregătiți pentru evoluția rapidă a societății în care trăiesc.
1. Temenul de “literaţie” l-am întâlnit prima dată la un curs online pentru pregătirea cadrelor didactice ce urmează să susţină examenul de obţinere a gradului II, dar acum, citind explicaţiile prezentate în acest curs, am înţeles mult mai bine ceea ce vizează. Alfabetizarea o percep ca fiind învăţarea scrisului şi cititului în primii ani de şcoală, iar alfabetizarea funcţională este întâlnită la acele persoane care ştiu să citească şi să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerinţele vieţii cotidiene.
2. Definiţia Asociaţiei Internaţionale de LIteraţie consideră literaţia ca fiind abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în “toate disciplinele și în orice context”, în timp ce Consiliul Uniunii Europene limitează această abilitate ce se manifestă “în diferite discipline şi diferite contexte”.
3. Având în vedere rezultatele obţinute în 2018 la testele PISA, acestea fiind în scădere faţă de ediţiile precedente, precum si rezultatele din ultimii ani la Evaluările Naţionale clasa a VIII-a şi la Bacalaureat, confirmă rata mare a analfabestimului funcţional existent în rândul elevilor.
1.Literația este o abilitate, iar alfabetizarea este o capacitate
2. Diferența dintre cele două definiții date este dată doar de cuvintele folosite, însă esența e aceeași.
3.Procentajul este îngrijorător,însă este corect. avem din ce în ce mai mulți analfabeți funcționali
În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu; sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie (acolo unde sunt părinți plecați în străinătate) etc.
Termenul de literație l-am întâlnit foarte rar. Între cei trei termeni există, din punctul meu de vedere, mici diferențe. Am lucrat cu copii care au învățat să citească, deci erau alfabetizați, dar nu puteau extrage informații esențiale pe care să le folosească în viața cotidiană.
Cele 2 definiții se referă la același lucru, dar folosesc termeni un pic diferiți.
Procentul este îngrijorător, dar, din păcate nu cred că este adevărat. În realitate procentul este mult mai mare. Sunt mulți copii și adulți care nu înțeleg ceea ce citesc. Adulții aflați în această situație nu-și pot ajuta copiii decât într-o mică măsură. Astfel, ne învârtim într-un cerc vicios. Trebuie să căutăm metode prin care să învățăm atât copiii, cât și adulții.
Literatia de baza -alfabetizarea necesara citirii si scrierii. Cunoasterea literelor, cuvintelor, structurii textului
Literatia functionala -abilitatea de a citi, a scrie si in telege(ccea ce permite persoanei sa functioneze in scoala si socitate)
Literatia multipla -capacitatea persoanei dea a folosi competente de lectura , scriere, intelegere si de a realiza conexiuni pentru a produce, interpreta si evalua critic informatia citita sau scrisa.
In ciclul primar elevii trebuie sa atinga nivelul 1 si 2 al literatiei, formandu-si competentele pentru literatia de baza si functionala si de la gimnaziu sa atinga nivelul literatiei lexicale, dezvoltand competente lexicale.
Pentru asimilarea cunostintelor din disciplinele ,, Limba si comunicare,, este necesara dezvoltarea competentelor lingvistice ale elevilor, mai ales privind vocabularul activ bogat.
Termenul “literație” l-am întâlnit recent, participând la mai multe ateliere de formare profesională. Aș spune că literația reprezintă abilitatea de a face deducții logice și interpretări pe baza unui text, ceea ce implică o mulțime de operații ale gândirii. Pentru a se ajunge la un nivel ridicat de literație, copilul/elevul trebuie să exerseze alături de toți profesorii, la toate disciplinele.
Un analfabet funcțional rămâne la un anumit nivel, nu este capabil să-și exprime puncte de vedere, nu poate integra textul în experiența proprie.
Din cele doua definiții se poate deduce faptul că un copil, viitor adult, trebuie să fie capabil de a comunica în orice context.
Procentul analfabeților funcționali este unul îngrijorător din cauza lipsei de motivație, a resurselor financiare tot mai puține, a lipsei de colaborare dintre școală și familie, a dezinteresului celor implicați direct și indirect în procesul de educație.
Literația presupune capacitatea unei persoane de a relaționa cu un text, în timp ce alfabetizarearea funcțională reprezintă capacitatea unei persoane de a comunica, atât verbal cât și scris, cu alte persoane în contexte diferite.
Termenul de literație l-am întâlnit în programul – Școala de vară- de anul acesta.
Ceea ce relatează mass media, cred că majoritatea persoanelor provin din medii defavorizate, fără interes, fără motivație, fără reper…
1. Am întâlnit termenul de “literație” în cadrul unor webinarii.
Literația este o abilitate, iar alfabetizare/ alfabetizare funcțională este o capacitate.
Consider că acești termeni sunt similari.
2. Consider că definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație este același lucru cu definiția Consiliului Uniunii Europene, diferă doar termenii folosiți.
3. Îmi este greu să accept următoarea afirmație:
“(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt alfabeți funcționali”. Din păcate în urma unor teste aplicate, un număr destul de mare de elevi nu a reușit să înțeleagă, să aplice sau să interpreteze ce au citit.
1. La acest curs am întânit termenul „literație”, care nu există în Dicționarul explicativ al limbii române și are același înțeles cu „alfabetizarea”.
2. UNESCO definește „alfabetizarea funcțională” ca fiind capacitatea unei persoane adulte de a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie și a comunității. Consiliul Uniunii Europene definește „alfabetizarea” ca fiind capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. În definiția atribuită de către Consiliul Uniunii Europene este luat în considerare aspectul creativ și emoțional al persoanei.
3. Autorul citatul amintit ca fiind publicat în mass media cred că nu cunoaște definiția „alfabetizării funcționale” ca fiind capacitatea unei persoane adulte, care nu se referă la vârsta de dezvoltare a adolescenților de 15 ani.
1.Analfabetismul este o problema extrem de raspandita iar testele de literatie pot fi de mare ajutor si folos in acest caz. De aceea consider ca literatia si analfabetismul functional se cuprind unul pe altul.
2.Esenta celor doua definitii este aceeasi.
3.Multi copii citesc dar nu inteleg ce citesc ,de aceea consider ca 42% este un procent real si corect la momentul de fata ,care sper sa nu mai creasca!
În ultimii ani am observat că elevii noștri citesc, scriu, dar nu înțeleg de cele mai multe ori ce citesc. Cauzele sunt multiple.
Procentul analfabeților funcționali este unul îngrijorător din cauza lipsei de motivație, a resurselor financiare tot mai puține, a lipsei de colaborare dintre școală și familie, a dezinteresului celor implicați direct și indirect în procesul de educație.
Literația este o abilitate, iar alfabetizarea este o capacitate
1. Fiind profesoara de limba maghiara, lucrand intr-un mediu maghiar, nu prea am auzit termenul de literatie. Termenele alfabetizare si alfabetizare functional mi se par mai cunoscute, dar de abia mi se clarifica, citind definitiile si comentariile colegelor. Sunt convinsa, ca pana la sfarsitul cursului voi face diferenta intre cele trei termeni.
2. Esenta definitiilor este asemanator, se refera la aceeasi lucruri, numai termenile sunt un pic diferite.
3. Este foarte trist acest numar de procent. Articolul este din anul 2016, speram, ca in ultimii 6 ani s-a modificat acest numar spre bine. Cauza procentului ridicat probabil este foarte variat. Parerea mea este, ca cel mai mare efort trebuie pus la clasele primare, baza cunostintelor sa fie puternica.
Între aceste noțiuni, respectiv literație, alfabetizare si analfabetism functional, există o relație de complementaritate. Astfel, literatia – utilizarea scris-cititului in diverse situații de comunicare – se bazează pe alfabetizare fără de care alfabetizarea funcțională nu ar fi posibilă. Este important să știi să citesti, însă este fundamental să înțelegi ceea ce citești, să fii capabil să stabilești conexiuni intre vechile si noile cunostinte, să sintetizezi, să analizezi, să transpui în practică, acolo unde se impune, cele însușite.
Se foloseste mai des conceptul de alfabetizare in raport cu literatia.
Este o realitate analfabetismul functional. Copiii stiu sa citeasca dar nu si inteleg ceea ce citesc.
1.Despre literatie am auzit de curand, la un curs; era folosit in sensul de citire constienta; alfabetizarea este ceea ce facem noi in primii doi ani de scoala cu elevii de CP si clasa I; termenul de alfabetizare functionala l-am perceput ca o masura a combaterii analfabetismului functional constatat dupa aplicarea testelor PISA in tara.
2.Ambele spun acelasi lucru, in alte cuvinte.
3.Din ce am vazut la testele PISA și la Evaluarile nationale de la clasele a VIII-a si a XII-a, tind sa cred ca acesti copii nu vor ,,functiona,, eficient nici pentru ei, nici pentru comunitate, daca nu intervenim fiecare in parte, dar si ,,sistemul,, , si societatea.
1. Termenul de alfabetizare l-am întâlnit cu precădere pe parcursul studiilor.
2. Literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”.
3. Este un semnal de alarmă pentru întreaga societate și mai ales pentru sistemul de învățământ.
1. Am intalnit termenul literatie, la cursurile la care particip.
2. Diferenta este data de termenii utilizati.
3. Este trist dar exprima realitatea, multi copii cu varsta pana in 15 ani sunt analfabeti functional, lucru incurajat si de societate, prin lucrurile promovate.
Multe dintre termenele menționate anterior, le-am întâlnit la cursurile pe care le-am urmat tot aici. Altele le-am întâlnit în diverse studii de specialitate , în facultate .
1. Termenii i-am întâlnit in cadrul cursurilor de la facultate. Au aspect similar.
2 Diferențele sunt minore. Literatie= abilitate…;
Alfabetizare=capacitatea…; Conceptele sunt in strânsă corelație.
3. In urma evaluărilor s-a constatat ca elevii știu sa scrie, sa citească, sa socotească, dar nu înțeleg noțiunile învățate. Cauze: absenteismul, abandonul școlar, lipsa accesului la educație, mediile defavorizate din care provin, relațiile deficitare între elev- profesor-părinte.
Termenul de literatie l-am auzit ,prima data , la un weebinar , apoi l-am descoperit pe site-ul dv. Consider ca se refera la scrierea, înțelegerea, crearea unui text iar termenul alfabetizare se refera la învățarea scrisului și cititului.In ceea ce privește alfabetizarea functionala reprezinta înțelegerea anumitor concepte.
Definițiile sunt asemănătoare diferend sfera la care se face referire.
Termenul de alfabetizare este mai uzual decât literatia.
Analfabetismul functional este situația tot mai gravă în care se află foarte mulți elevi stiu să citească dar nu înteleg ceea ce citesc și nu pot opera cu textul citit.
1. Am interactionat cu terminologia de „literatie” in cadrul unui workshop, iar apoi am auzit de cursul de literatie de la o prietena, curs organizat si sustinut de dvs. Cele trei notiuni, din punctul meu de vedere, se interconecteaza: alfabetizarea reprezinta capacitatea de a scrie si de a citi, literatia reprezinta abilitatea de a intelege si de a interpreta ceea ce este citit, urmand ca alfabetizarea functionala sa fie un sir de competente ce ajuta individul sa comunice și sa stabileasca conexiuni cu alte persoane.
2. In timp ce literatia este abilitatea de a interpreta folosind materiale scrise, audio și digitale, alfabetizarea este capacitatea de a exprima folosind materiale audio, video.
3. Nu stiu daca sa o vad ca pe o constatare a nivelului scazut de dezvoltare a capacitatii de aplicabilitate a cunostintelor acumulate sau ca o informatie putin exagerata. Daca citim cu atentie, observam ca definirea alfabetismului functional facuta de UNESCO are in vedere adultii, nu copiii, nu adolescentii. Pornind de la aceasta, cred ca este dusa intr-un pol extrem afirmatia.
1. Termenul de literație imi este relativ nou cunoscut. Am participat la o întalnire a asociației OvidiuRo în cadrul căreia ni s-au prezentat anumite aspecte. Consider că literația și alfabetizarea sunt chestiuni asemănătoare.
2.Observ doar o diferență de nuanță.
3.Deduc faptul că încă de la cea mai fragedă vârstă este importantă dezvoltarea abilităților de scriere și citire conștientă și corectă.
Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul cursurilor la care am mai participat. Același lucru pot să spun și despre alfabetizare și alfabetizare funcțională. Literația se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională presupune înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. Termenul este folosit în mass-media pentru a accentua situația gravă în care se află învățământul românesc, unii elevi fiind în situația de a nu înțelege ceea ce citesc.
Literația se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională presupune înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
Am întâlnit termenul de literație în contextul Teach for Romania.Literația se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională presupune înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. În mediile dafavorizate cred că procentul este mai ridicat decât 42%.
Din pacate in ultimul timp s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate . Cauze alfabetizării funcționale sunt dierse și diferite.
Am intalnit termenul de literatie in cursuri legate de dificultatile de invatare . Literatia si alfabetizarea desemneaza unul si acelasi lucru, adica abilitatea/capacitatea de a opera prin scris-citit la nivelul cerut de contexte diferite, o abilitate absolut necesara pentru adaptarea la mediul social.
Literatia se refera la folosirea textului in contexte diferite, la cititul cu sens dar si cititul de placere. Alfabetizarea e capacitatea de a intelege si utiliza textul in mod eficient pentru a facilita comunicarea sociala in contexte diferite, atat formale cat si informale.
Parerea mea este ca procentul elevilor analfabeti functionali prezentat in articolul mai sus mentionat este unul foarte aproape de realitate, avand in vedere faptul ca invatarea in sistemul romanesc este inca axata pe asimilarea de cunostinte si prea putin pe formarea competentelor de folosire ale acestor cunostinte. Intr-o clasa normala intalnim frecvent un procent ridicat de elevi care au dificultati in intelegerea, redarea si explicarea mesajului, indiferent de natura acestuia.
Am întâlnit termenul de literație în cadrul participării la cursuri. Prin literație înțeleg scrierea, crearea unui text, precum și înțelegerea unui text. Alfabetizarea înseamnă învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională reprezintă utilizarea conceptelor din diverse domenii, utilizare realizată prin înțelegerea conceptelor din domeniul respectiv.
Definiția dată de Asociația Internațională de Literație se referă la toate disciplinele , iar definiția Consiliului Uniunii Europene se referă la anumite discipline.
Din păcate, mulți elevi se află în situația de a nu înțelege ceea ce citesc, deci, sunt în situația de a nu putea opera cu noțiunile necesare diferitelor discipline.
1. Termenul de literație l-am intalnit in cadrul cursurilor in domeniu. In opinia mea, literatie se refera la intelegerea, scrierea unui text, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
2. In ceea ce priveste cele doua definitii consider ca notiunile sunt asemanatoare, diferenta facand-o sfera la care se refera. Definitia data de Asociatia Internationala de Literatie SE REFERA toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte.
3. In ceea ce priveste Procentul mi se pare destul de mic. Poate are rolul de a accentua situatia grava in care se unii elevi care se afla in situatia de a nu intelege ceea ce citesc.
1. Termenul de literație l-am intalnit in mass media. In opinia mea, literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, iar alfabetizarea functionala reprezinta intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
2. In opinia mea, cele 2 definitii sunt asemanatoare, diferenta facand-o sfera la care se refera. Prima definitie se refera toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte.
3. In ceea ce priveste procentul, acesta mi se pare destul de mic. Poate are rolul de a accentua situatia grava in care se unii elevi care se afla in situatia de a nu intelege ceea ce citesc.
Termenul de ,,literație”l-am întâlnit in cadrul cursurilora la care am mai participat . Cele 2 definitii sunt asemanatoare, diferenta facand-o sfera la care se refera. Prima definitie se refera toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte.Procentul este destul de mic .
Pentru prima data am intalnit termenul de literatie in cadrul formarilor TFR. Cei trei termeni literatie, alfabetizare, alfabetizare functionala, actribuita aceeasi definitie, in cadrul organizatiilor mentionate.
Afirmatia referitoare la 45% dintre copiii de 15 ani, analfabeti functional, poate fi adevarata din perspectiva funtionalitatii in anumite domenii, evident acesti tineri au nevoie de instruire pentru a fi functionali. Insa afirmatia se refera la dificultatile de scris-citit ale unor copiilor de gimnaziu, din scolile romanesti, insa termenul functional nu isi are locul acolo.
1.Nu am fololosit termenul de literație. Termenul alfabetizare este folosit zilinic în activitățile din grădiniță, deoarece unul dintre centrele de ineres este Alfabetizare – copiii au la dispoziței cărți și instrumente de scris.
2.Literația este o abilitate, alfabetizarea este o capacitate.
3.Nu înțeleg ceea ce citesc .
Cred că a citi, a asculta povești/ poezii, literatura in general trebuie făcută indiferent de situație, legi, propuneri și tot ceea ce ține de noi vine din cultura generală pe care o formăm doar citind, aprofundând cele auzite.
Termenul de literație, alfabetizare și alfabetizare funcțională l-am întâlnit
în cadrul cursurilor la care am mai participat. Din punctul meu de vedere literație se referă la ințelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea învațarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. În ceea ce privește cea de-a treia întrebare consider că termenul este folosit în mass-media pentru a accentua situația gravă în care se află învățământul romanesc.
Literatia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
1. În ce context ai întâlnit/ folosit termenul „literație”? Dar alfabetizare/alfabetizare funcțională”? Percepi vreo diferență între cele trei noțiuni? Dacă da, explică diferența.
Am întâlnit termenul de „literație” în cursurile Fundației Noi Orizonturi. ,,Alfabetizare/alfabetizare funcțională” este mai des întâlnit în diverse articole de specialitate.
Literație provine de la literă, semn grafic al sunetului…litera se combină în silabe, iar silabele în cuvinte, astfel ne exprimăm oral și în scris.
Alfabetizare – alfabet – litere , diferența o văd doar în formă, nu în conținut.
2. Ce diferență observi între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene?
Eu cred că există doar o diferență de exprimare, ambele reflectă același concept.
3. Interpretând cele de mai sus referitor la alfabetizare funcțională, ce părere ai despre folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.”? (https://www.avantaje.ro/articol/42-dintre-elevii-romani-de-15-ani-sunt-analfabeti-functional)
Din păcate, noi, dascălii sărim peste unele etape importante atunci când îi învățăm pe elevi citit-scrisul. Metodica predării limbii române ne-a oferit metoda fonetica analitico -sintetică, mai apoi ,,despicarea,, unui text pe toate părțile până ce elevii înțeleg , asta i-ar ajuta să nu mai fie ,,analfabeți funcționali,, la 15 ani.
Cred că termenii dezvoltă sensuri diferite.Literatia e abilitatea de a citi,cititorul (elevul) construind sens din ceea ce citește. Capabil să construiască sens din textele variate pe care le accesează, elevul devine parte a comunității de cititori din școală. Alfabetizarea e capacitatea unei persoane (adultul)de a face față la provocările comunității din care face parte,folosind scris-cititul,pentru a comunica eficient.
Procentul analfabetismului funcțional e uriaș. Din păcate, avem din ce în ce mai mulți elevi care citesc identificând grafemele din structura cuvântului, lipsind înțelegerea celor citite/scrise,nemaivorbind de abilitatea de a interpreta,crea și comunica…Cred că avem o mare problema de alegere a strategiilor de lucru în demersul de la clasa.
1.Nu am fololosit termenul de literație. Termenul alfabetizare este folosit zilinic în activitățile din grădiniță, deoarece unul dintre centrele de ineres este Alfabetizare – copiii au la dispoziței cărți și instrumente de scris.
2.Literația este o abilitate, alfabetizarea este o capacitate.
3.Nu înțeleg ceea ce citesc .
1.”Literație,, ca termen ce înlocuieste ,,alfabetizarea” este nou pentru mine, nu l-am întâlnit până acum .
2.Se pare că introducerea acestui termen are scopul rebrenduirii vechiului concept dar presupune și acceptarea funcțiilor multiple pe care literația le deține într-un anumit proces, eveniment social etc.
3.Referitor la statistica din presă, este trist dacă datele menționate sunt rezultatul unei cercetări și nu estimări arbitrare. Totuși, dacă realitatea este cea exprimată de presă , se poate afirma că societatea actuală se confruntă cu o problemă majoră.
1.”Literație,, ca termen ce înlocuieste ,,alfabetizarea” este nou pentru mine, nu l-am întâlnit până acum .
2.Cele două entități folosesc termenii ,,Literație” și ,,Alfabetizare” atribuindu-le același sens, aceleași caracteristici. Practic, termenul ,,alfabetizare ”este înlocuit cu ,,literație”
3.Referitor la statistica din presă, este trist dacă datele menționate sunt rezultatul unei cercetări și nu estimări arbitrare. Totuși, dacă realitatea este cea exprimată de presă , se poate afirma că societatea actuală se confruntă cu o problemă majoră.
1.Termenii i-am auzit prima data când s-au introdus evaluările naţionale la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a.
2. sunt sinonime
3. Da, ne confruntăm cu această problemă- în majoritatea claselor există astfel de elevi . Factorii problemă sunt: familia, societatea nesigură, multe nonvalori promovate, schimbările dese din sistemul de învăţământ, cadre didactice care nu se adaptează la nou, mijloace de învăţământ învechite sau inexistente, colaborarea familie- şcoală- comunitate.
Am auzit termenul de literație în cadrul unor sesiuni de promovare a lecturii încă de la vârsta preșcolară. Procentul este foarte mare și stiu că acesti copilasi provin din rândul elevilor care trăiesc în medii defavorizate, în familii cu o situație materială precară.
1.Termenul de literatie am început sa îl întâlnesc din ce în ce mai des,prima data atunci când am citit despre Programul Scoli cu scLipici.
2.Exemplul oferit “daca o persoana doreste sa încheie un contract de furnizare a energiei electrice”arata diferența dintre:
*cititorul competent(“funcțional “)-își da seama ce îl încurcă în înțelegerea textului,pune întrebări, cauta răspunsuri pentru a depăși aceste bariere.
*(cititorul mai puțin competent (mai puțin “funcțional “)s- ar putea sa nu realizeze ce anume ii cauzează dificultățile în înțelegerea contractului.
3.Stirea o putem “vedea” și dintr- o alta perspectivă .
Ce schimbare majora și rapida este necesară în școala românească?(Răspuns posibil-Laboratorul de literatie)
1.Termenii alfabetizare,alfabetizare funcțională, literatie.
*alfabetizarea presupune cunoașterea literelor,cuvintelor,structurii textului;
*alfabetizarea funcțională presupune abilitatea de a citi,a scrie și a înțelege informatia citita;
*literatia presupune abilitatea de a lectura, a scrie,a intelege,de a realiza conexiuni pentru a interpreta/evalua critic informația citita sau scrisă.
1.Termenul de literatie l-am auzit in contextul unui curs organizat cu un formator Teach For Romania, initial am crezut ca e doar o forma pretentioasă de a denumi alfabetizarea. Acum inteleg diferența. Literația cuprinde și lectura constientă, alfabetizarea doar descifrarea cuvintelor , frazelor, transpunerea lor din oral in scris si viceversa. Alfabetizarea functională măsoară acei parametri care permit utilizatorului unui limbaj scris sau oral să răspundă eficient provocărilor din viata profesionala sau socială, depăsind barierele de comunicare sau adaptându-se la ele prin strategii constientizate sau uneori compensatorii.
2. Cele doua defintii sunt asemanatoare, diferă domeniul de aplicabilitate la care fac referire.
3. Problema alfabetizarii functionale este un subiect neglijat de cei abilitati sa aduca solutii la situatia gravă în care ne situăm in clasamente și topuri. Desi foarte mediatizat, ramane, totusi, neglijat. M-am intrebat mereu de ce ONG-urile gasesc resurse pentru a aduce claritate in jurul acestui subiect ( cursuri pt profesori, programe de implementat in scoli) , in vreme ce atatia specialisti în educație și inspectori ce stau in diverse posturi bine remunerate, la stat, nu reusesc, desi au inscrise aceste atributii in fisa postului.
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.”
Literația se referea la capacitatea de a înțelege, a scrie și a crea un text iar alfabetizarea este capacitatea de a intelege si utiliza textul in mod eficient.
Despre literație am aflat la cursul de pregătire pentru organizarea Atelierelor de vară Șotron. Este un termen tot mai folosit în discursurile formatorilor. Alfabetizarea a fost dintotdeauna un proces de durată. Nu toți elevii pot învăța să citească utilizând aceleași strategii. Sunt copii care au nevoie de individualizarea învățării, ceea ce este mai greu de realizat într-o clasă numeroasă, cu elevi cu ritm diferit de înțelegere, cu probleme de sănătate sau cu cerințe educaționale speciale. „Taina cititului” presupune un efort comun al elevilor și cadrului didactic, într-o școală prietenoasă, incluzivă, în care se urmărește și creșterea stimei de sine, dar și starea de bine a copiilor. Alfabetizarea funcțională se referă la învățarea pe tot parcursul vieții, pentru buna integrare în societate, printr-o comunicare orală și scrisă, verbală și nonverbală eficientă.
Termenul de literație l-am auzit la cursurile la care am participat.
Literație-alfabetizare- alfabetizare funcțională- toate sunt în strânsă legătură.Toate trei își pun amprenta asupra copilului/individului.Definițiile date acestor noțiuni sunt asemănătoare, într-un fel. Accentul este pus pe capacitatea de a identifica, de a înțelege, exprima, crea și interpreta diverse concepte. Este foarte important ca elevul să știe nu numai să scrie, să citească dar foarte esențial să înțeleagă ce citește.
Referitor la cea de a treia întrebare consider că este un semnal de alarmă și lucrurile ar fi bine să se schimbe. Să se producă schimbarea….Fiecare dintre noi să contribuim mai mult sau mai puțin la această schimbare.
Din punctul meu de vedere literația și alfabetizarea funcțională sunt noțiuni asemănătoare care au același scop. Legat de a treia întrebare, eu cred că mass media dorește să ne atragă atenția asupra faptului că mulți dintre elevi și adulți știu să citească, dar nu înțeleg ce au citit. Scopul cititului este să înțelegi ceea ce ai citit.
1.Acești termeni i-am întâlnit la cursurile la care am participat și consider că sunt în strânsă legatură .
2.Observ o diferență între cele două definiții.Aceasta fiind ,,interpretarea,, conceptelor,ideilor;consider că intervine exprimarea opiniei în legătură cu idei,sentimente,fapte; deci se pune accent pe gândirea critică a fiecărui individ.
3.Consider că există o discrepanță în afirmația din mass-media, atribuind termenul de analfabetismul funcțional elevilor…
1. În ce context ai întâlnit/ folosit termenul „literație”? Dar alfabetizare/alfabetizare funcțională”? Percepi vreo diferență între cele trei noțiuni? Dacă da, explică diferența.
Am intalnit termenul de ”literatie” acum cativa ani in cadrul cercului pedagogic al invatatorilor. Nu gasesc nicio diferenta intre litaratie si alfabetizare. In schimb, cand vorbim despre alfabetizare functionala ne raportam, mai ales, la adulti si nu neaparat la elevi ca in cadrul literatiei/alfabetizarii. Alfabetizare functionala presupune ca adultii sa foloseasca citirea, scrierea și calculul pentru propria dezvoltare si pentru dezvoltarea comunitatii din care face parte.
3. Interpretând cele de mai sus referitor la alfabetizare funcțională, ce părere ai despre folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.”? (https://www.avantaje.ro/articol/42-dintre-elevii-romani-de-15-ani-sunt-analfabeti-functional)
Cred ca aceasta formulare nu este corecta, tocmai pentru ca alfabetizare funcțională se refera la adulti.
Termenul de literație nu prea este folosit ci mai mult alfabetizare. Eu am aflat de literație doar în cursurile dvs. Analfabetismul funcțional din țara noastră este prezent la tinerii de 15 ani dar și la adulți conform statisticilor .Este o realitate tristă.
1. Termenul de literație l-am intalnit in cadrul cursurilor in domeniu. In opinia mea, literatie se refera la intelegerea, scrierea unui text, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
2. Am observat că există două tipuri de erori: fie literația este considerată ca fiind ceva diferit de alfabetizarea funcțională, dar de același nivel de generalitate (iar acest lucru sună la fel de bizar ca atunci când ai spune: „Ar fi bine să fie protejate mamiferele și cabalinele”); fie alfabetizarea funcțională este considerată ca fiind echivalentă cu literația.
3. Alfabetizarea funcțională – copilul este capabil să citească și să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
Până la accesarea acestui curs nu am întâlnit termenul de „literație”, însă după ce am citit descrierea termenilor: literație, alfabetizare și alfabetizare funcțională, pot spune că înțeleg rolul fiecăruia.
Mulțumesc!
Literatia, termen relativ nou, reprezintă o abilitate, pe când alfabetizarea este o capacitate. Termenii aleși spre a explica cele două concepte, aflate în relație de interdependență, sunt în esență aceeași. Numărul analfabeților funcționali este îngrijorător.
În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar uneori nu înteleg cerințele care trebuie corelate cu noțiunile învățate, ceea ce rezultă rezultate slabe.
Diferențele dintre termeni sunt subtile, dar importante deoarece reflectă diferite stadii și un anumit nivel al competențelor obținute. Dacă aș reprezenta termenii ,aș face-o folosind 3 cercuri concentrice, primul fiind alfabetizare, apoi rând pe rând, literatia și alfabetizare funtionala.
Nu sunt convinsă că procentele folosite sunt reale, dar felul în care abordează elevii școala este îngrijorător.
Literația este o competență complexă care stă la baza tuturor celorlalte competențe-cheie. Acest proces începe, încă din primii ani de viaţă, în familie, apoi în grădiniţă.
În funcţie de acest nivel de literaţie (emergentă), un profesor trebuie să-şi construiască strategiile de predare – învăţare -evaluare, pentru a facilita tuturor copiilor formarea capacităţii de a folosi cititul, scrisul și calculul pentru propria dezvoltare (alfabetizarea funcțională)
Am auzit termenul de literaţie la ultima activitate de Cerc Pedagogic la care am participat. Am înţeles că acest termen se foloseşte pentru a evidenţia capacitatea de a citi, de a înţelege, de a scrie şi de a folosi în diverse contexte un text. Termenul de alfabetizare l¬-am întâlnit pe parcursul anilor de studiu, iar profesorii mei se refereau la el ca fiind învăţarea scrisului şi cititului. Alfabetizarea funcţională cred că se referă la capacitatea de a înţelege cele citite şi de a folosi în diverse situaţii informaţiile înţelese.
Cele două definiţii par a fi diferite, dar în esenţă transmit aceleaşi informaţii.
Procentul de 42% mi se pare ancorat în realitate. Preocuparea pentru tehnologie, internet şi aparate care să ne uşureze viaţa e tot mai evidentă. Cred că elevii noştri învaţă să jongleze cu informaţiile şi nu le înţeleg cu adevărat. Recent am văzut un filmuleţ de prezentare a unor site-uri care ”te ajută să rezolvi orice temă”, fără să depui efort intelectual. Elevii erau încurajaţi să le folosească pentru a scăpa de bătăi de cap. În concluzie, cred că spre asta ne îndreptăm, din păcate.
Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul unor cursuri.
Cele două noțiuni sunt în cea mai mare parte asemănătoare.
Nu știu dacă procentul este corect, dar să nu uităm că sunt și elevi preocupați de învățare și traseul lor educațional.
„Cuvântul literație și contextul în care este folosit în proiectul legii educației face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text. Mai grav, restrânge evaluarea alfabetizării funcționale doar la evaluarea competențelor de citire. Or, alfabetizarea funcțională presupune existența de competențe pe toate cele trei paliere”
Cuvântul literație și contextul în care este folosit în proiectul legii educației face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text. Mai grav, restrânge evaluarea alfabetizării funcționale doar la evaluarea competențelor de citire.
Cuvântul literație și contextul în care este folosit în proiectul legii educației face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text
Termenul de literaţie este nou, l-am auzit în presă şi la unele cursuri. Cred că literaţia şi alfabetizarea funcţională au acelaşi scop de a-i permite unei persoane să funcţioneze eficient într-un grup, în comunitatea în care trăieşte şi a-l ajuta în propria dezvoltare. Alfabetizarea este capacitatea de a învăţa cititul şi scrisul . Dacă realitatea este cea prezentată în presă , atunci societatea şi învăţământul românesc se confruntă cu o problemă majoră ,iar cauzele sunt diferite în funcţie de mediul social, şcolar şi familial.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea in activitătile desfăsurate impreună cu Ovidiu.Ro
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Am intalnit acesti termeni in Academia de vara Teach.
Literatia se refera la lucrul cu textul, iar alfabetizarea este baza si anume invatarea scrisului si a cititului.
Cred ca a firmatia este corecta. Majoritatea elevilor stiu sa scrie si sa citeasca, dar nu inteleg ce citesc. Pana acum cativa ani, comentariile ni se predau si trebuia sa le invatam cuvant cu cuvat, elevii nefiind obisnuiti sa gandeasca, sa faca analogii.
Termenii de literație si alfabetizare funcțională i-am auzit in mass-media.
Din punctul meu de vedere, diferența dintre cele două definiții ar consta în faptul ca sunt folosite urmatoarele sintagme – „toate disciplinele” și „în orice context” fata de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Consider că afirmațiile din mass-media cu privire la procentajul de analfabeți funcțional din Romania sunt exagerate.
Termenul de literație, pentru mine, este relativ nou. Am auzit despre el la celelalte cursuri pe care le-am parcurs și cred că le include pe celelalte două – alfabetizare și alfabetizare funcțională.
Termenul de literație l-am întâlnit în ultimii ani în cărțile de metodică, în diferite articole etc.
Cred că se suprapun foarte mult termenii “literație” și “alfabetizare”, prea puțin simțim diferența între ele.
În ce privește titlul des întâlnit, este adevărat, dar definiția UNESCO leagă “analfabetismul funcțional” doar de adulți.
Termenul de literatie l-am intalnit in cadrul acestui curs si am aflat ca face referire la text, iar termenul de alfabetizare l-am folosit pentru invatarea scrisului si cititului.Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional reflecta situatia actuala -elevii stiu sa citeasca si sa scrie , dar nu inteleg mesajul transmis.
Consider ca definiția Consiliului Uniniunii Europene este mult prea abiguu si cele doua seamana oarecum, iar afirmatiile mass-media sunt usor exagerate. Nu putem vorbi despre analfabetism functional la 15 ani.
Cele trei concepte le-am întâlnit prima data în mass-media. Alfabetizarea este o capacitate complexă. Literația este o abilitate. Este inclusă în alfabetizare. Alfabetizarea funcțională se referă, între altele, la dobândirea de abilități de lucru cu calculatorul, abilități de a folosi elementele de bază ale infrastructurii bancare, permis de conducere auto sau cunoașterea cel puțin a unei limbi străine de circulație internațională.
Consiliul Uniunii Europene completează definiția alfabetizării subliniind că aceasta implică capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.
Mulți tineri părăsesc școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare necesare pentru a participa pe deplin în societate. Analfabetismul funcțional, spre deosebire de analfabetism, poate fi greu de observat. Decodarea și citirea cu voce tare a textului poate fi atât de solicitantă din punct de vedere mental pentru individ, încât el sau ea nu are nicio capacitate de rezervă pentru a avea acces la sensul textului.
Nu-mi amintesc în ce context am auzit termenul ,,literație”;
Alfabetizare= proces de învățare citit-scris;
Alfabetizare funcțională= se referă la capacitatea de a înțelege ce citești, de a identifica, de a desprinde informații de detaliu dintr-un text, capacitatea a exprimare orală și scrisă;
Referitor la elevii analfabeți functionali, cred că procentul este real. Mulți știu să scrie și să citească, dar puțini o fac conștient.
Literație- un termen nou pentru mine.
În ceea ce priveste alfabetizarea și alfabetizarea funcțională consider că datele prezentate sunt reale. Există foarte mulți copii care citesc dar nu știu ceea ce citesc…
1. Literație- termen întâlnit la diverse cursuri.
2 Alfabetizare-procesul de învățare a citit-scrisului, de înțelegere a ceea ce citim/ exprimăm.
3. Cu siguranța procentul este real, din păcate.
In mass-media am auzit cel mai des cele doua concepte. Alfabetizarea reprezinta un prag minim pentru intelegerea unui text, literația presupune o intelegere a unui text in orice domeniu
1. Despre literatie am auzit la curs, despre alfabetizare la scoala si in presa.Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
2.Cele două entități folosesc termenii ,,Literație” și ,,Alfabetizare” atribuindu-le același sens, aceleași caracteristici. Practic, termenul ,,alfabetizare ”este înlocuit cu ,,literație”
3.Referitor la statistica din presă, este trist dacă datele menționate sunt rezultatul unei cercetări și nu estimări arbitrare. Totuși, dacă realitatea este cea exprimată de presă , se poate afirma că societatea actuală se confruntă cu o problemă majoră.
În ultimii ani am observat că elevii stiu să citească ,dar nu înțeleg ceeea ce citesc. Analfabetismul funcțional este o realitate cu care se confruntă societatea.
1. Despre literatie am aflat, participând la Proiectul transfrontalier Comoara din labirintul lecturii, scopul fiind intelegerea si a utiliza constient textul.
Alfabetizarea am aflat- o la formarile Alfabetizarea digitala- intelegerea si functionalitatea platformelor.
2. Diferenta este intre formularea “diferite disciplini si contexte” – ” toate disciplinile si in toate contextele”.
3. Tinerii sunt si la 18+ analfabeti functional. Faptul ca ei citesc bine, dar nu inteleg si nu pot relata despre cele citite, ii pun sub acest termen.
– Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
– Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
Analfabetismul funcţional este o problemă întâlnită la noi , în România. Învăţământul românesc pune accent pe predare, fără a vedea cu câtă informaţie rămân elevii.
Testele de literaţie urmăresc capacitatea de citire şi înţelegere ale unui text , precum şi capacitatea de exprimare a unei opinii atât oral cât şi în scris.
Testele sunt o metodă prin care se identifică acei copii care au probleme cu înţelegerea unui text ,dar şi cu exprimarea propriilor idei.
Termenul ” literație ” a inceput să fie tot mai des folosit în cadrul cursurilor de formare profesională , presupunând înțelegerea , crearea și scrierea unui text.
Alfabetizarea presupune abilități de citire și scriere. Alfabetizarea funcțională este capacitatea de a înțelege ce citești și interpretarea personală a celor citite, chiar scrierea unui text .
Procentul prezentat ar trebui să ne pună pe gânduri.
1. Literatie=capacitatea de a cunoaște literele, semnele, de a percepe mesaje scrise.
Alfabetizare funcțională = înțelegerea textului citit și utilizarea informațiilor din cuprinsul acestuia pentru a formula opinii.
2. Termenii sunt asemanatori
3. Consider ca procentul este prea mare si nu reflecta realitatea.
Termenul de literatie l-am intalnit de curand intr-un articol de specialitate. Cu termenul de alfabetizare am fost familiarizata pe parcursul studiilor (invatarea citit-scrisului).
Intre cei doi termeni exista o diferenta minima. Definitia data de Asociatia Internationala de Literatie se refera la toate disciplinele si orice context, iar definita data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite contexte.
Procentul dat este un semnal de alarma cu privire la situatia grava in care se afla multi copii, atat in mediul rural cat si in mediul urban.
Fenomenul este mult mediatizat si este in crestere.
Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
Termenul „literație” a început să fie utilizat tot mai des, dar mai ales citit în presă și în statisticile evaluărilor.
Procentul prezentat este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu( elevii fiind nevoiți să părăsească școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare); sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie (acolo unde sunt părinți plecați în străinătate) etc.
Mulți tineri părăsesc școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare necesare pentru a participa pe deplin în societate. Analfabetismul funcțional, spre deosebire de analfabetism, poate fi greu de observat. Decodarea și citirea cu voce tare a textului poate fi atât de solicitantă din punct de vedere mental pentru individ, încât el sau ea nu are nicio capacitate de rezervă pentru a avea acces la sensul textului.
Analfabetismul – nu este capabil să citească și să scrie deloc, și alfabetizarea funcțională – este capabil să citească și să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
E trist că, cel puțin după ciclul primar, sunt copii care nu deprind înțelegerea textului, indiferent de procentul, real sau nu.
1.Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Alfabetizarea funcțională este capacitatea de a scrie,de a citi dar insuficient pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris.
2.Observ că odefinițe e mai simplu formulată iar cealaltă mai amplă,am
3.E foarte adevărată, știu să scrie și să citească dar nu pot înțelege mesajul.
Am intalnit termenul de literatie în cadrul unor webinarii. Definițiile sunt asemănătoare, doar că literatia este definită ca o abilitate, iar alfabetizarea ca o capacitate. Deși sunt termeni similari, se.folosesc in contexte diferite.
Abilitatea se referă la nivelul real, actual al dezvoltării potențialului copilului, în tîmp ce capacitatea se refera la întregul potențial la care poate ajunge copilul, chiar dacă încă nu e pe deplin internalizat.
Adevărata problemă a analfabetismului functional nu e procentul de 42%, acesta e doar o medie ,ci este diferența uriașă între rural și uban.
1. Din ce am înțeles, diferența dintre termenii “literație”, “alfabetizare”, “alfabetizare funcțională” ține de dimensiunile/ perspectivele din care privești competențele urmărite și grupul țintă pe care îl ai în vedere. Din ce am înțeles, termenul “literație” este mai potrivit de a fi folosit într-un context școlar, precum cel în care mă aflu, în calitate de învățător, pentru a numi, spre exemplu, nivelul de literație la care se află elevii de la clasa la care predau. Mai departe, cred că “alfabetizare” se referă strict la capacitatea de a înțelege, interpreta și formula mesaje scrise, în timp ce “alfabetizare funcțională” acoperă un spectru mai larg, unde este vorba despre aplicativitatea competențelor de alfabetizare în contexte de existență în societatea din prezent.
Termenul „literație” a început să fie utilizat tot mai des, dar mai ales citit în presă și în statisticile evaluărilor.
Procentul prezentat este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu( elevii fiind nevoiți să părăsească școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare); sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie.
Tinerii de azi au nevoie de un nivel mai avansat al competențelor de literație decât în trecut pentru a-i ajuta pe tot parcursul vieții, iar profesorul este sprijinul incontestabil.
Termenii de literație și alfabetizare funcțională i-am auzit din presă.
Deși sunt termeni similari, se folosesc în contexte diferite.
Consider ca procentul este prea mare si nu reflecta realitatea de astăzi.
Am descoperit termenul de literatie prin intermediul cursurilor urmate. Cred ca termenul literatie este cel mai amplu in comparatie cu alfabetizare sau alfabetizare functionala, care sunt mai specifice. Toate fac referire la competentele de a citi, a scrie si a intelege.
1. Am întâlnit termenul de literație pe parcursul cursurilor universitare, cu termenul de alfabetizare m-am întâlnit oarecum mai devreme, pe parcursul perioadei de școlarizare a copiilor mei și citind despre Reforma alfabetizării populației adulte din perioada de după al Doilea Război Mondial. În schimb alfabetizarea funcțională este un termen utilizat în mass media mai mult sub aspect negativ, respectiv analfabetismul funcțional.
În ceea ce privește elementele comune dintre „literație” și „alfabetizare”, la prima vedere, avem impresia că sunt identice deoarece regăsim în definiția acestora verbele de acțiune precum: a identifica, a înțelege, a interpreta și a crea. Diferența este dată de direcția în care cele două concepte acționează, astfel prin literație individul citește pentru a învăța sau din plăcere deci acțiunea este în îndreptată spre propria persoană, pe când alfabetizarea este un proces în urma căruia persoana va dobândi capacitatea de a stabili relații și conexiuni eficiente cu ceilalți. Alfabetismul funcțional este rezultatul celor două procese anterioare în urma cărora individul identifică problemele de blocaj, înțelege motivul acestora, caută și identifică strategii de depășire a barierelor și aplică noile concepte in contexte diferite.
2. Între definiția literației și definiția alfabetizării se remarcă introducerea conceptului de „competențe-cheie și termenului de comunicare verbală de către CUE, precum și de concepte precum, „sentimente, fapte opinii”, punând accent pe interiorizare. Dacă în literație individul lucrează cu materiale scrise, audio și digitale, în alfabetizare se introduce termenul de material vizual. Și în cele din urmă, pentru a observa o altă diferență dintre cele două definiții trebuie să observăm scopul urmărit de către cele două concepte, respectiv citirea pentru a învăța (literație) și formarea capacității de a comunica și de a stabilii conexiuni eficiente și adecvate cu cei din jur.
3. Din păcate analfabetismul funcțional este o problemă tot mai mare în societatea actuală, fapt confirmat și de statistici. Ce înțeleg prin acest termen? Așa cum observăm din definiția alfabetismului funcțional, individul care are această abilitate poate rezolva problemele apărute prin identificarea barierelor și integrarea noilor cunoștințe în acțiunile sale viitoare. Acset individ își folosește competențele de alfabetizare pentru a funcționa eficient într-un grup. Alfabetizarea funcțională nu înseamnă să fi de nota 10 învățând mecanic fără să înțelegi informațiile memorate ci presupune interiorizarea acestora, autoreflecția și implicarea competențelor metacognitive în asimilarea noului, precum și aplicarea cunoștințelor și deprinderilor dobândite în construirea noilor cunoștințe.
1.Am auzit de cei doi tremeni din cursurle parcuse pănă în acest momet dar și din mass media .
Defiranța dintre literație și alfabetizare constă din faptul că:
– literația se referă la capaciatea elevului de citi cursiv și cu intonație, de a povesti, de face o catrerizare a unui personaj din textul sau cartea citită.
– Alfabetizarea reprezintă abilitatea perosanelor de intreacționa eficiet cu cei din jur și de fi capabil să se descurce în vață.
Diferența între definiția adoptată de către Asociația Internațională de literație și cea dată de 2.Consiliul Uniunii Europene este fatul că:
-Asociația Internațională de Litrație definște termenul de literație ca fiind abilitatea de a identifica , înțelege , interpreta crea și comunica, folosind matreriale, scrise audio și digitale în toate disciplinele și în orce context.
– Consiuliul Uniunii Europene definește alfabetizarea ca fiind capacitatea de a identifca , înțelege, exprima cea și intrepreta concepte, sentimente fapte și opinii atăt verbale cât și în scris, folosind matreiale vizuale auditive și digitale în diferite dicipline și diferite contexte.
3. Din nefericire din ce în ce mai mulți copii sunt analfabeți fucținali. Aceștia de cele mai multe ori nu înțeleg ceea ce citesc, învață necanic, iar memoria lor este de scurtă durată, la fel ca și capacitatea lor de concetrare. Aceștia nu mai au respect pentru cadrele didactice și pentru învațătură. Perturbă orale și îi dranjează pe cei care doresc să fie atenți.
Termenul de literație l-am întâlnit la facultate – la PIPP.
Literatia este capacitatea elevilor de a intelege, iar alfabetizarea este un proces de instruire. Referitor la procentul mare de analfeți funcționali, consider că nu e cel real, adică cel real fiind mult mai mare decât cel prezentat.
Termenul de literatie l-am intalnit in cadrul acestui curs si am aflat ca este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, iar termenul de alfabetizare l-am folosit pentru invatarea scrisului si cititului. Iar folosirea în mass media a formulării aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional consider că este adevărată.
1. Termenii literație și alfabetizare/alfabetizare funcțională i-am auzit la televizor pentru prima dată.
2. Cele două definiții sunt asemănătoare, diferența fiind făcută de disciplinele și contextele vizate, astfel, Asociația Internațională de literație vizează toate disciplinele și orice context, iar Consiliul Uniunii Europene vizează doar anumite discipline și contexte.
3. Consider că procentajul elevilor analfabeți funcțional este aproape de adevăr, deoarece suntem pe ultimul loc în UE la consumul de carte.
1. Până acum nu am prea întâlnit acest termen.
2. Definiția oferită de Asociația Internațională de Literație spune că literația este abilitatea de a identifica, înțelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele în orice context iar Consiliul Uniunii Europene a introdus în 2018 în loc de termenul cheie “comunicare” au introdus termenul “compentețe de alfabetizare”, astfel că alfabetizarea se referă la capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, audtitive/audio și digitale și în difeirte discipline.
3. Consider că procentajul este adevărat deoarece din cauza tehnologiei adolescenții au început să nu mai citească sau să citească mai puțin și în unele cazuri aproape deloc.
Prin literaţie sau alfabetizare funcţională înţelegem ceea ce deja ştie toată lumea şi anume capacitatea unei persoane de a lectura un text în mod cursiv, de a înţelege textul respectiv şi de a fi capabil să folosească informaţiile din text în contexe diferite de viaţă.
2. Consider că noțiunile se aseamănă dar definiția dată de Asociația Internațională de Literație care întrunește toate disciplinele. Consiliul Uniunii Eurupene se referă la doar anumite discipline.
3. Cred că mass -media folosește acest termen pentru a semnala gravitatea în care se află învățământul românesc.
Cuvantul Literatie l-am auzit la facultate.
Literatia este abilitatea de a citi si a scrie.Alfabetizarea este procesul de instruire a unor persoane cu scopul obtinerii abilitatii de a scrie si de a citi.
Cred ca procentajul este adevarat deoarece in ultimul timp tot mai putini adolescenti citesc o carte.Uneori chiar si o cerinta le este greu sa o inteleaga.
Termenul de literație l-am întâlnit foarte rar, mai exact citind diferite articole din străinătate. În schimb, termenul de alfabetizare este un cuvânt uzual, întâlnit în contexte variate. Putem spune ca cele 2 cuvinte sunt sinonime, diferența constând în formularea definiției. Referitor la elevi analfabeți funcționali, consider ca ne prezintă realitatea dura din tara noastră. Pandemia, tehnologia au condus la nivele de interacțiune interumana foarte scăzute, de acolo pornind probleme de înțelegere și comunicare.
1. Până în acest moment nu am întâlnit termenul “literație” . Despre alfabetizare s- a discutat la unele cursuri de formare pe care le-am urmat și la școala unde îmi desfășor activitatea.
2. Asociația Internațională de Literație oferă o definiție în ceea ce privește literația și consiliul Uniunii europene definește alfabetizarea.
3. Termenul este folosit pentru a aduce la cunoștință situația gravă în care se află învățământul.
1.Termenul literatie l-am auzit foarte rar iar itermenul de alfabetizare l-am folosit in utilizarea scris-citit atat la grupa cat si acasa. Diferenta dintre acestea o constituie faptul ca literația se referă la capaciatea elevului de citi iar alfabetizarea reprezintă capacitatea persoanelor de a interactiona unul cu celalat.
2.diferenta dintre acestea o constituie insusi contextul si disciplina, definitia data de Asociatia Internationala de Literatie vizeaza toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte.
3.Consider ca procentajul este unul adevarat deoarece elevii nu mai sunt captivati de arta cititului, ceea ce ii captiveaza pe ei este tehnologia..
Întrebarea 1: Am întâlnit conceptul de literație în timpul desfășurării practicii pedagogice în urmă cu un an, iar mai apoi la cursul Strategii de alfabetizare timpurie. Din punctul meu de vedere, termenul de literație ilustrează capacitatea de a înțelege, a crea /scrie un text; termenul de alfabetizare are în vedere învățarea citit/scrisului în anii timpurii de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională face referire la capacitatea de a înțelege și a comunica corect și coerent verbal, dar și în scris.
Consider că există o diferență între acești termeni: Este important să se distingă diferența între analfabetismul – nu este capabil să citească și să scrie deloc, și alfabetizarea funcțională – este capabil să citească și să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
Întrebarea 2: Definiția prezentată de Consiliul Uniunii Europene este puțin mai cuprinzătoare, oferind informații mai complexe, cu toate acestea, cele două definiții vizează același domeniu.
Întrebarea 3: Acest articol încearcă să tragă un semnal de alarmă atât pentru noi, viitoare cadre didactice, cât și pentru oamenii care alcătuiesc societatea din zilele noastre. Cel mai probabil că au fost realizate studii în privința procentului de elevi analfabeți funcționali… din punctul meu de vedere acest procent este îngrijorător.
Întrebarea 1: Am întâlnit conceptul de literație în timpul desfășurării practicii pedagogice în urmă cu un an, iar mai apoi la cursul Strategii de alfabetizare timpurie.
Din punctul meu de vedere, termenul de literație ilustrează capacitatea de a înțelege, a crea /scrie un text; termenul de alfabetizare are în vedere învățarea citit/scrisului în anii timpurii de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională face referire la capacitatea de a înțelege și a comunica corect și coerent atât verbal, cât și în scris.
Consider că există o diferență între acești termeni: Este important să se distingă diferența între analfabetism – persoana nu este capabilă să citească și să scrie deloc, iar alfabetizarea funcțională – persoana este capabilă să citească și să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
Întrebarea 2: Definiția prezentată de Consiliul Uniunii Europene este puțin mai cuprinzătoare, oferind informații mai complexe, cu toate acestea, cele două definiții vizează același domeniu.
Întrebarea 3: Acest articol încearcă să tragă un semnal de alarmă atât pentru noi, viitoare cadre didactice, cât și pentru oamenii care alcătuiesc societatea din zilele noastre. Cel mai probabil că au fost realizate studii în privința procentului de elevi analfabeți funcționali… din punctul meu de vedere acest procent este îngrijorător.
Întrebarea 1: am întâlnit pentru prima dată termenul ,,literație’’ în urmă cu câțiva ani, în cadrul unui curs de formare. Consider că cele două cuvinte ,, literație’’ și ,,alfabetizare’’ sunt sinonime.
Întrebarea 2: UNESCO face referire în special la adulți și la capacitatea acestora de a utiliza scrierea și calculul în vederea propriei dezvoltări dar și a comunității din care fac parte.
Întrebarea 3: cred că tot mai mulți tineri, deși citesc, nu își dezvoltă capacitatea de a înțelege ceea ce citesc sau de a-și exprima opiniile sau sentimentele în diferite contexte.
Întrebarea 1: Am întâlnit conceptul de literație în timpul desfășurării cursul Strategii de alfabetizare timpurie.
Din punctul meu de vedere, termenul de literație ilustrează capacitatea de a înțelege, a crea /scrie un text; termenul de alfabetizare are în vedere învățarea citit/scrisului în anii timpurii de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională face referire la capacitatea de a înțelege și a comunica corect și coerent atât verbal, cât și în scris.
Întrebarea 2: Definiția prezentată de Consiliul Uniunii Europene este puțin mai cuprinzătoare, oferind informații mai complexe, cu toate acestea, cele două definiții vizează același domeniu.
Întrebarea 3: Acest articol încearcă să tragă un semnal de alarmă atât pentru noi, viitoare cadre didactice, cât și pentru oamenii care alcătuiesc societatea din zilele noastre. Cel mai probabil că au fost realizate studii în privința procentului de elevi analfabeți funcționali… din punctul meu de vedere acest procent este îngrijorător.
1. Am întâlnit conceptul de literație în timpul desfășurării cursul Strategii de alfabetizare timpurie.
2. Definiția UNESCO face referire la capacitatea de a scrie și de a citi.
1. Prima dată am întâlnit termenul de literație în cadrul unui curs de formare, anul trecut. Consider că aceste concepte (literație, alfabetizare, alfabetizare funcțională) sunt într-o strânsă legătură și se completează reciproc.
2. Cele două definiții sunt orientate în aceeași direcție, diferența constând în faptul că cea dată de Consiliul Uniunii Europene este mai complex formulată.
3, Acest articol ar trebui să ne trezească la realitate, pe noi, elevii, studenții, cât și pe restul populației, deoarece procentul este destul de ridicat.
1. Analfabetismul este o problema extrem de raspandita iar testele de literatie pot fi de mare ajutor si folos in acest caz. De aceea consider ca literatia si analfabetismul functional se cuprind unul pe altul.
2. Definiția Consiliului Uniunii Europene este mai detaliată, dar de fapt, esența celor două definiții, este aceeași.
3. În urma testelor aplicate (testele PISA, Evaluarea Naţională), un număr foarte mare de elevi români nu au reuşit să înţeleagă, să interpreteze sau să aplice ceea ce au citit.
1. Prima dată am întâlnit termenul literație la cursul Strategii de alfabetizare timpurie. Consider că concertul de literație, alfabetizare și alfabetizare funcțională se află într-o strânsă legatură.
2. Definiția Consiliului Uniunii Europene este mai amplă decât definiția oferită de UNESCO.
3. Acest articol, cred că, ar trebui sa fie un semnal de alarmă, deoarece procentul este destul de ridicat.
1.Prima dată am întâlnit termenul de literație la cursul de Strategii de alfabetizare timpurie.
2.Cele două definiții au același sens, aceleași carateristici.
1.Temenul de literatie a fost intalnit la cursul Strategii de dezvoltare personala in invatamantul rpimar si prescolar in anul II de studiu.Este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele.Cuvântul literație și contextele în care este folosit face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională (care este alfabetizare matematica si alfabetizare stiintifica)se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text.
2.Nu observ sa fie vreo diferenta intre cele doua definiti dpoate doar unele cuvintele folosite,si Consiliului Uniunii Europene este mai detaliată însă esența pana la urma este aceaiasi.
3.Dac cele aparute in mas media sunt date corecte este un numar destul de mare si ingrijorator.
Nu cantitatea de informații asimilată în timpul școlarizării este importantă, ci
formarea unor strategii de învățare care să fie viabile pe tot parcursul vieții pentru a-l ajuta
pe copil să caute, să descopere, să asimileze și să aplice informații noi.
Literația este abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Formarea abilităților de literație reprezintă o măsură a valorii unui sistem educațional.
1. Mărturisesc că nu îmi amintesc să fi întâlnit termenul literaţie în limba română, ci doar în engleză, literacy, cel mai adesea în articole care abordau competenţele de literaţie, adică literacy skills. Termenii de alfabetizare şi alfabetizare funcţională i-am întâlnit frecvent în discuţii vizând strategiile de abordare a analfabetismului funcţional.
2. Cele două definiţii mi se pare foarte asemănătoare cu specificarea nuanţată în cazul primeia că vizează toate disciplinele, iar cea de-a două ar viza doar unele.
3. Conform definiţiei de alfabetizare, sintagma alfabetizare funcţională este complet greşită.
Am întâlnit termenul pe parcursul studierii unui curs de strategii de alfabetizare timpurie din cadrul facultății. Același lucru pot să spun și despre alfabetizare și alfabetizare funcțională. Noțiunile sunt similare pentru mine, ca primă observare. Literația se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională presupune înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. Termenul este folosit în mass-media pentru a accentua situația gravă în care se află învățământul românesc, unii elevi fiind în situația de a nu înțelege ceea ce citesc.
1. Prima dată am întâlnit termenul ,,literație,, la cursul Strategii de alfabetizare timpurie, semestrul acesta la facultate. Din punctul meu de vedere literația, alfabetizarea și alfabetizarea funcțională sunt într-o legătură una cu cealaltă.
2. Definiția oferită de către Consiliului Uniunii Europene este mai subiectivă decât definiția oferită de UNESCO.
3. Acest articol ar trebui sa fie un semnal de alarmă, deoarece procentul elevilor cu analfabetism funcțional este destul de ridicat.
1. Am întâlnit acest termen în cadrul facultății, în cadrul cursului Strategii de alfabetizare.
2. Cele două definiții sunt asemănătoare.
3. Acest articol prezintă procentul elevilor cu alfabetizare funcțional, de aceea consider că trebuie să fie privit cu seriozitate.
1. Cele trei concepte sunt similare; nu am mai auzit de termenul de „literație” până la un curs din cadrul facultății.
2. Cele două definiții sunt foarte asemănătoare, nu există diferențe considerabile între ele după părerea mea.
3. Afirmația transmisă de mass-media este una puțin exagerată având în vedere legătura între analfabetismul funcțional și vârsta fragedă a indivizilor, însă dacă de la aceste vârste nu se acționează constant în vederea alfabetizării funcționale, cu siguranță aceia vor deveni adulți analfabeți funcțional.
1. Termenul de ”literație” l-am întâlnit în cadrul unor cursuri iar termenul de alfabetizare (alfabetizare funcțională) este unul întâlnit tot mai des atât în mass media cât și instituțiile școlare.
2. Definițiile date sunt oarecum asemănătoare, Asociația Internațională de Literație definește ”literația” ca o abilitate de a pricepe, înelege, de a comunica în scris, audio, digital informația, pe când Consiliul Uniunii Europene dă o definiție mai complexă dar subiectivă a alfabetismului funcțional în general.
3.Dacă procentul de 42% este unul real atunci cu siguranță viitorul acestor copii este pus sub semnul întrebării.
Definirea termenilor literație și alfabetizare este aproape identică, se aseamănă foarte mult.
Într-adevăr, instituțiile publice, dar nu numai, termenul de literație se folosește mai puțin, oamenii având o oarecare reticență în folosirea acestuia.
Dacă sondajul efectuat de mass-media este unul real, atunci este îngrijorător și ar trebui să se tragă multe semne de alarmă, deoarece viitorul nostru ca națiune este trist.
1.Am auzit acest/acești termen/termeni în cadrul cursurilor de la facultate. 2. Între cele 2 definiții nu observ mari diferențe, pentru mine sunt destul de similare. 3. Având în vedere că alfabetizarea funcțională înseamnă un continuum de niveluri de competențe prin intermediul cărora se ajunge la înțelegerea unui text, prin termenul analfabeți funcționali putem înțelege incapaciatatea înțelegerii unui text, a ceea ce citim, iar dacă procentul de 42% este unul verosimil în rândul copiilor de 15 ani și nu numai, acesta ar trebui să genereze semne de întrebare și de îngrijorare în același timp.
1.Am auzit acești termeni în cadrul cursurilor de la facultate.
2. Cele două definiții sunt asemănătoare
3. Acest articol, cred că, ar trebui sa fie un semnal de alarmă, deoarece procentul este destul de ridicat.
Prima dată am întâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultete și consider că termenul de literație și alfabetizare sunt în strânsă legătură, diferența dintre cei doi termeni o face sfera la care face referință: definiția dată de Asociația Internațională de Literație făcând referire la toate disciplinele și în orice contexte pe cand definiția dată de Consiliul Uniunii Europene face referire la anumite discipline și în anumite contexte.
În ceea ce privește procentajul de aproape 42% de elevi analfabeți funcționali consider că este un semnal de alarmă deoarece este un procentaj foarte ridicat de elevi care știu să citească dar nu înțeleg ceea ce citesc.
Am auzit de termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultate. Cumva cei doi termeni au legaturi stranse, insa nu inseamna acelasi lucru.
În ceea ce privește procentajul de aproape 42% de elevi analfabeți funcționali consider că este un semnal de alarmă deoarece este un procentaj foarte ridicat de elevi care știu să citească dar nu înțeleg ceea ce citesc. Insa se pare ca in Romania nu se inveseste din pacate in elevi, profesori si scoli, nu se doreste o educatie de calitate.
1.Termenii i-am auzit prima data la un curs de la facultate.
2. Sunt asemănătoare definițiile.
3. Da, ne confruntăm cu această problemă- în majoritatea claselor există astfel de elevi .
1. Contextul în care am întâlnit termenul de „literație” pentru prima dată a fost în momentul în care m-am documentat pentru lucrarea de licență. Din punctul meu de vedere „literația”, „alfabetizarea” și alfabetizarea funcțională” sunt într-o strânsă relație de interdependență.
2. Ambele definiții indică aceeași direcție, diferența constând în complexitatea acestora, definiția oferită de către Consiliul Uniunii Europene este mai cuprinzătoare.
3. Acest articol ar trebui să fie un semn de alarmă. Atât noi studenți, cât și cadrele didactice și nu numai ar trebui să punem accentul pe aceste preocupări fiindcă procentul elevilor cu analfabetism funcțional este destul de ridicat.
1.Termenul de literație l-am întâlnit în facultate. Termenul de alfabetizare funcțională l-am întâlnit în diverse situații în școala din România.
Literația face referire la înțelegerea și comprehensiunea textelor citite/scrise. Se referă la realizarea tuturor operațiilor de gândire, de prelucrare a informației și a folosirii acesteia în vorbire și în citire. Alfabetizarea funcțională se referă capacitatea de a crea conexiuni între cunoștințele realizate și cele care urmează a fi adăugate.
2.Atât literația cât și alfabetizarea indică înțelegerea și comunicarea informațiilor prin citire și text.
3. Este destul de deplasat să punem eticheta de ”analfabeți funcționali ” pe copiii de 15 ani. Pe lângă toate aceste constatări ale nivelului de înțelegere și comunicare a informațiilor primite în școală, trebuie să avem în vedere și mediul social, emoțional, psihosocial din care acești copii provin. Analfabetismul funcțional se naște din anumite lipsuri, acesta este un efect al multor cauze. Cauzele care aduc elevii în situația aceasta, sunt mult mai importante de descoperit decât să punem ușor etichete pe aceste cazuri.
1.Termenul de literație l-am întâlnit în facultate. Termenul de alfabetizare funcțională l-am întâlnit în diverse situații în școala din România.
Literația face referire la înțelegerea și comprehensiunea textelor citite/scrise. Se referă la realizarea tuturor operațiilor de gândire, de prelucrare a informației și a folosirii acesteia în vorbire și în citire. Alfabetizarea funcțională se referă capacitatea de a crea conexiuni între cunoștințele realizate și cele care urmează a fi adăugate.
2.Atât literația cât și alfabetizarea indică înțelegerea și comunicarea informațiilor prin citire și text.
1.Termenul de literație l-am întâlnit prima dată la cursurile de facultate.
2. Literația se referă la abilitatea de a citi și de a scrie, adică de a avea cunoștințele și aptitudinile necesare pentru a decodifica și a transmite informații scrise. O persoană care este literată poate citi un text, poate înțelege mesajul acestuia și poate scrie un răspuns sau un text propriu.
Pe de altă parte, alfabetizarea se referă la abilitatea de a utiliza literația în viața de zi cu zi. Alfabetizarea implică nu numai abilitățile de citire și scriere, ci și capacitatea de a utiliza aceste abilități pentru a lua decizii, pentru a înțelege și a aplica informațiile în contextul social, cultural și economic în care trăiește o persoană. Astfel, o persoană care este alfabetizată poate utiliza literația pentru a-și îndeplini obiectivele personale și profesionale și pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții.
3. Este trist și deplorabil de aceea sistemul educațional poate ajuta la rezolvarea acestei probleme
1.În ultimul timp s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate.
2.Sunt de părere că diferența dintre cele două definiții date este dată doar de cuvintele folosite, însă esența e aceaași. 3.Cred că este adevărată afirmația, deoarece există o nepăsare a elevilor față de învățare.
Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul unei sesiuni de promovare a lecturii, organizată de asociația Ovidiu.ro.
Cele trei termene, literație – alfabetizare – alfabetizare funcținală, sunt într-o strânsă legătură.
Alfabetizare – capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane.
Literație – înțelegere
1. Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul cursurilor la care am participat, iar termenul de alfabetizare funcțională l-am auzit adesea în presă, știri și diferite rapoarte. Literația se referă la capacitatea de a înțelege, a scrie și a crea un text. Alfabetizarea ne duce cu gândul la învățarea scrisului și a cititului, care are loc în primii ani de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională face referire la capacitatea de a înțelege și a comunica, clar, corect, atât oral cât și scris. După părerea mea, acești termeni se află într-o relație strânsă, de interdependență.
2. Definiția pe care o prezintă Consiliul Uniunii Europene este puțin mai cuprinzătoare, oferă informații mai complexe, mai concrete, însă cele două definiții vizează același domeniu.
3. După părerea mea, procentul este destul de mare, însă raportându-mă la ce am auzit și văzut în mass media și în școlile în care am realizat practica pot spune că elevii au un dezinteres asupra învățatului, cititului, o nepăsare profundă pe care o și evidențiază în fața profesorului. Aceștia tratează învățarea cu indiferență și cu superficialitate, nu toți, dar pe zi ce trece tot mai mulți renunță la școală și la dorința de a citi.
1. Termenul de literație dar și de alfabetizare, alfabetizare funcțională le-am auzit în cadrul câtorva cursuri la facultate. Diferența dintre cei trei ar fi faptul că termenul de literație reprezintă abilitatea de a opera cu materiale scrise, digitale, indiferent de context. Alfabetizarea constă în interpretarea unor materiale scrise, digitale iar alfabetizare funcțională capacitatea de a înțelege și de a comunica.
2. Chiar dacă cele două definiții cuprind același domeniu de interes, definiția adaptată de Asociația Internațională de Literație oferă o viziune mai accentuată a ceea ce presupune alfabetizarea.
3. Din păcate această afirmație reprezintă un adevăr deoarece tinerii din ziua de azi nu mai doresc să citească, lucru necesar pentru dezvoltarea literației, alegând să-și petreacă timpul pe diferite dispozitive digitale.
Termenul literatie l-am întâlnit în perioada facultății, pe când alfabetizare l-am întâlnit mai devreme din media și diverse articole citite.
Literația reprezinta capacitatea elevului de a înțelege, interpreta, crea și comunica, pe cand alfabetizare reprezintă procesul de instruire a individului.
Daca procentul de analfabeti apărut în media este unul real, atunci situația este într-adevăr îngrijorătoare.
1.Am intalnit termenul de literatie in cartea Copilul tau citeste, de Oana Moraru.
Consider ca exista o diferenta intre cei trei termeni.
Competentele de literatie țin de relaționarea cu un text, adică de un ansamblu de acțiuni care presupun mai mult decât receptarea unor semne sau ideograme. O persoană literată înțelege textul pe măsură ce îl parcurge. Chiar după prima lectură, ea este capabilă să selecteze, interpreteze și utilizeze informații din text. De asemenea, poate forma alte texte sau opinii pe baza celui citit.
Alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
2.In ceea ce priveste cele doua definitii consider ca notiunile sunt asemanatoare, diferenta fiind tat[ de termenii. toate disciplinele si anumite discipline.
3.Din păcate cam aceasta este realitatea la noi in tara. Multi copii nu inteleg ceea ce citesc si nu sunt capabili sa rezolve sarcini pe baza unui text.
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.”
Primele dati am auzit despre acesti termeni in articole despre copii din medii defavorizate.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
Literația se referă la abilitatea de a citi și de a scrie, adică de a avea cunoștințele și aptitudinile necesare pentru a decodifica și a transmite informații scrise.
Tinerii prefera sa isi petreaca timpul pe diverse gageturi, in loc sa invere sa scrie si sa citeasca
1. Am auzit prima dată la facultate.
Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele.
2. Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și a citi. Iar starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
3. Văzând pocentul, care este trist dar din păcate foarte real. Poate fi , un semn de alarmă pentru accentuarea unor lecți de lectură.
1. Am întâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultate, iar termenul de alfabetizare/alfabetizare funcțională în cadrul articolelor de specialitate. Literația face referire la abilitatea de a scrie și citi, pe când alfabetizarea se referă la capacitatea de a înțelege și interpreta ceea ce scrii sau citești.
2. Diferența în cadrul celor două definiții se regăsește la nivelul disciplinelor și la nivelul contextului.
3. Din păcate ne întâlnim mult prea des cu situații în care rugăm un elev să citească și să explice ceea ce a înțeles, iar el să se blocheze. Multor elevi le vine foarte greu să interpreteze, să înțeleagă și să explice ceea ce au scris sau citit.
42% dintre elevii români de 15 ani, deși știu să scrie și să citească, nu reușesc să înțeleagă semnificația textului/materialului, nu pot interpreta, nu creează conexiuni.
Am auzit prima dată termenul de literație în cadrulu unui curs, la facultate. Consider că înlocuirea denumirii ”competențe de comunicare în limba maternă” cu denumirea „competențe de alfabetizare” a dus la un nou mod de definire a conceptului. Cele două definiții sunt în forma actuală aproape identice. Nu se mai rezuma doar la a ști să scrii și să citești, ci și la a înțelege.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
Din punctul meu de vedere, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Termenul de “literație” l-am întâlnit rar. Literația este capacitatea elevilor de a înțelege/cunoaște iar alfabetizarea este un proces de instruire/învățare. Acel procent din mass media este îngrijorător,iar fenomenul în sine este un semnal de alarmă pentru societate.
1. Din punctul meu de vedere diferența dintre conceptele “literație” și “alfabetizare” este aceea că primul termen face referire la un amplu proces prin care cadrele didactice, și nu numai, îi sprijină pe elevi în scopul formării și dezvoltării unei personalități complexe pentru a face față provocărilor vieții de adult. “Alfabetizarea” este un proces de instruire realizat în scopul obținerii abilității de scris/citit. Alfabetizarea funcțională se referă la acel nivel de educație care permite funcționalitatea grupului social.
2. Diferența observabilă dintre cele două definiții oferite este aceea că prima acoperă “toate disciplinele și contextele” în timp ce a două este ambiguă “diferite contexte” și “diferite discipline”.
3. Din punctul meu de vedere exprimarea de „analfabeți funcțional” din studiu face referire la acei elevi care știu să citească și să scrie. Problema fiind aceea ca simpla însușire a scrisul și cititului nu sunt suficiente. Mulți elevi scriu și citesc fără a înțelege cu adevărat ce studiază, dovada că achizițiile dobândite sunt doar automatisme deoarece elevii nu și-au format și operațiile gândirii : analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstracția, inducția, deducția.
1.Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context iar alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
2.Termenul „alfabetizarea funcțională” se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate acele activități în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității sale și, de asemenea, pentru a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie și a comunității.
3.Consider folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.,, fiind exagerată.
Termenul de literaţie l-am întâlnit la cursul de strategii de alfabetizare (un curs opțional)
Diferența dintre cele două definiții constă în sintagmele toate disciplinele și orice context
față de diferite discipline, diferite contexte
Acesta este adevărul.
1. Literatia este abilitatea de a identifica, intelege, interpreta, crea si comunica, folosind materiale scrise, audio si digitale în toate disciplinele și in orice context.
2. Diferenta dintre cele două definiții constă în domeniile pe care le cuprinde, prima cuprinde toate disciplinele și orice fel de context iar a doua cuprinde diferite contexte și domenii.
3. Consider formularea ca fiind una adevărată.
În cadrul cursurilor de alfabetizare am întâlnit cuvântul ,,literație”. Când este vorba despre alfabetizare functionala ne raportam, mai ales, la adulti si nu neaparat la elevi ca in cadrul literatiei/alfabetizarii.
1.Termenul de literație l-am întalnit recent la cursul de alfabetizare.
Diferența dintre cele doua concepte este că literația se referă la abilitatea de a comunica în orice context, în cadrul oricarei discipline/ domeniu, pe când alfabetizarea înseamnă comunicare în diferite contexte și diferite domenii/ discipline.
3. Din pacate este adevarat. Însușirea de către elevi a abilităților de citire și scriere nu sunt suficiente pentru a înțelege și procesa informația.
1. Am întâlnit termenul de literație la cursul de strategii de alfabetizare.
2. Consider că diferența ar consta în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Îmi exprim acordul în legătură cu ce am citit, este adevărat din păcate.
1. Literatia se refera la capacitatea unei persoane de a intelege, evalua si utiliza un text pentru a-si dezvolta cunostintele, in vreme ce alfabetizarea include utilizarea conceptelor pentru a descrie si explica un fenomen.
2. Asociația Internațională de Literație centreaza alfabetizarea pe comunicare, iar Consiliul Uniunii Europene pe exprimarea sentimentelor si opiniilor.
3. In mare parte este adevarat.
Termennul de alfabetizare funcțională l-am auzit în presă.
Din punctul meu de vedere, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă sunt adevărate.
Am auzit de termenul „literație” în cadrul cursului de strategii de alfabetizare timpurie.
Acest termen „literație” se referă la competențele de comunicare în orice context sau situație, iar termenul de „afabetizare funcțională” face referire la competențele de comunicare în diverse situații.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit la facultate, în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare.
2. Consider că, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația este adevărată.
1. Fiind studenta anul 3 PIPP, termenul de „Literație” l-am întâlnit în cadrul cursului numit „Strategii de alfabetizare”. Din definiția celor doi termenii eu am dedus că exista câteva diferențe și anume:
– Alfabetizarea este capacitatea de identifica/ literația este abilitatea de identifica;
– Alfabetizarea o întâlniri în diferite discipline și contexte/ literația o întâlnim în toate disciplinele și contextele;
– Alfabetizarea are capacitatea de a exprima, crea și interpreta concepte, sentimente/ literația are capacitatea de a crea și comunica folosind materiale scrise, audio, digitale.
2. Ambele definiții folosesc termenii literație și alfabetizare atribuindu-le același caracter și sens, iar termenul alfabetizare este înlocuit cu termenul literație.
3. Dacă datele regăsite în articolul din presă sunt rezultatul unor cercetării, se poate spune că ne confruntăm cu o problemă majoră și anume – analfabetismul funcțional.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnite curând în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare.
2. După părerea mea , diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația este un adevăr nedicutabil.
Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare
Diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar
Afirmația reprezintă un adevăr dureros
Este importantă formarea unor strategii de învățare care să fie viabile pe tot parcursul vieții pentru a-l ajuta pe copil să caute, să descopere, să asimileze și să aplice informații noi.
Literația este abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Formarea abilităților de literație reprezintă o măsură a valorii unui sistem educațional.
Termenul literație l-am întâlnit prima oară la cursul de Strategii de alfabetizare timpurie.
Alfabetizarea este un proces de instruire. Literația este abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Procentul despre care se vorbește în presă este foarte mare.
a. Termenul ,,literație” l-am întâlnit în cadrul unui curs desfășurat la facultate.
b. Diferența constă în caracterul monodisciplinar și transdisciplinar.
c. Părerea mea este că acest procent este mult prea mare.
1.Termenul „literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursurilor de la facultate.
2.Literaţia este o abilitate, alfabetizarea este o capacitate.
3.Formularea din mass-media este adevărată; în privinţa procentului de 42/% am îndoieli.
Termenul de literatie l-am auzit la cursul de Strategii de alfabetizare. Termenul de alfabetizare l-am auzit in mai multe contexte, stiam ca se refera la invatatrea cititului si scrisului.
1. Prima dată am auzit de termenul „literație” în cadrul cursurilor de Strategii de alfabetizare timpurie de la facultate. Literația este acțiunea de a înțelege un text și de a comunica, iar alfabetizarea reprezintă un proces regăsit în diverse contexte.
2. După părerea mea, Consiliul Uniunii Europene a elaborat o definiție mai amplă, cuprinzând mai multe aspecte.
3. Consider că destul de mulți adulți și elevi sunt analfabeți funcționali în ziua de azi, deoarece aceștia citesc tot mai puțin iar astfel nu își dezvoltă vocabularul. Un vocabular dezvoltat în mai multe domenii repreizntă un avantaj din toate punctele de vedere, atât la locul de muncă, cât și în societate, astfel cititul fiind foarte important.
1.Recent, s-a observat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate.
2.Consider că că diferența dintre cele două definiții date este dată doar de termenii folosiți, însă esența e aceaași.
3.Din păcate, este adevărată afirmația, deoarece există o nepăsare a elevilor față de învățare.
1. La cursul de strategii de alfabetizare de la facultate am întâlnit cuvântul literație.
2. Diferența este dată ce caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Sunt de acord în totalitate
1. Termenul „literație” l-am întâlnit la facultate, în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare timpurie.
2. Diferența constă în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Afirmația este adevărată.
Termenul de literație l-am auzit în presă. Din punctul meu de vedere literație se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea functională înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
1. Termenul „literație” l-am auzit prima dată la cursul de Strategii de alfabetizare timpurie. Literația este acțiunea de a înțelege un text și de a comunica, iar alfabetizarea reprezintă un proces de predare învățare întru formarea anumitor competențe legate de citit și scris.
2. Diferența constă în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar
3. Sunt de acord cu afirmația scris. Rata de analfabetism e mare și acest lucru sugerează sau chiar EXPRIMĂ faptul că e nevoie de o SCHIMARE. Dacă faci același lucru în același mod în repetate rânduri, nu te poți aștepta ca rezultatul să fie diferit.
1. Termenul „literație” l-am auzit prima dată la cursul de Strategii de alfabetizare timpurie. Literația este acțiunea de a înțelege un text și de a comunica, iar alfabetizarea reprezintă un proces de predare învățare întru formarea anumitor competențe legate de citit și scris.
2. Diferența e dealizată tocmai prin caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar
3. Sunt de acord cu afirmația scris. Rata de analfabetism e mare și acest lucru sugerează sau chiar EXPRIMĂ faptul că e nevoie de o SCHIMARE. Dacă faci același lucru în același mod în repetate rânduri, nu te poți aștepta ca rezultatul să fie diferit.
1. Termenul „literație” l-am întâlnit la facultate, în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare timpurie.
2. Diferența constă în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Din păcate, afirmația este adevărată.
1. Termenii „literație ”, „alfabetizare” și „alfabetizare funcțională” i-am întâlnit la cursul
de Strategii de alfabetizare timpurie.
Termenul de „alfabetizare” reprezintă un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității (capacității) de a scrie și de a citi.
Termenul de „literație ” reprezinta abilitate de a identifica, înțelege, exprima și crea concepte, sentimente, opinii atât verbal cât și în scris sau altfel spus capacitatea de a comunica și a stabilii conexiuni cu alte persoane.
Termenul de „alfabetizare funcțională” reprezintă capacitatea persoanei de a interacționa și de a se adapta rapid la condițiile mediului, pentru a activa în acest mediu.
2. Diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. În acest studiu se evidențiază problemele existente în sistemul de învățământ, majoritatea eleviilor știu să scrie și să citească, iar informațiile citite nu sunt înțelese de către ei.
1. Termenul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare, dar și în cadrul cursurilor de formare profesională urmate.
2. În opinia mea, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar. Practic putem spune că este vorba despre sfera la care se referă fiecare definiție.
3. Din păcate, afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător. Mass-media folosește termenul pentru accentuarea acestui fenomen, altfel spus situații grave, în care se află sistemul de învățământ românesc. Din păcate, multe lucruri se fac superficial, copiii ajungând sa învețe să citească mecanic, fără să înțeleagă cu adevărat ceea ce citesc. Ca urmare apar și copiii care nu țin pasul cu ceea ce se cere la clasa, abandonul școlar și inevitabil un viitor sărăcăcios.
1. Am întâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultate. Literația face referire la abilitatea de a scrie și citi, pe când alfabetizarea se referă la capacitatea de a înțelege și interpreta ceea ce scrii sau citești.
2. Diferența în cadrul celor două definiții se regăsește la nivelul disciplinelor și la nivelul contextului.
3. Multor elevi le vine foarte greu să interpreteze, să înțeleagă și să explice ceea ce au scris sau citit.
1.Termenii de alfabetizare/ alfabetizare funcțională l-am auzit mai des folosindu-se în descrierea nivelului competențelor la limba și literatura română de la școlari.
2. Cred că e același lucru spus cu alte cuvinte.
3.Cred că se referă la faptul că poate citesc dar nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am întâlnit termenul literație în cadrul unor cursuri de la facultate (PIPP).
2. Diferența dintre cei doi termeni constă în aplicabilitate: ”diferite discipline și în diferite contexte” și ”toate disciplinele și în orice context”
3. Consider că s-a folosit acest termen pentru a trage un semnal de alarmă.
1. Termenul de literație l-am întâlnit în cărți ce vizau Lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice și pare științific, pe când termenul de alfabetizarea l-am întâlnit în mas-media și pare un termen mai accesibil publicului larg și folosit pentru prezentarea unor statistici.
2. Îmi par termeni asemănători, doar exprimat mai general în prima situație și mai specific în a doua.
3. Este un semnal că tot mai multe persoane nu înțeleg corect anumite aspecte ce țin de domenii diverse.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
1.
Literatia- reprezintă capacitatea de comunicare utilizând textul scris, înțelegerea și însușirea continutului indiferent de gradul de familiarizare cu termenii folosiți.
Alfabetizarea – perioada de formare a capacității de comunicare scrisă.
Alfabetizarea funcțională – corelarea informațiilor citite cu sarcina primită.
3. Deși nu credeam în astfel de statistici, experiență la clasă m-a determinat să înțeleg că realitatea este mult mai tristă.
1. Termenul de literație dar și de alfabetizare, alfabetizare funcțională le-am auzit în cadrul câtorva cursuri la facultate. Diferența dintre cei trei ar fi faptul că termenul de literație reprezintă abilitatea de a opera cu materiale scrise, digitale, indiferent de context. Alfabetizarea constă în interpretarea unor materiale scrise, digitale iar alfabetizare funcțională capacitatea de a înțelege și de a comunica.
2. Diferența în cadrul celor două definiții se regăsește la nivelul disciplinelor și la nivelul contextului.
3. Multor elevi le vine foarte greu să interpreteze, să înțeleagă și să explice ceea ce au scris sau citit.
Termenul de literatie si cel de alfabetizare functionala sunt similari. Dezideratul literatiei este abilitarea cititorului in vederea utilizarii scris-cititului in orice context functional intelegand ceea ce citeste si scriind cu sens.
1. Termenii precizati i-am auzit în contextul promovării lecturii de către Biblioteca judeteană care organizează concursul ”Bătălia cărților” (literație), iar termenul de alfabetizare a fost des folosit în urma Evaluărilor naționale care au evidențiat gradul scăzut de înțelegere a texxtului citit.
2. Sensul atribuit de Asociația Internațională de literație conține un element esențial în ceea ce privește actul lecturii. Anume, acela că cititorul citește din PLĂCERE. Aici cred că este cheia formării acestei competențe de literație. Dacă reușim să facem copilul ca să descopere placerea în actul cititului, cu siguranță va deveni un cititor complet.
3. Statisticile pot valida afirmațiile din mass media, aspect deloc de neglijat , fapt ce trebuie să ridice semne de întrebare dascălilor.
Competențele de literație constau în capacitatea de a exprima propriile opinii, atât oral cât și în scris, de a folosi cunoștințe acumulate într-un anumit context practic.
Analfabetismul funcțional este o problemă extrem de răspândită în România. Din păcate, învățământul românesc pune foarte mult accent pe partea de predare a disciplinelor, fără a testa cât de multă informație sunt, cei mici , capabili să înțeleagă.
1. Termenii i-am întălnit în varianta lor negativă, nu i-am folosit însă niciodată.
2. Definiția dată de Consiliul U.E. pare a fi mai largă, dar de fapt conține precizări inutile.
3. Cred că se face o confunzie între noțiunea de „analfabet funcțional” și lipsa unei pregătiri practice a elevului care a acumulat cunoștințe, fără însă a ști la ce să le folosească.
Deși termenul ,,literație” ne poate trimite cu gândul la înțelegerea literelor, nu se rezumă la abilitatea de a citi și a scrie. Spre deosebire de alfabetizare, literația ține de capacitatea de a relaționa cu un text din perspectiva tuturor aspectelor relevante: înțelegere, selectare, interpretare și utilizare.
Pentru prima dată când am auzit termenul de literație a fost la un curs de formare. Cel de alfabetizare funcțională l-am întâlnit la testele PIRLS. Literație – abilitatea de a citi, alfabetizare – abilitatea de a citi și a scrie, alfabetizare funcțională – citesc, scriu, înțeleg.
Este des intalnit in mediul scolar atat termenul de literatie cat si cel de alfabetizare functionala. Si unul si celalalt termen defineste abilitatea de a putea folosi citit – scrisul pentru comunicare in orice situatie, oricand si oricum folosindu-te de toate mijloacele si parghiile oferite de conceptul citit-scris. Si este adevarat ca un procent foarte mare din populatia scolara (si nu numai) sunt analfabeti functionali. Citesc fara a intelege ceea ce citesc, vorbesc fara a comunica inteligibil, scriu cu greseli din punct de vedere gramatical si ortografic si morfologic, etc..
1.Termenul de “alfabetizare functionala” l-am intalnit, de multe ori excesiv, in mass media. Termenul de “literatie” l-am inteles la cursurile si intalnirile organizate de Asociatia Ovidiu.Ro
2.Alfabetizarea este capacitatea, care se dobandeste in prima copilarie, de a citi si scrie. Alfabetizarea functionala este abilitatea de a folosi citit-scrisul in toate domeniile in viata de zi cu zi, de la a citi si intelege/decoda un text (literar, articol, prospecte, instructiuni tehnice etc), pana la a putea sa comunici cu alti oameni.
Literatia este abilitatea de a citi intelegand, interpretand si creand pe baza celor citite .
3.Procentul de 42% este dur, dar reflecta mai multe carente in modul de asimilare al copiilor.
Termenul de literatie presupune capacittea unui individ de a intelege si transmite anumite informatii din diverse domenii de activitate,de a comunica eficient si cel de alfabetizare de insuire a citit scrisului.
1. Am auzit de termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultate. Cumva cei doi termeni au legături strânse, însă nu înseamnă același lucru.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Da, ne confruntăm cu această problemă- în majoritatea claselor există astfel de elevi.
Am întȃlnit termenul de literaţie la cursurile la care am participat.
Termenii sunt asemănători şi definesc acelasi lucru: capacitate de a utiliza ceea ce ştii şi ai învăţat, pentru a fi capabil să exprimi şi să te exprimi în diferite contexte (comunicarea şi relationarea cu alţii, rezolvarea de probleme) . Ȋn ceea ce priveşte utilizarea termenului de analfabetism funcţional, cred că se referă tocmai la faptul că elevii nu deţin această capacitate.
Termenul de ,,literație” l-am întâlnit în cadrul acestui curs. De aceea, mi-am dorit să îl urmez.
Sunt de părere că, citirea și înțelegerea unui text stă la baza reușitei școlare.
Mass – media se referă la faptul că elevii știu să citească, dar nu înțeleg ce citesc.
Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
Literația a intrat recent în vocabularul limbii române, dar încă nu își găsește o traducere
în Dicționarul explicativ. Astfel pentru a defini sensul noțiunii s-a preluat sensul din limba
engleză ca fiind capacitatea de a citi, a scrie, a utiliza numere și de a înțelege și a utiliza
informațiile citite în viața de zi cu zi.
Toate definițiile prezentate dovedesc sau afirmă importanța literației ca abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Formarea abilităților de literație reprezintă și o măsură a valorii unui sistem educațional.
Literația a intrat recent în vocabularul limbii române, dar încă nu își găsește o traducere
în Dicționarul explicativ. Astfel pentru a defini sensul noțiunii s-a preluat sensul din limba
engleză ca fiind capacitatea de a citi, a scrie, a utiliza numere și de a înțelege și a utiliza
informațiile citite în viața de zi cu zi.Literația poate fi interpretată și ca alfabetizare de bază.
Prin intermediul definițiilor prezentate anterior se dovedeste sau se afirmă importanța literației ca abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Formarea abilităților de literație reprezintă și o măsură a valorii unui sistem educațional.
Din punctul meu de vedere, citirea și înțelegerea unui text sunt complementare , citirea nefiind sinonim cu înțelegerea. Există o sumedenie de copii care citesc fluent, însă dacă sunt întrebați, nu reușesc să ofere răspunsuri privind cele citite anterior. Atunci când citirea este completată de înțelegerea celor citite, reușita școlară este o certitudine.
Termenul literație l-am întâlnit în studiul individual.
1. Am intalnit termenii în cadrul invatamantului și știrilor. Există diferențe între literație/alfabetizare și alabetizare funcțională. Alfabetizarea se referă la strict recunoașterea elementară a elementelor folosite în literație, literația ajută în alfabetizare și alfabetizare funcțională. Ultima exprimând ideea de a folosi alfabetizarea în comunicare cu ceilalți la toate nivelele și domeniile.
2. Diferența este la conexiunea cu alte persoane în mod eficient, adecvat și creativ.
3. Folosirea expresiei in mass media nu e chiar încurajatoare, dar în contextul românesc este reală deoarece programele sunt f incarcate si multi pedagogi parcurg materia robotic, de aici ducand si la o disfuncționalitate a tuturor ideilor.
Alfabetizarea capacitatea de folosire a literelor. Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Literația se referă la abilitatea de a citi și a scrie,
Alfabetizarea se referă la abilitatea de a folosi aceste abilități pentru a înțelege și a comunica informații,
Alfabetizarea funcțională se referă la abilitatea de a utiliza aceste abilități în cadrul unor situații practice din viața de zi cu zi.
Termenul de literația este un termen relativ recent raportat la cel de alfabetizare, fiind o competență complexă care stă la baza tuturor celorlalte competențe-cheie. Aceasta are avantajul că îi obligă pe elevi să se gândească și dincolo de limitele descifrării textului, să fie creativi și să coopereze în timp ce se angajează în gândire de ordin superior (analitică, sintetică,
evaluativă). Referitor la analfabetismul funcțional și raportul de literație a fost întocmit în urma completării unor teste standardizate, consider că acestea pe au pe lângă altele, mare legătură cu programele școlare, din care derivă manualele.
Termenul de literatie se refera la capacitatea de a citi si a scrie,in timp ce alfabetizarea functionala se refera la capacitatea de a utiliza abilitatile de citire si scriere in situatii cotidiene.
Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație se concentrează pe abilitățile de citire și scriere, în timp ce definiția de la Consiliul Uniunii Europene include și abilități precum competențele digitale și de comunicare.
Termenul de literație l-am descoperit prin intermediul cursurilor la care participat.
Literatia este un concept complex.
Din păcate, analfabetismul functional este o problema a sistemului de învățământ romanesc, pe care încercăm sa o rezolvam prin metodii și strategii care se bazează pe descoperire, investigație, etc. Programa greoaie și implicit, puținul timp efectiv de lucru în aceasta direcție sunt impedimente care necesita rezolvare.
1.Termenul de „literație” este nou pentru mine și l-am întâlnit în cadrul atelierelor (organizate de ONG-uri) și pe parcursul programelor de formare la care am participat (în ultimii doi ani). Termenii ,,alfabetizare” și „alfabetizare funcțională” i-am întâlnit cel mai adesea în sondaje, cercetări, la cursuri.
2.Termenul de „alfabetizare” mă duce cu gândul la procesul învățării citit-scrisului, în schimb, termenul de „literație” reprezintă abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Literația are la bază achizițiile fundamentale-cititul și scrisul. În plus, literația este văzută ca rezultatul experiențelor sociale și presupune anumite scheme de utilizare. Literația este un set de abilități de citire și scriere, de identificare, înțelegere, interpretare, comunicare a ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
3.Da, cred că mulți elevi români sunt analfabeți funcţional. Deşi mulți elevi ştiu să citească/să scrie, nu înţeleg ce au citit sau poate înțeleg la un nivel superficial, nu pun în relație enunțul tocmai citit cu înțelegerea globală a textului. Dar cel mai mult, aceștia nu pot comunica verbal sau în scris despre ceea ce au citit.
1. Am întâlnit termenul de “literație” în cadrul unor webinarii.
2.Diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3.De la cea mai fragedă vârstă este importantă dezvoltarea abilităților de scriere și citire conștientă și corectă.
Termenul literatie semnifica modul in care folosim totalitatea literelor, cifrelor si simbolurilor pentru a crea un cuvant,un mesaj scris, iar alfabetizare functionala inseamna gradul de intelegere a mesajulul transmis de catre un text lecturat.
Acesti termeni i-am intalnit des in cadrul cursurilor parcurse, in diferite articole de specialitate, mass-media.
Consider ca e adevarata afirmatia in care se spune ca tinerii de 15 ani sunt analfabeti functional.
1. Am întâlnit termenul ,, literatie” în cadrul unor cursuri de formare
2.Termenii sunt asemănători, diferenta fiind data de caracterul monodisciplinar și in cel pluridisciplinar.
3.Cred ca se refera la acei copii care citesc , dar nu prea înțeleg ce citesc.
Sintagma atat de mediatizata este adevarata din pacate, un procent ingrijorator din randul copiilor si tinerilor nu pot folosi citit-scrisul pentru dezvoltarea proprie optima, dar si pentru functionarea eficienta a grupului, a comunitatii…
1. Prima dată am auzit termenul ,, literație” în cadrul cursului de Didactica limbii și literaturii române.
2. Nu sesizez nicio diferență între cele două definiții.
3. Analfabetul funcțional este o persoana care nu înțelege ceea ce citește.
1. Termenul ,,literație” – l-am auzit prima dată în cadrul cursului ,,Didactica lb. române”.
2. Nu sesizez nicio diferență între cei doi termeni.
3. Incapacitatea de a înțelege ceea ce ai citit.
1. Termenul de ,,literație,, l-am întâlnit în urmă cu câțiva ani în cadrul cursurilor susținute de Asociația InfinitEdu și în cadrul proiectului Alfabetar. Alfabetizare- termen utilizat în procesul de formare a competențelor de citit-scris în clasa pregătitoare și clasa I, iar alfabetizare funcțională -în completarea rapoartelor de la EN 2, 4 ȘI 6, însemnând înțelegerea și aplicarea corectă a mesajelor citite și scrise.
2.Literație = alfabetizare
3. Formularea se referă la faptul că 42% din tinerii de v15 ani nu înțeleg cerințele itemilor de la EN 8 și nu au capacitatea de aplicare corectă în contexte de viață a celor citite.
Literația este abilitatea individului de aciti conștient, de a înțelege textele și de a extrage informațiile esențiale din ele.
Alfabetizarea funcțională este abilitatea individului de a înțelege anumite texte funcționale pentru a se putea înțelege în grupuri sociale specifice.
Afirmația este adevărată din păcate.
1. Termenul de literație l-am întâlnit cu precădere în activitățile și proiectele organizate de Asociația Ovid și în proiectele/ cursurile derulate de dumneavoastră. Alfabetizare/ alfabetizare funcțională sunt termeni întâlniți frecvent în mass-media.
Diferența dintre cele 3 noțiuni este:
literație= capacitatea unei persoane de a relaționa cu un text
alfabetizare= instruirea unor persoane cu privire la dobândirea competențelor de citit-scris
alfabetizare funcțională= incapacitatea de a interpreta, a folosi într-un mod „funcțional” competențele de citit-scris existente
2. Abilitate vs. capacitate
– Termenul de literație l-am auzit în cadrul sesiunilor de formare Șotron.
– Conform Asociației Internaționale de Literație, cititorii citesc pentru a învăța la toate disciplinele, în orice context.
– Acest procent de 42 % este foarte mare și cred că provine din rândul elevilor care trăiesc în medii defavorizate, cu o situație materială precară și lipsiți de interesul pentru educație.
1. Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
2. Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
3. Termenul de literație l-am auzit în cadrul sesiunilor de formare Șotron.
Literația este abilitatea individului de a înțelege textele și de a extrage informațiile esențiale din ele.
Alfabetizarea funcțională este abilitatea individului de a înțelege anumite texte .
Afirmația este adevărată .
Termenii ,,literație” și ,,alfabetizare funcțională” i-am întâlnit în cadrul unui alt curs de formare.
Literația este abilitatea individului de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, materiale scrise. audio și digitale.
Alfabetizarea funcțională este abilitatea individului de a ințelege texte scrise.
Afirmația mi se pare exagerată.
1.Am auzit despre literație la alte cursuri parcurse în cadrul programelor Asociației Ovidiu.ro
2.Literație = alfabetizare
3. Formularea se referă la faptul că 42% din tinerii de v15 ani nu înțeleg cerințele itemilor de la EN 8 și nu au capacitatea de aplicare corectă în contexte de viață a celor citite.
1. Noțiunea de literație mi-a fost supusă atenției de către o colegă care urma un curs la ISJ Dâmbovița. Spre deosebire de acest termen, sintagma „alfabetizare funcțională” ne este mai familiară, fiind mai des folosită.
„Alfabetizarea funcțională” are o arie semnificații mai largă decât notiunea de literație. Implicit, această comparație aduce în discuție și diferențele dintre abilitate și competență.
2. „ A ști să devii”
Definiția formulată de Consiliul Uninunii Europene surprinde mai bine dezideratul unei competențe.
3. Procentul indicat este unul semnificativ. Realitatea tinde să legitimeze concluzia că există un număr însemnat de persoane care nu au dezvoltat competențele necesare „decodificării” lumii în care trăiesc.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Noţiunea de literaţie am auzit-o la un curs -cred că se referă la litere .Sintagma alfabetizare cred că se referă la citirea conştientă. Mass media cred că exgerează.
Termenul de literație l-am íntâlnit în atelierele se vară Şotron.
Definițiile se completează cu amănunte privind abilitățile de ínțelegere atãt a textelor citite cât şi a sentimentelor, emoțiilor, trăirilor ce reies din ínțelegerea celir citite.
Se foloseşte expresia ,,analfabeți funcționali” pentru că mulți citesc dar nu înțeleg mesajul textului.
1. Cuvântul literație l-am întâlnit atât în cadrul cursului DEZVOLTAREA LITERAȚIEI. DE LA LECTURĂ LA SCRIERE, cât și în mass media și școală.
Nu e suficient să îi pregătim pe copii la școală pentru citit-scrisul necesar pentru viața de școlar. E nevoie să îi pregătim să poată continua să învețe folosindu-se de competențele de literație pe tot parcursul vieții.
2. Între definiția literației și definiția alfabetizării se remarcă introducerea conceptului de „competențe-cheie și termenului de comunicare verbală, precum și de concepte precum „sentimente, fapte, opinii”, punând accent pe interiorizare. Dacă în literație se lucrează cu materiale scrise, audio și digitale, în alfabetizare se introduce termenul de material vizual. Și în cele din urmă, pentru a observa o altă diferență dintre cele două definiții trebuie să observăm scopul urmărit de către cele două concepte, respectiv citirea pentru a învăța (literație) și formarea capacității de a comunica și de a stabilii conexiuni eficiente și adecvate cu cei din jur.
3. Deși majoritatea elevilor știu să citească, de cele mai multe ori, nu înțeleg ceea ce citesc.
Cuvântul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare. Diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
Din păcate, afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător.
Termenul “literatie” este folosit in presa.
Conform testelor PISA s-a constatat ca anumiti elevi stiu sa scrie si sa citeasca, dar nu inteleg cerintele si au rezultate slabe din acest motiv.
Am întâlnit pentru prima dată termenul de literație la un curs.
Literația este o abilitate care constă în înţelegerea, interpretarea, crearea și comunicarea, pe baza unor materiale diferite și în orice context.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale diferite și în orice contexte.
„Alfabetizarea funcțională” reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
Am întâlnit pentru prima dată termenul de literație la un curs de formare.
Literația este o abilitate care constă în înţelegerea, interpretarea, crearea și comunicarea, pe baza unor materiale diferite și în orice context.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale diferite și în orice contexte.
„Alfabetizarea funcțională” reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
1. Termenul de literație l-am regăsit în literatura de specialitate. Da. Cred că există o diferență între literație și alfabetizarea funcțională. Diferența constă în competența de înțelege un mesaj scris și nu numai.
2. Diferența constă în faptul că Uniunea Europeană pune accentul pe formarea competențelor cheie necesare pe tot parcursul vieții.
3. Din nefericire, o știre adevărată.
1.Am intalnit termenul de literați o data cu participarea la webinariile Asociației OvidiuRo.
Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
2.Cred ca alfabetizarea si literația se completeaza reciproc.
3. Tehnologia utilizată în exces, in scopuri needucative, duce la o ruptura a tinerilor de realitate, dar si de societate.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale diferite, în orice contexte.
3. Da, ne confruntăm cu această problemă- în majoritatea claselor există astfel de elevi .
Termenul literaţie semnifică modul în care folosim totalitatea literelor, cifrelor şi simbolurilor pentru a crea un cuvânt, un mesaj scris, iar alfabetizare funcţională înseamnă gradul de înţelegere a mesajulul transmis de către un text lecturat.
Literația este o abilitate care constă în înţelegerea, interpretarea, crearea și comunicarea, pe baza unor materiale diferite și în orice context.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale diferite și în orice contexte.
„Alfabetizarea funcțională” reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
Intelegere/învățare/Scris/Citit
1. Am întâlnit termenul de “literație” la atelierele ovidiu.ro, în cadrul cercurilor pedagogice, la cursurile din ultimii ani, la cursurile dvs.
2. Pe scurt: Literația – înțelegerea unui text; alfabetizarea învățarea scris-cititului.
3. Consider că afirmația este adevărată (“tinerii de 15 ani sunt analfabeți funcționali”).
Termenul de literație nu este unul uzual. În urma participării la asftel de cursuri, unde se folosește frecvent, cu siguranță va face parte din vocabularul personalului din învățământ care lucrează cu copiii.
1. Am intâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor pentru atelierele de vară.
2. Există diferență între cei doi termeni. Literația pe scurt reprezintă capacitatea de interpretare a textului fără a-i schimba sensul, iar alfabetizarea este însușirea citit- scrisului.
3. Sunt elevi dar și adulți ce pot fi numiți analfabeți funcționali.
Atelierele de Vara Șotron _ literație
Asociația Internațională de Literație prezintă conținutul competenței pentru perioada școlarității, iar Consiliul Uniunii Europene o include in sfera competentelor cheie care îi permit unei persoane să desfășoare cu succes activitățile pe tot parcursul vieții.
In mass media, noțiunea este folosita pentru a sintetiza cauze ale rezultatelor nesatisfăcătoare obținute la evaluările naționale.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Consider că este un procent îngrijorător în ceea ce privește alfabetizarea funcțională. Elevii știu, noțiuni, definiții, dar nu știu să le explice. Termenul de literație l-am auzit pentru prima dată chiar la cursul Laboratorul de literație, pe care din păcate nu l-am finalizat, dar mi-a plăcut mult.
1. Literatia este un terman rar folosit in domeniul educational , iar alfabetizarea nu prea este functionala, desi elevii stiu sa citeasca de cele mai multe ori nu inteleg ceea ce au citit.
2. diferenta este data de tipul caracterului pluridisciplinar
3. Procentul este ingrijorator si arata ca elevii nu detin competente prin intermediul carora stiu cum sa invete.
Am intalnit termenul de literație la webinariile Asociației OvidiuRo și cercurile pedagogice
Consider că alfabetizarea/activitățile din sectorul bibliotecă si literația se completează reciproc.
Tehnologia utilizată in scopuri educative este benefică deoarece cei mici fac parte din eradigitală și oarecum sunt mai atenti și activi la activități.
1. Se folosește rar temenul de literație
2.Caracterul pluridisciplinar face diferența
3.Din presa am auzit de analfabetism funcțional….și pare că este din ce în ce mai întâlnit în zilele noastre
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.”
Sunt diferite ca şi concept ,însă au legătură.Am auzit din presă de termenul ,,analfabetism funcţional”.E adevărat am întâlnit elevi care citeau texte însă fără a înţelege conţinutul.E importantă dezvoltarea gândirii critice,pentru a face conexiuni în diferite situaţii şi nu numai.Despre celălalt termen ,,literaţie”,l-am auzit des la webinariile Asociaţiei OvidiuRo.
1. Am intalnit in ultima vreme tot mai des acest termen, la diverse cursuri, cerucri pedagogice, formari etc dar si pe tot parcursul cursului dumneavoastra am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
1.Termenul de literatie l-am intalnit in media si în cadrul cursului Magia lecturii.Prin alfabetizare , copilul identifică,intelege, exprima si interpreteaza sentimente, opinii.
2.Diferenta consta in monodisciplinaritate si pluridisciplinaritate
3.Procentul este destul de mare si sunt necesare interventii pentru scaderea acestuia
1. De termenii literație, alfabetizare și alfabetizare funcțională am auzit în presă și în cărțile de specialitate de la facultate. Diferențele dintre ele ar fi că literația poate fi utilizată în TOATE disciplinele și în orice context, iar alfabetizarea în DIFERITE discipline și diferite contexte.
2. Diferențele dintre cele două definiții sunt: literație este o abilitate( Asociația Internațională de Literație), iar alfabetizarea o capacitate(Consiliul Un.Euro)
3. Nu știu dacă procentul este unul real, dar mulți adolescenți sunt, din păcate, analfabeți funcțional, având capacitatea de a ști să citească și să scrie, dar nu într-atât încât să se descurce cu un text la prima vedere.
1. De termenii literație, alfabetizare și alfabetizare funcțională am auzit în presă și în cărțile de specialitate și la un curs derulat prin CCD Olt
2.Diferențele dintre cele două definiții sunt: literație este o abilitate( Asociația Internațională de Literație), iar alfabetizarea o capacitate(Consiliul Un.Euro)
3.Procentul este destul de mare si sunt necesare interventii pentru scaderea acestuia.Cred ca este nevoie de o indrumare mai atenta a copiilor spre lectură.
Am întâlnit termenul de literație în cadrul formărilor de la Atelierele de Vară Șotron.
Alfabetizarea, în sensul inițial, face referire la învățarea alfabetului, a cititului și scrisului ca abilitate, iar alfabetizarea funcțională ridică nivelul la cel de competență. Termenii de literație și alfabetizare funcțională se suprapun și reprezintă înțelegerea și interpretarea unor idei, concepte, texte etc, corelate cu competența de comunicare (orală sau scrisă) în orice context, la orice vârstă.
Termenul de „analfabeți funcționali”, folosit cu duritate de către mass-media, se referă la faptul că elevii și-au format în școală abilități de citit-scris, dar nu atins nivelul de competență.
Între literatie și alfabetizare cred că există foarte mici diferențe. Am fost obișnuiți cu termenul de alfabetizare…termenul ,,literatie,, cred că are o arie mai vastă de înțelesuri.
Sunt termeni din ce in ce mai des folosiți în ultima perioada, despre care, recunosc, trebuie să citesc mai mult, să aprofundez noțiunile descoperite aici.
Termenul de literatie l-am intalnit in cadrul proiectului Aventura prin lectura, dar si in cadrul evenimentelor realizate in cadrul Asociatiei Initiativa in Educatie, iar termenul de alfabetizare functionala l-am intalnit in cadrul prezentarilor realizate de diferite organizatii.
Nu percep nicio diferenta intre aceste notiuni.
1. Am intalnit termenul “literatie” in cadrul mai multor cursuri la care am participat si am ramas cu ideea ca literatia este o abilitate.
2. Diferența dintre cele două definiții date este dată doar de cuvintele folosite, adaugandu-se emotiile, intelegrea si exprimarea oral si in scris a acestora, însă esența e aceeași.
3. Procentul este ingrijorator, am citit si eu in presa numeroase articole insa nu aveau o sursa exacta, rezultatele la EN sau BAC consider ca nu testeaza cu adevarat literatia. Nu stiu care este sursa celor mentionati de dvs. atunci cand au oferit acest procent si nu sunt foarte sigura ca in Romania se testeaza cu adevarat literatia/ alfabetizarea.
1. Acești trei termeni sunt foarte frecvent întîlniți. Primul teremen literație face referire la toate abilitățile necesare pentru a identifica, înțelege, interpreta și comunica utilizând materialele scrise, dar și cele audio și digitale. Alfabetizare constă în demersul parcurs de o persoană pentru a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. Alfabetizarea funcțională constă de asemenea în capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ. Mai exact să poți folosi ceea ce ai învățat.
2. În timp ce Asociația Internațională de Literație consideră că alfabetizarea constă în abilitatea dea a citi și înțelege acele forme de limbaj scris pe care le cere societatea și/ sau pe care individul le le apreciază. În același timp Consiliul Uniunii Europene consideră că alfabetizarea se realizează pe tot parcursul vieții și constă în abilitatea de a comunica într-un mod adecvat cu ceillați. Spre diferență de prima care se axează mai mult pe citirea propriuzisă a informației cea de-a doua pune accentul pe capacitatea de a descifra „limbajul corpului” în comunicarea cu ceilalți.
3. După părerea mea această afirmație nu este întru totul adevărată deoarece sistemul nostru pune prea mult accent pe sfera academică când face această afirmație, în schimb o persoană consoiderată analfabet funcțional s-ar putea să se descurce excelent în exprimarea și argumentarea unor opinii care fac parte din sfera lor de interes. Pur și simplu eu cred că și noi ar trebui să ne adaptăm la tinerii din ziua de azi care oricât de provocatori ar părea nu pot fi ghidați decât prin înțelegere.
-in cadrul unui articol, in presa; consider literatia mai mult decat o alfabetizare
– in prima situatie (AIL) literatia vizeaza strict individul, pe cand in a doua situatie (CUE) literatia vizeaza individul in conexiune cu alte persoane
– din pacate rezultatele testelor la nivel national aplicate copiilor pe parcursul scolaritatii arata clar existenta analfabetilor functionali, nu pot aprecia insa procentul, acesta fiind stabilit de servicii de specialitate
Părerea mea este că acele studii reflectă o realitate din învățământul românesc. Deși ne este greu să recunoaștem, multe dintre cadrele didactice realizează demersuri instructiv-educative ce nu sunt axate pe competențe.
1. Termenii, mai sus amintiți, i-am întâlnit în cadrul cursurilor parcurse cât și în mass media.
2. Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație include și vârstele școlare, cea de la Consiliul Uniunii Europene face referire la adulți.
3. Deoarece învățarea presupune în primul rând un parteneriat, consider că trebuie găsită cea mai bună metodă de atragere a elevilor în explorarea literației.
În definirea celor două concepte există zone comune (verbe ale funcționalității care toate duc spre „a comunica” până la urmă: a identica, a înțelege, a exprima etc.) și două mici adaosouri la definiția conceptului de alfabetizare funcțională este indicat „ce”-ul (concepte, sentimente, fapte opinii) și „cum”ul (verbal și scris). Folosirea în mass-media a expresiei mai sus amintite este corectă, cred eu: elevii sunt expuși unor texte variate, știu să le citească, dar nu le înțeleg, nu își pun întrebări, nu identifică barierele care fac imposibilă înțelegerea. Dintre toate verbele care sprijină definirea celor două concepte, verbele „a înțelege” și „a identifica” îmi par a fi cheia.
1.Termenii ,,literație” și ,,alfabetzare”i-am întâlnit în cadrul unor contexte teoretice de specialitate. În schimb termenul ,,alfabetizare funcțională” a fost promovat de către presă.
2.În definiția elaborată de Cosiliul Uniunii Europene, alfabetizarea constituie o competență-cheie necesară unei persoane pe tot parcursul vieții.
3.Presa a mediatizat adevărul în această privință, indicând lipsa competenței de înțelegere a unui mesaj.
1. Termenul l-am auzit în mai multe contexte școlare și în media.
2.Cele doua definiții sunt oarecum asemănătoare, diferă domeniul de aplicabilitate la care fac referire.
3.Alfabetizarea functională este un subiect de maximă actualitate și interes pentru sistemul educațional și social actual, iar soluțiile chiar dacă există, nu sunt aplicate.
Termenul ,,literatie,, l-am intalnit intr-un articol de pe un site cunoscut in domeniul educatiei. Deoarece intalnim tot mai des situatii cand unii elevi cunosc alfabetul, citesc anumite texte , insa nu inteleg continutul lor, cred ca scopul literatiei este intelegerea, constientizarea continutului informational pentru ca acesti elevi/tineri sa se poata folosi de achizitiile dobandite pe tot parcursul vietii si in toate contextele.
1.literatie, recunosc ca pentru mine e un cuvant oarecum nou, pe care pot sa il explic doar intuitiv ceea ce ar presupune. Alfabetizare- cunoasterea alfabetului, nu doar a literelor, alfabetizare functionala- alfabetizare cu scop aplicativ, prin care individul detine capacitati de a se adapta la cerintele sociale si a face fata in imprejurarai diverse.
2. definitiile oferite de cele 2 entitati sunt una in completarea celeilalte, una mai explicita decat cealalta
1.Termenul “literație” l-am întâlnit la cursurile de perfecționare.
2. Mi se pare că cele două definiții sunt asemănătoare.
3. Analfabetismul funcțional este foarte dezbătut deoarece reprezintă o mare problemă atât în rândul elevilor cât și în rândul tinerilor angajați.
Termenul de ,, analfabet funcțional” este folosit atunci când un elev citește , dar nu înțelege ce citește. Din ce în ce mai mulți copii citesc un text , dar nu știu să spună nimic despre conținutul acestuia.
1. Am auzit termenul “literație” pentru prima dată la cursul Scolii cu sclipici. In ceea ce privește alfabetizarea, este un termen des întâlnit, înca din facultate. Alfabetizarea funcțională cred ca se referă la aplicabilitatea celor învățate referitor la citit/scris.
2. –
3. Consider ca analfabetismul funcțional este real, multi dintre tinerii din zilele noastre nereușind sa înțeleagă ce se transmite intr-un text, chiar daca reușesc sa citească textul.
Cred că literația poate fi interpretată ca alfabetizare de bază. O diferență între cele două definiții ar fi: abilitate/capacitate. Cred că este o formulare înțeleasă de cititorii articolului!
Termenul de ”literație” l-am întâlnit în cadrul Cercurilor pedagogice, unde s-au prezentat și discutat despre metode și mijloace de îmbunătățire a literației la elevi.
Alfabetizare – dobândirea capacității de a scrie și de a citi
Alfabetizare funcțională – dobândirea unui set de competențe: citit, scris, calcul și folosirea acestora în diverse contexte
Literația este o capacitate, abilitate, pe când alfabetizarea este un întreg proces de învățare. Am întâlnit acești termeni la anumite cursuri. Fără literație nu se poate executa procesul de alfabetizare. Mulți elevi știu să citească sau sa scrie, dar nu știu să înteleagă mesajul textului.
Eu consider ca procentul atribuit analfabeților funcționali este departe de realitate,fiind mult mai mic decât ar trebui,dacă s-ar fi făcut o cercetare temeinica pe această temă și dacă ,prin extensie s-ar fi cercetat și familiile copiilor respectivi,poate s-ar fi înțeles care este una dintre cauzele care duc la acest lucru.
Analfabetismul funcțional este o incapacitate unei persoane de nu înțelege mesajul unei text literar sau nonliterar, de opera cu informațiile desprinse din textul citit.
Elevii își concentrează atenția și motivația pentru alte tipuri de activități relaxante, considerând lectura activă neimportantă.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Articolul prezintă o realitate din zilele noastre, deoarece întâlnim persoane crescute și educate în medii defavorizate, care poate au ajuns sa aibă o situație financiara bună , dar care deși citesc sau percep un mesaj, o idee, nu reusesc sa înțeleagă în profunzime cele transmise ori eventual sa îndeplinească anumite cerințe/sarcini cu privire la mesaj.
Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
Procentul de 42 % este foarte mare și cred că provine din rândul elevilor care trăiesc în medii defavorizate, în familii cu o situație materială precară și lipsiți de interesul pentru educație.
1. Din punctul meu de vedere termenul literaţieeste abilitatea de a folosi, înţelege, materialele scrise. Alfabetizarea este capacitatea de a identifica materialele scrise, iar alfabetizarea funcţională este capacitatea de a identifica şi înţelege, de a desprinde ideile dintr-un conţinut, din materiele scrise.
2. Diferenţa dintre cele două definiţii este faptul că în definiţia Consiliului Uniunii Europene, competenţa comunicare a fost înlocuită cu competenţa de alfabetizare.
3. Consider că acest procentaj este atât de mare deoarece, foarte mulţi copii nu sunt concentraţi asupra ceea ce citesc asfel nici nu e posibil să înţeleagă cele citite sau să desprindă informaţiile de detaliu.
Eu înțeleg prin alfabetizare procesul de învățare a literelor alfabetului, iar prin alfabetizare funcțională acea citire conștientă, adică elevul înțelege ce citește și poate rezolva cerințele/ aplica. Termenul de literație l-am descoperit în cadrul acestui curs.
1. Pentru prima data am intalnit acest termen tot la dvs in contextul participarii la proiectul Aventura prin lectura, de unde am aflat de Fundatia Noi Orizonturi si am participat si la un webinar de-ale dvs.
2. Observ ca cele doua concepte, aparent, se referea la aceleasi competente de scris-citit dar spre deosebire de abordarea Consiliului Uniunii Europene, care foloseste alfabetizarea functionala referitor la un comportamant destul de superficial, Asociatia Internationala de Literatie, pare ca vrea sa abordeze mai profund aceasta competenta. Din punctul meu de vedere, mai exista si diferenta de percepere la prima vedere a termenilor. Spre exemplu, literatie este un concept mai prietenos decat alfabetizare functionala.
3. Consider ca aceasta formulare a mass-media este usor peiorativa, la varsta de 15 ani inca mai existand sansa de imbunatatire a literatiei, cu un ajutor specializat.
1. Am întâlnit termenul “literație” când am început să colaborez cu Asociația OvidiuRo. Am organizat după aceea mai multe Ateliere de literație în cadrul cărora le-am arătat părinților cum le pot citi copiilor.
2. Literația este o abilitate, în timp ce alfabetizarea este capacitate, ambele folosesc materiale audio-video și vizuale pentru a identifica, înțelege, crea și interpreta concepte întâlnite în orice disciplină.
3. Procentul de 42% este cam mare. Asta înseamnă că aproape jumătate dintre copiii de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc.
Alfabetizarea este procesul de predare-învățare prin care copiii învață alfabetul, să citească și să scrie;
Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor (și a adulților) de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu; presupune competența de receptare de text (de a extrage semnificația unor texte și de a face interpretări), competența de exprimare orală și redactare de text în contexte variate de viață;
Literația înglobează cele două concepte anterioare;
Cel mai des am auzit termenul “literație” în presă. Cred că acesta se referă la capacitatea de a exprima și crea sentimente, opinii atât verbal cât și scris, capacitatea de a comunica.
Alfabetizarea se referă la procesul de instruire cu scopul de a obține abilități de a scrie și a citi.
Alfabetizarea funcțională cred că se referă la capacitatea unei persoane de a interacționa și de a se adapta rapid la condițiile unui anumit mediu.
Literația este o abilitate, în timp ce alfabetizarea este capacitate, ambele folosesc materiale audio-video și vizuale pentru a identifica, înțelege, crea și interpreta concepte întâlnite în orice disciplină.
Cred că procentul e puțin exagerat deoarece, copilul Interpretează şi integrează idei şi informaţii din textul dat, stabileşte şi interpretează relaţii de tip cauză-efect, atribuie corect consecinţele şi cauzele posibile ale unor evenimente şi comportamente, face inferenţe şi interpretează ipoteze, stabileşte asemănări şi diferenţe între fapte, personaje şi evenimente, desprinde concluzia dintr-o suită de argumente, desprinde mesajul global al textului şi identifică generalizări făcute sau sugerate
Termenul de „literație” l-am întâlnit în diferite articole și în discuțiile din anii de facultate, iar „alfabetizare funcțională” este un termen folosit foarte des atât în mass-media, documente, articole și de către oamenii din jur. Cei doi termeni, chiar dacă au aceeași rădăcină, sunt diferiți. Alfabetizarea se referă la însușirea alfabetului ca semn, grafism, sunet și la capacitatea de a le folosi în scris, citit și conversat, pe când „alfabetizarea funcțională” integrează capacitatea de a formula concluzii, ipoteze și idei pe baza unui text scris sau citit, mai exact înțelegerea textului și folosirea gândirii cirtice.
Literația se bazează pe achizițiile timpurii ale copilului, predecesoare etapei de alfabetizare care îl ajută să opereze cu abilitățile de citit-scris în diverse contexte ale învățării formale sau informale.
Procentajul prezentat de mass-media poate fi real, însă nu se cunoaște modul în care acești elevi au fost evaluați pentru a ajunge la aceste rezultate, nu se cunosc variabilele care ar putea influența acest procentaj, însă, într-adevăr situația educației din țară este îngrijorătoare.
Literația este o abilitate de interpretare, creare și comunicare în orice context; care se formează prin învățarea, însușirea literelor.
Alfabetizarea funcțională este o capacitate de exprimare, creare și interpretarea conceptelor, sentimentelor, faptelor și opiniilor în diferite contexte, la baza căruia stă literația și care este în permanentă evoluare.
1.Am întâlnit acest termen în cadrul cursurilor de perfecționare.
2. Diferența este dată ce caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Procentul este mare și îngrijorător. Copiii nu mai citesc ,iar dacă o fac nu știu să folosească informațiile pentru a exprima opinii, pentru a-și forma păreri.
1.Noțiunea de ,,literație,,am auzit-o de curând,iar pe celelalte două le tot aud in mass media.Alfabetizarea este un prim pas spre literație.
2/Alfabetizarea funcțională=Literație
3.Cred că există analfabetism funcțional ,dar nu știu în ce măsură procentele sunt reale.Nu cred că există mijloace obiective de stabilire a nivelului de analfabetizare funcțională.
1. Termenul “literație” se referă în mod general la capacitatea de a citi și de a scrie. Acesta este un concept larg care poate acoperi o gamă variată de abilități legate de limbaj și alfabetizare. Literația este o abilitate esențială pentru comunicare și educație în societatea umană.
“Alfabetizare” sau “alfabetizare de bază” se referă la abilitatea de a citi și scrie litere și cuvinte simple, dar poate include și înțelegerea noțiunilor de bază ale limbajului scris. Alfabetizarea se concentrează pe dezvoltarea abilităților de bază în ceea ce privește citirea și scrierea.
Literația este o noțiune generală care se referă la abilitatea de a citi și scrie, în timp ce alfabetizarea se referă la abilitățile de bază de citire și scriere, iar alfabetizarea funcțională adaugă dimensiunea aplicată a acestor abilități în contexte practice. Există o diferență semnificativă între aceste trei noțiuni, în sensul că alfabetizarea și alfabetizarea funcțională reprezintă sub-categorii ale literației, care implică diferite grade de abilități și aplicabilitate.
2. Atât Asociația Internațională de Literație, cât și Consiliul Uniunii Europene oferă definiții ale literației care sunt relevante pentru contextul lor specific. Cu toate acestea, există unele diferențe subtile între aceste definiții:
Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație:
Asociația Internațională de Literație definește literația ca “abilitatea de a identifica, înțelege, interpreta, crea, calcula și comunicare utilizând materiale scrise asociate cu diverse contexte. Literația implică un set complex de abilități pentru a obține scopuri personale și sociale.”
Această definiție este foarte cuprinzătoare și subliniază diversitatea abilităților implicate în literație, inclusiv abilitățile de citire, scriere, calcul, interpretare și comunicare.
Definiția de la Consiliul Uniunii Europene:
Consiliul Uniunii Europene definește literația ca “abilitatea de a accesa, a înțelege, a evalua și a utiliza informații scrise în scopuri variate în contextele vieții de zi cu zi.”
Această definiție este mai concentrată pe aspectul practic al literației și pe abilitatea de a utiliza informații scrise în viața de zi cu zi.
Diferența principală constă în accentul pus pe aspectele practice și funcționale ale literației în definiția Consiliului Uniunii Europene, în timp ce definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație subliniază și aspectele mai complexe ale literației, cum ar fi interpretarea și crearea de materiale scrise. Ambele definiții sunt valabile și potrivite pentru contextele lor specifice, iar ele reflectă abordări diferite ale conceptului de literație.
3. Utilizarea formulării “(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional” în mass media poate fi considerată ca o modalitate de a atrage atenția asupra unei probleme serioase legate de abilitățile de literație ale tinerilor din România. Cu toate acestea, este important să ne uităm cu atenție la contextul și la datele reale din spatele acestei afirmații pentru a înțelege cu adevărat ce înseamnă “analfabeți funcţional” în acest context și ce impact are această cifră asupra tinerilor și societății în ansamblu.
Analfabetismul funcțional se referă la incapacitatea de a utiliza abilitățile de citire, scriere și calcul în situații practice de zi cu zi. În cazul în care cifra de 42% este susținută de date empirice și reflectă o realitate obiectivă, aceasta indică o problemă serioasă în sistemul de educație din România, în ceea ce privește pregătirea tinerilor pentru a face față cu succes cerințelor literației funcționale.
Cu toate acestea, este important să se analizeze cu atenție datele, metodele de măsurare și contextul înainte de a emite judecăți sau concluzii definitive. În plus, este important să se identifice cauzele subiacente ale analfabetismului funcțional și să se dezvolte strategii eficiente pentru a aborda această problemă. Utilizarea unei cifre alarmante în mass media poate fi utilă pentru a atrage atenția asupra problemei, dar ar trebui să fie însoțită de eforturi reale pentru a îmbunătăți sistemul educațional și a ajuta tinerii să dezvolte abilități de literație funcțională.
1. Alfabetizarea este procesul de predare-învățare prin care copiii învață literele alfabetului, citesc și scriu.
2.Afabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor (și a adulților) de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu; adică înțeleg ceea ce citesc.
3.Literația cuprinde cei doi termeni la un loc.
1. Am întâlnit adesea în ultimii 10-15 ani termenul „literație„ atât în presă cât și în literatura de specialitate.
2. Diferența dintre cele două definiții constă în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”. Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație include și vârstele școlare, cea de la Consiliul Uniunii Europene face referire la adulți.
3. Din păcate este cât se poate de adevărat.
1. Este prima dată când întâlnesc termenul “literație”. Termenii alfabetizare și alfabetizare funcțională i-am întâlnit in ultimii ani in activitățile de comise metodica. Alfabetizarea este procesul de predare-învățare. Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor (și a adulților) de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu.
2.Literatia urmărește un cumul dintre alfabetizare și alfabetizare funcțională.
Definiția data de Asociația internațională de literatie este foarte cuprinzătoare și subliniază diversitatea abilităților implicate în literație, inclusiv abilitățile de citire, scriere, calcul, interpretare și comunicare.
Definiția data de cei de la UNESCO este mai concentrată pe aspectul practic al literației și pe abilitatea de a utiliza informații scrise în viața de zi cu zi. Ambele definiții sunt valabile și potrivite pentru contextele lor specifice, iar ele reflectă abordări diferite ale conceptului de literație.
3. Utilizarea unei cifre alarmante în mass media poate fi utilă pentru a atrage atenția asupra problemei, dar ar trebui să fie însoțită de eforturi reale pentru a îmbunătăți sistemul educațional și a ajuta tinerii să dezvolte abilități de literație funcțională.
Am inteles ca alfabetizarea cuprinde capacitatea de a a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.
Analfabetul functional este cel ce nu intelege ceea ce a citit si nici nu cauta raspunsuri .
Invatamantul este chemat sa ajute pe elevi sa inteleaga ceea ce au citit si sa caute informatii.
Am observat că elevii noștri citesc, scriu, dar nu înțeleg de cele mai multe ori ce citesc. Cauzele sunt multiple. Înțeleg prin alfabetizare procesul de învățare a literelor alfabetului, iar prin alfabetizare funcțională acea citire conștientă. Termenul de literație l-am descoperit în cadrul acestui curs.
Termenul de literație l-am intâlnit când am început să particip la Școli cu sclipici, iar ceilalți termeni de foarte multe ori la TV. Consider că Asociația Internațională de Literație acordă o arie mai largă termenului de literație față de cea a Consiliul Uniunii Europene. Cred că mass media folosește formularea ”analfabeți funcțional” nu cu sensul de adult, angajat (privat/stat), ci se referă la acei elevi care pot citi un text, dar nu înțeleg ce au citit, nu pot extrage esențialul dintr-un text citit/audiat.
Termenul de literatie ,,literacy “ in engleza se refera la abilitatea de a citi si scrie. Prima data, in Uk am auzit acest termen. Iar celalat termen de ,,analfabet functional” se refera la cel care nu detine suficiente competente de baza, precum: a intelege mesajul unui text, a interpreta o informatie etc. Si studiile nationale de literatie pot arata acest lucru.
1. Literația este o abilitate de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica prin diferite mijloace în orice context iar alfabetizarea este o capacitate
2. Cele două definiții sunt aproape identice
3. Acest procent, dacă este într-adevăr 42%, este îngrijorător
1. termenul de literație l-am întâlnit la Atelierele de vară Șotron
2. deși par a fi similari, termenii de alfabetizare și alfabetizare funcțională fac parte din procesul de literație
3. procentul este exagerat. nu cred ca 42% dintre elevii de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc
Termenul de literatie l-am intalnit la cursuri de formare si in media online.Exista asemanari si deosebiri intre termenii literatie si alfabetizare.Din pacate procentul este unul realistic deoarece din ce in ce mai multi copii citesc dar nu inteleg continutul a ceea ce citesc.
In ultimul timp se vorbeste din ce in ce mai mult despre literatie si analfabetism functional. Este important si totodata necesar sa inlaturam analfabetismul functional din randul elevilor prin intermediul tehnicilor de literatie si nu numai.
1. Literaţia -Abilitatea de a citi înseamnă „a înţelege și a utiliza acele forme de limbaj scris pe care le cere societatea și/ sau pe care individul le apreciază.
Alfabetizarea- capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.
2. Literația înglobează cele două concepte: alfabetizare şi alfabetizare funcţională. Diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
3. Este un fenomen des întâlnit. Mulți elevi din țara noastră știu să citească şi să scrie, dar nu știu să înteleagă mesajul textului.
Termenul “literație” se referă la capacitatea de a citi, scrie și înțelege informațiile scrise într-un mod eficient și critic. În general, literația nu se referă doar la abilitatea de a decoda literele și cuvintele, ci și la capacitatea de a interpreta și a utiliza informațiile scrise în diferite contexte.
Termenul “literație” l-am întâlnit și folosit în contexte educaționale, de cercetare și în discuții despre dezvoltarea abilităților de citire și scriere. De asemenea, “alfabetizare” și “alfabetizare funcțională” sunt expresii pe care le-am întâlnit în contexte similare, în special în domeniul educației și al dezbaterilor despre nevoia de a dezvolta abilități solide de citire și scriere în societate.
Prima data când am auzit despre termenul de „literație” a fost la cursul de Didactica predării Limbii și literaturii române pentru ciclul primar. La acel moment nu am reușit să-mi delimitez foarte bine înțelesul termenilor de literație și alfabetizare, acum parcurgând cursul acesta constat că literația înglobează conceptul de alfabetizarea și alfabetizare funcțională de care din punctul meu de vedere, doar dezvoltând cele două concepte putem vorbi și despre literație.
În legătură cu procentul de 42% dintre elevii de 15 ani care sunt analfabeți funcționali, este un procent enorm de mare și totodată îngrijorător, iar din pacate proiectele pentru a-i ajuta pe acești copii sunt foarte puține. Dacă fiecare dintre persoanele cu importanță decizională ar conștientiza problemele care apar în urma unui alfabetism funcțional sunt sigură ca acest procent ar scădea considerabil.
Consider aceasta afirmatie nepotrivita, deoarece este prea devreme sa etichetam un elev de 15 ani ca fiind „analfabet functional”, in contextul in care el se afla inca in procesul de invatare. Este la varsta la care deprinde abilitati de comprehensiune, de comunicare, astfel ca nu poate fi numit in felul acesta.
1.Când spun literație, mă gândesc la capacitatea unei persoane de a înțelege un text, diferite semne universale (cum ar fi semnele de circulație), de a opera cu numere. Prin alfabetizare eu înțeleg deprinderea de a citi, iar prin alfabetizare funcțională înțeleg că o persoană înțelege textul pe care-l citește.
2.Spre deosebire de Asociația Internațională de Literație, Consiliul Uniunii Europene consideră că literația se referă atât la exprimarea în scris, cât și la exprimarea orală.
3.Cred că în România nu avem statistici relevante despre nivelul de literație al elevilor.
1. Am folosit termenul de literatie in explicarea necesitatii citirii constiente, aplicate in experiente de buna practica. Alfabetizare inseamna parcugerea etapelor necesare insusirii citirii, iar alfabetizare functionala presupune utilizarea cu succes a citirii in experiente de viata.
2. Ambele organisme percep literatia ca un proces complex, laborios, pe parcursul vietii individului.
3. Formularea ca 42% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeti functionali ar trebui sa aiba la baza o demonstratie riguroasa statistica.
Termenul de literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din diferite domenii de activitate.
Am întâlnit termenul „literație” în cursurile de specialitate din cadrul perfecționării profesionale. Este un termen nou, care, așa cum am aflat de la dv., nici nu a fost inclus în DEX. Alfabetizarea se referă la abilitatea elevului de a-și însuși alfabetul și de a-l folosi pentru a citi. Alfabetizarea funcțională înseamnă a se folosi de abilitatea de a citi pentru a înțelege și a se descurca în sarcinile specifice.
Consider exagerat procentul de 42% dintre elevii români cu vârsta de 15 ani.
Analfabeți funcționali pare un termen dur, dar sunt în mare parte de acord cu acest termen. În realitate întâlnim tot mai multe exemple din acest domeniu, în rândul tinerilor, ceea ce este foarte trist. Cu toate acestea, poate scuza lor este tocmai lipsa unei baze încă din perioada timpurie și lipsa educației.
Teremenul de literație l-am auzit destul de recent, iar cel de alfabetizare destul de des în mass media. Cred că termenii sunt asemănători, doar că literația înglogează temrenii de alfabetizare și alfabetizare funcțională.
Diferența dintre cele două definiții este dată de sintagma: „ atât verbal, cât și în scris”.
Nu știu cât reprezintă procentul de analfabeți funcțional.
1.Cuvântul „literație” l-am întâlnit la un proiect implementat de Republica Moldova în cadrul Platformei Educației online fără hotare. Din acest p.d.v. sunt cu un pas înaintea noastră. Au foarte multe programe dezvoltate pe această temă – literația.
2. Diferența constă între caracterul monodisciplinar și cel pluridescilinar
3. Afirmația este îngrijorătoare. Nu știu ce studiu a fost făcut și cât de real poate fi.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în mass media.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
1.Termenul „literație” l-am întâlnit urmărind cursurile şi activităţile Fundaţiei Noi orizonturi. Sintagma “alfabetizare funcțională” am auzit-o în mass media. Cred că cei doi termeni sunt asemănători şi extind termenul “alfabetizare”.
2. Diferenta dintre cele două definiţii constă în capacitatea de a construi sens din textele prezenate si capacitatea de a comunica si a stabili conexiuni.
3. Se foloseşte această formulare în mass media fără a se explica ce înseamnă, lăsând loc interpretării că acel procent de elevi nu ştiu să citească şi să scrie la un nivel de bază. Interpretarea corectă ar fi, probabil, faptul că acei elevi nu pot folosi cele citite în operaţii mai complexe ale gândirii (analiză, sinteză, evaluare).
Termenul de “literație” este întâlnit din ce în ce mai mult în domeniul educației, în cadrul diverselor cursuri de specialitate și nu numai. În opinia mea, face referire la capacitatea de a înțelege și de a scrie un text, în timp ce “alfabetizarea” presupune învățarea scrisului și cititului. “Alfabetizarea functională” stă la baza înțelegerii anumitor concepte din diferite domenii de activitate.
Formularea din mass-media în legătură cu tinerii din țara noastră cred că ilustrează un adevăr, dovadă fiind faptul că din ce în ce mai mulți elevi nu reușesc să înțeleagă mesajele din textele pe care le întâlnesc.
1.Literația se referă la dezvoltarea competențelor de lectură, care facilitează întelegerea și utilizarea informațiilor scrise în viața de zi cu zi, acasă, la serviciu, în colectivitate astfel încât persoana în cauză să-și poată atinge anumite scopuri personale și să-și dezvolte cunoștițele și capacitățile. Competențele de literație se referă la :
– capacitatea de a lectura un text;
– capacitatea de a înțelege informațiile / mesajul textului citit;
– capacitatea de a face legături cu ceea ce ști despre textul citit.
– capacitatea de a formula un punct de vedere.
– capacitatea de a exprima punctul de vedere/opinii.
2. Alfabetizarea se referă la învățarea scrisului și cititului.
,,Alfabetizarea funcțională înseamnă capacitatea unui individ de a interacționa și de a se adapta la condițiile mediului, pentru a activa în acel mediu.
3. Formularea din mass- media despre tinerii români este adevarată , acest procent fiind confirmat de rezultatele obținute de elevii români la teste PISA – teste care evaluează competențe, nu cunoștințe.( elevii români știu să scrie și să citească, dar nu înțeleg mesajele textelor citite, nu pot folosi informațiile și nu pot avea păreri.
Termenul de”literație”l-am întâlnit la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație înseamnă alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
1. Termenul literație l-am întâlnit anul acesta pentru prima dată în cadrul programului Teach for Romania și consider că face trimitere la o abilitate: în care citirea are sens pentru noi și cu acel sens ne putem descurca în diferite contexte. Alfabetizarea este un limbaj comun descifrat de majoritatea persoanelor. Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea unui individ de a înțelege cunoscutele și necunoscutele într-un anumit moment și a se adapta prin diferite metode în orice contexte ce includ lucruri uneori chiar nefamiliare.
2. Sunt foarte asemănătoare ca și definiție.
3. Posibil.
1. Am întâlnit termenii ,,literație”și ,,alfabetizare funcționaă”la unele cursuri și în mass-media.
2.Conform Asociației Internaționale a Literației: literația reprezintă abilitatea de a identifica, ințelege, a interpreta, crea și comunica folosind materiale scrise, audio, digitale în toate disciplinele și in orice c:ontext.
Consiliul UE: Alfabetizarea- capacitatea de a identifica, înțelege,exprima, crea și interpreta concepte, sentimente,fapte și opinii, verbal și în scris,folosind materiale vizuale, audio în diferite discipline și în diferite contexte.
3. Posibil
Recunosc că termenul de literație mi- a atras atenția pentru prima dată în această toamnă, aruncând un ochi peste temele impuse în cadrul Cercului pedagogic de la nivelul Inspectoratului Școlar Județean.
1. Consider că termenul LITERAȚIE= ALFABETIZARE( care are loc încă de la grădiniță și apoi în clasele primare, etc.)+ ALFABETIZARE FUNCȚIONALĂ( care are loc pe tot parcursul vieții)
2. Definiția dată de UNESCO este una amplă, față de cea dată de Asociația Internațională de Literație
3. Consider că se fac prea multe estimări și nu se iau măsuri pentru a se îmbunătăți situațiile prezentate. Din moment ce educația nu este finanțată corespunzător și se continuă cu reforme prea dese, proaste și fără rost, procentele vor fi din ce în ce mai dezamăgitoare pentru învățământul românesc.
Am folosit destul de des termenul de LITERAȚIE deoarece am urmat cursuri pe acest subiect și sunt mentor în Asociația InfinitEdu. În sala de grupă avem centrul de activitate ALFABETIZARE, unde noi citim povești, răsfoim cărți, scriem.
Alfabetizarea este un limbajul comun folosit de oameni pentru a comunica. Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea unei persoane de a înțelege și de a se adapta în orice situații care implică lucruri, informații mai puțin cunoscute.
Procentajele publicate sunt adeseori generalizate, însă trebuie să ne alarmeze să luăm atitudine.
1.Termenul de „literație” nu este chiar nou pentru mine și l-am întâlnit în cadrul unor ateliere și pe parcursul programelor de formare la care am participat . Termenii ,,alfabetizare” și „alfabetizare funcțională” i-am întâlnit cel mai adesea în sondaje, cercetări, la cursuri, presa.
2.Termenul de „alfabetizare” mă duce cu gândul la procesul învățării citit-scrisului, în schimb, termenul de „literație” reprezintă abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Literația are la bază achizițiile fundamentale-cititul și scrisul. În plus, literația este văzută ca rezultatul experiențelor sociale și presupune anumite scheme de utilizare. Literația este un set de abilități de citire și scriere, de identificare, înțelegere, interpretare, comunicare a ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
3.Da, numerosi elevi români sunt analfabeți funcţional. Deşi mulți elevi ştiu să citească/să scrie, nu înţeleg ce au citit sau poate înțeleg la un nivel superficial, nu pun în relație enunțul tocmai citit cu înțelegerea globală a textului. Dar cel mai mult, aceștia nu pot comunica verbal sau în scris despre ceea ce au citit. Acest lucru se reflecta indifent de materia pe care o predam.
1.Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Literatie – termenul l am auzit, pt prima dată, în rapoartele concepute pe subiectele testelor PISA.
Alfabetizarea/alfabetizarea funcțională sunt des întâlnite în acțiunile educaționale demarate din ciclul primar. Constituie obiectul multor cercetări, proiecte si parteneriate, având în prim plan mai ales copiii din zonele defavorizate. Scopul – remedierea/ameliorarea lacunelor scris-cititi ale copiilor.
2.Literație – abilitate
Alfabetizare – capacitate
3. Procentajul atât de ridicat în alfabetismul functional prezent în rândul elevilor din România ridică reale semne de întrebare intregului sistem de invatamant din tara noastră. Cert este că se cere, cu imperiozitate:
-alinierea sistemului educațional tendințelor europene existente în acest moment
-pregătirea temeinica a cadrelor didactice prin cursuri de formare, care să umple golurile existente în practica didactică
-cooptarea, in echipa decidențior educationali si reprezentantilor curricululmului, a unor cadre didactice care realmente stau la catedră și pot impartași informații prețioase din campul educațional, de zi cu zi.
Literatia- nu este un termen pe care sa il fi auzit des, insa cred ca il pot asocia cu contextul scolar, cu programa de comunicare in limba romana
Alfabetiare- a invata citirea si scrierea
Analfabet functional- a sti sa citesti, insa a nu intelege continutul.
Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
-Alfabetizarea este procesul de predare-învățare prin care copiii învață alfabetul, să citească și să scrie; se deprinde la final de grădiniță și clasele primare;
-Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor (și a adulților) de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu; presupune competența de receptare de text (de a extrage semnificația unor texte și de a face interpretări), competența de exprimare orală și redactare de text în contexte variate de viață; se deprinde în clasele primare și se verifică pe tot parcursul vieții;
-Literația înglobează cele două concepte anterioare; ea începe din primele zile de viață ale copilului, încă cu mult înainte de a întâlni un profesor și presupune achiziții de limbaj și experiențe ale copilului cu cartea (textul tipărit) facilitate de familie; pe parcursul școlii presupune diagnosticarea elevilor în privința abilităților de citire-scriere-înțelegere text și proiectarea unor planuri personalizate de sprijin prin care copiii să recupereze lipsurile și să aibă acces la învățare ascendentă pe tot parcursul vieții.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului parcurs cu cei din Teach for Romania
2. În opinia mea, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător, deoarece din ce în ce mai multe persoane nu înțeleg ceea ce citesc și nu pot aplica în viața de zi cu zi cunoștințele respective.
*Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
* Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și a citi. Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
1. Am intalnit termenul “literatie” in mediul scolar (cursuri, cercuri pedagogice, seminare). Termenul “alfabetizare functionala” l-am intalnit mai mult in mass-media.
2. AIL prezinta literatia ca pe o abilitate (a face usor si cu pricepere), Consiliul UE prezinta alfabetizarea ca pe o capacitate (posibilitatea de a realiza ceva).
3. In mass-media, multe titluri sunt “ace” pentru a atrage view-uri. Din pacate, putine articole sunt bazate pe cercetare, documentare si transmiterea obiectiva a informatiilor.
Termenul de “literație”l-am întâlnit la acest curs.
Diferența constă în expresia,,toate disciplinele,in orice context”față de ,,diferite discipline,diferite contexte”.
Sunt de acord cu cele prezentate.
1.Termenul “literație” se referă la capacitatea de a citi și scrie, dar și la înțelegerea și utilizarea informațiilor în mod critic. Alfabetizarea se referă la abilitatea de a citi și scrie într-un mod de bază, în timp ce alfabetizarea funcțională se extinde pentru a include aptitudini mai avansate necesare pentru a face față cerințelor cotidiene. Există o diferență între cele trei noțiuni, deoarece literația include și aspecte critice și interpretative ale cititului, pe când alfabetizarea și alfabetizarea funcțională sunt mai legate de abilități de bază de citire și scriere.
2.Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație se concentrează pe capacitatea de a înțelege și utiliza informațiile scrise în diverse contexte, în timp ce definiția de la Consiliul Uniunii Europene subliniază aptitudinile necesare pentru a participa în mod activ și de succes la societate. Diferența constă în accentul pus pe funcționalitate și participare socială în definiția Uniunii Europene.
3.Folosirea formulării “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional” în mass media pare să sublinieze o preocupare legată de nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor români la vârsta de 15 ani. Aceasta sugerează că un procent semnificativ de elevi ar putea avea dificultăți în aplicarea abilităților lor de citire și scriere în contexte practice sau sociale. Este important să fie clarificată metodologia și criteriile folosite pentru a determina această cifră și să fie luate în considerare contextele socio-economice și educaționale.
1. Am întâlnit termenul de ”literație” pentru prima oara în cadrul practicii pedagogice din liceu, apoi la cursurile de fomare si în cărțile de specialitate . Alfabetizarea reprezintă învățarea alfabetului, citit, scris , iar alfabetizarea funcțională scoate in evidență capacitatea elevului de a înțelege mesajul textului citit, de a face legătură între cerința și noțiunile învățate. Literația este capacitatea de relaționare cu un text din toate perspectivele: întelegerea textului, selectarea informatiilor principale/importante, interpretarea textului, utilizarea informațiilor noi descoperite.
2. AIL prezinta literatia ca pe o abilitate , o capacitate de a intelege si utiliza informatii in diferite contexte. Consiliul UE scoate in evidenta importanta participării in mod activ si de succes in societate.
3. Consider ca procentul este real, avand in vedere faptul ca Romania nu este o tara in care locuitorii pun foarte mare accent pe lectura, ci manifesta un dezinteres pentru carte. Lectura a fost inlocuita cu tehnologia, care este mult mai la indemana tinerilor.
1. Am folosit termenul „literație” în contextul educației, pentru a descrie obiectivele de învățare ale elevilor în ceea ce privește lectura, scrierea și înțelegerea textului. De exemplu, aș putea spune că „un obiectiv de literație pentru elevii de clasa a IV-a este să poată citi și înțelege un text informativ de 1000 de cuvinte”. Termenul „alfabetizare” este adesea folosit ca sinonim pentru „literație”, dar există o diferență subtilă între cele două concepte. Alfabetizarea se referă în mod specific la capacitatea de a citi și scrie, în timp ce literația este un concept mai larg care include și înțelegerea și utilizarea informațiilor scrise. Termenul „alfabetizare funcțională” este un termen mai recent care se referă la capacitatea unei persoane de a folosi abilitățile de alfabetizare pentru a-și atinge obiectivele în viața de zi cu zi. De exemplu, o persoană cu alfabetizare funcțională ar putea citi un prospect medical pentru a înțelege instrucțiunile de utilizare ale unui medicament sau ar putea citi un anunț de angajare pentru a înțelege ce se cere pentru un anumit post.
2. Definiția adaptată după ALA oferă o imagine mai completă a ceea ce înseamnă literația, în timp ce definiția Consiliului UE se concentrează pe abilitățile de bază necesare pentru a participa la societate.
3. Cred că folosirea în mass media a formulării „aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.” este alarmistă și poate fi dăunătoare.
1. Înțeleg că analfabetismul funcțional este lipsa literației, ca abilitate.
2. Cred că sunt două definiții care încearcă să acopere aceeași problemă, în esență o deficiență de înțelegere – privind „înțelegerea” ca proces cognitiv.
3. Cerința e vagă. Nu știu cine este Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale, dar date similare au fost vehiculate și de alte entități. Oricum, bănuiesc că au spus „aproape 42%” pentru că procentul este de 41 virgulă ceva.
Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
Din păcate acest procent este îngrijorător deoarece o mare parte dintre elevii de azi termină studiile și, deși știu să citească au o problemă cu înțelegerea mesajului unui text fapt ce conduce la o capacitate redusă de a funcționa în societate ca cetățeni activi.
Prin literatie, copiii (viitorii adulti) devin mai implicati. Nu e suficient ca un copil sa stie sa scrie si sa citeasca, ci trebuie sa fie pregatit pentru a invata pe tot parcursul vietii. Alfabetizarea se refera strict la abilitatea de a scrie si de a citi. Unii copii sunt analfabeti functional pentru ca nu inteleg sensul cuvintelor dintr-un enunt.
Am intalnit termenul de “literatie “in Academia Teach for Romania.
Consider ca literatie înseamna mai mult decat Alfabetizare.
Cred că ne confruntam cu un procent mult mai mare.
Cred ca termenii sunt asemănători, dacă verificăm definițiile, dar exista anumite nuanțe care le diferențiază:
– alfabetizarea reprezintă procesul prin care o persoană este învățată să scrie și să citească
-literatia cred ca începe cu înaintea alfabetizării, când învață să citească imaginile dintr-o carte povestind , când învață ce este o literă, ce sunt cuvintele și ce este o propoziție.Cred ca literatia dă posibilitatea fiecăruia să interpreteze în mod propriu fiecare text citit, în funcție de starea sau emoțiile care apar.
– alfabetizarea funcțională a apărut pentru a combate analfabetismul funcțional. Știi să citești, știi să scrii, dar nu înțelegi suficient anumite noțiuni și nu mai poți înainta . Rămâi limitat în anumite domenii, deoarece nu le stăpânești suficient de bine sau deloc. Ai învățat teoria, dar nu înțelegi cum să o aplici practic.
Din păcate , in România analfabetismul funcțional pare a fi în creștere și cred ca exista mai mulți factori care pot influența / determina acest fapt.
Materia stufoasă, timpul limitat și numărul mare de copii din clasa a transformat procesul de predare – invatare doar într-un proces de predare. Punem întrebări și nu avem timp să așteptăm răspunsul și atunci îl dăm tot noi sau numim un alt elev care deja știe. Clasa pregătitoare este tot clasa I, doar știu deja. Nu mai învățăm pas cu pas, sărim peste etape. Nu mai punem întrebări , care sunt extrem de importante pentru elevi( îi ajută să înțeleagă de ce facem asta ), nu le cerem părerea, nu îi implicăm activ în acest proces și nu aplicăm metode care să le stârnească interesul.
Îi tratăm de mici ca pe niște adulți care au capacitatea să ne înțeleagă gândurile și să găsească logica noastră.
Am întâlnit termenul de literație la un atelier de literație la care am participat, iar termenii de alfabetizare și alfabetizare funcțională i-am întâlnit în general în știrile mass media în care elevii din țara noastră erau prezentați ca având un nivel foarte slab de alfabetizare.
Consider că folosirea în mass media a formulării “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcționali:” are o conotație negativă, mai ales că ideea de alfabetizare sună mai mult a baze puse pentru a fi cititor funcțional la un nivel minim spre mediu pe când literarația aduce mai mult ideea de cititor critic, capabil de a formula răspunsuri păreri întrebări, cititor Care este capabil de a crea la rândul său conținut relevant în domeniul în care scrie.
1. Literația se referă la capacitatea de a citi și de a scrie.
Alfabetizare se referă în general la abilitatea de a citi și a scrie, în timp ce “literație” poate implica o înțelegere și o apreciere mai largă a textului scris și a culturii scrise în general. Literația poate să includă, de asemenea, competențe precum interpretarea textului, critică literară și creativitatea în scris.
2. Asociația Internațională de Literație pune un accent mai mare pe înțelegerea și aprecierea textului scris și a culturii scrise în general, iar Consiliul Uniunii Europene subliniază mai mult diversitatea competențelor și abilităților necesare pentru a funcționa în societatea contemporană.
3. Este un foate mare adevar adică stiu sa citeasca dar nu inteleg ce au citit.
3.
Am intâlnit acești termeni în diverse cursuri de formare.
Există diferențe între aceste noțiuni, evidențiate în definițiile oficiale prezentate.
Alfabetizare- învățarea literelor și capacitatea de a citi.
Alfabetizarea funcționala se referă la capacitatea de a înțelege ce se citește, de adaptare la învățare în diverse contexte
Literație presupune învățarea de a citi și de înțelegere a textului
Termenul ,,literație” l-am întâlnit în cadrul unui curs și se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text.
Diferența dintre cele două definiții menționate este dată doar de termenii folosiți, însă esența e aceeași.
Referitor la statistica din presă, din păcate, afirmația este adevărată, deoarece există o nepăsare a elevilor față de învățare.
1) Am întâlnit termenul „literație” în cadrul unor cursuri, webinarii.
2) Asociația Internațională de Literație definește literația ca o abilitate, Consiliul UE a introdus în loc de competența de comunicare, competențe de alfabetizare.
3) Este o realitate existența unui număr mare de elevi care nu înțeleg ceea ce citesc și trebuie să fie un semnal de alarmă pentru sistemul de învățământ, pentru întreaga societate.
1. Am întalnit termenul de literație în cursurile de formare și materiale de specialitate.
2. Prin alfabetizare înțelegem capacitatea de a citi și de a învăța literele, iar prin alfabetizare funcțională înțegem capacitatea de cunoaștere și înțelegere a acestora.
3. Lipsa de interes pentru școală și lipsta atenției din partea părinților.
citind materialul pot spune ca cei la care face referire articolul din presaadica elevii, nu este corect sa le aplicam termenul de alfabetism functional
citind materialul pot spune ca articolul nu foloseste corect termenul de analfabetism functional, acest termen fiind folosit in mod special pe adulti si el indica o disfunctionalitate care poate avea diferite nivele, ceea ce nu este specificat deci incomplet .
1. De multe ori în timpul facultății am dezbătut cu profesorii această tematică.
2. Prin definiția dată de Consiliu UE se pune accent și pe relaționarea dintre persoane.
3. Articolul propus ne atrage atenția că tinerii respectivi vor deveni adulți vulnerabili, nepregătiți.
1. Termenul “literație” este folosit în general pentru a descrie abilitățile de citire și scriere ale unei persoane, precum și înțelegerea și folosirea acestor abilități în contexte diverse. De obicei, “literație” se referă la abilitățile de bază de citire și scriere.
“Alfabetizarea” se referă, de asemenea, la abilitățile de citire și scriere, dar poate avea și o acoperire mai largă, implicând înțelegerea și aplicarea conceptelor matematice de bază și a altor cunoștințe esențiale. Alfabetizarea poate fi considerată un termen mai general care include abilități de bază de citire și scriere, dar se poate extinde și către alte domenii de cunoaștere.
“Alfabetizarea funcțională” se referă la abilitățile de citire, scriere și calcul care sunt necesare pentru a funcționa eficient în diverse contexte sociale și profesionale. Aceasta implică capacitatea de a aplica abilitățile de bază în situații practice și relevante pentru viața de zi cu zi sau pentru locul de muncă.
Diferența între aceste trei noțiuni este în gradul de acoperire și aplicabilitate. “Literația” este cea mai specifică, concentrându-se pe abilitățile de bază de citire și scriere. “Alfabetizarea” este mai largă și poate include și alte abilități de bază. “Alfabetizarea funcțională” se extinde chiar mai mult, implicând aplicarea abilităților de bază în contexte practice și relevante pentru viață și muncă.
2. Diferența între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene poate fi observată în accentul pus pe diferite aspecte ale literației și contextul în care sunt folosite.
Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație:
Această definiție se concentrează pe abilitățile de bază de citire și scriere și pe capacitatea de a înțelege, evalua, utiliza și a comunica informațiile din diferite contexte. Se pune accentul pe capacitatea de a participa pe deplin în societate și de a-ți realiza potențialul personal și profesional prin intermediul literației.
Definiția de la Consiliul Uniunii Europene:
Definiția adoptată de Consiliul Uniunii Europene este mai cuprinzătoare și include nu numai abilitățile de bază de citire și scriere, dar și capacitatea de a aplica cunoștințele și abilitățile în scopuri personale, profesionale și sociale. Se subliniază importanța alfabetizării funcționale, adică capacitatea de a utiliza literáția în diferite contexte și situații de viață.
În esență, diferența constă în accentul pus pe diverse aspecte ale literației și pe contextele în care aceste abilități sunt aplicate, fie pentru participarea pe deplin în societate, fie pentru realizarea personală și profesională, precum și pentru funcționarea eficientă în diferite aspecte ale vieții cotidiene.
3. Folosirea formulării “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional” în mass media trebuie analizată cu atenție pentru a înțelege contextul și definiția exactă a termenului “analfabet funcțional”.
Dacă termenul este folosit în conformitate cu definiția alfabetizării funcționale ca fiind capacitatea de a utiliza abilitățile de citire, scriere și calcul în diverse contexte sociale și profesionale, atunci o astfel de afirmație ar trebui să indice că aproximativ 42% dintre elevii români de 15 ani nu sunt capabili să aplice abilitățile de bază de citire și scriere în mod eficient în situații practice.
Este important să se înțeleagă că astfel de statistici pot avea un impact semnificativ și ar putea atrage atenția publicului și a factorilor de decizie asupra problemelor sistemului educațional. Totuși, este esențial să se clarifice cum a fost măsurată alfabetizarea funcțională și care sunt criteriile utilizate pentru a determina această stare, deoarece acest lucru poate varia în funcție de studiu și de definiția folosită.
În concluzie, utilizarea unei astfel de formulări în mass media ar putea sublinia o problemă reală în sistemul de învățământ, dar este important să fie clarificate și detaliate criteriile și metodologia utilizate pentru a evalua alfabetizarea funcțională în rândul elevilor.
Termenul literație are abilitatea de a identifica , înțelege folosind materiale scrise . Alfabetizarea este capacitatea de a înțelege concepte , sentimente atât verbal cât și în scris folosind materiale vizuale , auditive . Afirmația arată că un număr mare de elevi români nu înțeleg ceea ce citesc .
Termenul de literatie se refera la abilitatile de a citi si scrie, precum si intelegerea mesajului citit. Din pacate ne confruntam, in randul copiilor, cu problema neintelegerii mesajului citit.
1.Abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
2.Cititorul competent, față în față cu un contract cu termeni necunoscuți, își va da seama ce îl încurcă în înțelegerea textului, va putea formula întrebări la care să caute răspunsuri, va recurge la diverse strategii cu ajutorul cărora să depășească aceste bariere. Cititorul mai puțin competent (sau mai puțin „funcțional”) s-ar putea să nici nu realizeze ce anume, specific, îi cauzează dificultăți în înțelegerea contractului.
3.„Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. Ea implică capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.” (Consiliul Uniunii Europene)
1.Le intalnim destul de des in mass-media, insa fara a exista o explicatie clara sau delimitare a sensului celor doua.
2 tind sa fie considerate sinonime : .Literaţia înseamnă „a înţelege și a utiliza acele forme de limbaj scris pe care le cere societatea și/ sau pe care individul le apreciază. Alfabetizarea presupune capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.
3. Este un fenomen des întâlnit deoarece majoritatea elevilor din țara noastră poate știu să citească şi să scrie, dar nu înteleag mesajul textului.
Am întâlnit termenul de “literație” acum 3-4 ani, la un curs de formare. Cred că e mai bogat decât “alfabetizarea”, incluzând imagini, simboluri etc.
Alfabetizarea funcțională se referă la capacitatea persoanei de studia, de a cerceta, de a cerne informațiile și de a le folosi pentru a rezolva o problemă.
3. Consider că procentajul dat este aproape de realitate.
Literația este abilitatea individului de a citi înțelegând textele și de a extrage informațiile esențiale din ele.
Alfabetizarea funcțională este abilitatea individului de a înțelege anumite texte funcționale pentru a se putea înțelege în grupuri sociale specifice.
Afirmația este adevărată, din păcate.
Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Termenul de „literație” l-am descoperit în cadrul Atelierelor de vară „Șotron” ale Ovid.ro și reprezintă abilitatea de a identifica, înțelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
1. Am întalnit termenul de literație în cursurile de formare și materiale de specialitate.
2. Prin alfabetizare înțelegem capacitatea de a citi și de a învăța literele, iar prin alfabetizare funcțională înțelegem capacitatea de cunoaștere și înțelegere a acestora.
3. Lipsa de interes pentru școală și lipsa atenției din partea părinților.
1. Am întâlnit termenul de literației în cursurile de perfecționare. Literația se referă la capacitatea de comunicare și înțelegere folosind materialele scrise în diverse forme.
2. Alfabetizarea face referire atât la limbajul verbal cât și la cel scris. Alfabetizarea funcțională face referire la utilizarea eficientă a alfabetizării în diferite contexte.
3. Deși copiii știu să citească nu înțeleg pe deplin și conținutul celor citite.
Am întâlnit ambii termeni, în diferite contexte educaționale, dar și în mass-media. Părerea mea este că nu există diferențe semnificative ale sensurilor cuvintelor, ci doar o evitare a folosirii cuvântului “literație”, care nu există (înca) oficial în DEX. Ambele se referă, în mare, la capacitatea oamenilor de a înțelege ceea ce citesc și a folosi informația citită în diferite contexte.
Din păcate, în România, există mulți copiii și adulți care pot identifica literele și cuvintele, dar nu înțeleg sensul a ceea ce citesc, nu reușesc să opereze/utilizeze (cu) ceea ce au citit. De aici, numărul mare de “analfabeți funcțional”.
Termenul de „literație” l-am întâlnit pentru prima dată la cursul ,, Toți copiii citesc”, iar denumirea de „alfabetizare funcțională” am întâlnit-o la alte cursuri de formare și în mass-media.
Cei doi termeni, chiar dacă se aseamănă prin cele două definiții, cred că sunt diferiți.
Literația se bazează și pe achizițiile timpurii ale copilului, predecesoare etapei de alfabetizare, care îl ajută să opereze cu abilitățile de citit-scris în diverse contexte ale învățării formale sau informale.
,,Alfabetizrea funcțională”se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate acele activități în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității sale.
În ceea ce privește ultima afirmație, procentajul prezentat de mass-media poate fi real, însă nu se cunoaște modul în care acești elevi au fost evaluați pentru a ajunge la aceste rezultate și nici variabilele care ar putea influența acest procentaj. Dacă afirmația este una reală, documentată științific, situația este îngrijorătoare.
1. Termenul “literație” l-am întâlnit în cursuri de formare, ar nu există în DEX, iar “alfabetizare” în cărțile de didactica predării limbii române.
2. În cazul alfabetizării apare termenul “comunitate”, iar, în cazul literației, termenul “context”.
3. Se folosește foarte des în presă expersia “analfabeți funcțional”, unii spun chiar “funcționali”, iar procentul este îngrijorător. Părerea mea este că procentul real este și mai mare, deoarece în acești 42% nu sunt cuprinși cei care au abandonat școala.
Spre deosebire de alfabetizare, literația ține de capacitatea de relaționare cu un text din perspectiva tuturor aspectelor relevante: înțelegere, selectere, interpretare și utilizare.
1. Am intalnit acest termen in cazul demersurilor de recuperare a copiilor in risc de abandon scolar.
2. Termenul de literatie cred ca reprezinta abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, iar termenul de alfabetizare cred ca este potrivit pentru invatarea scrisului si cititului.
3 Consider ca nu mass-media ar trebui sa evalueze nivelul de alfabetizare functionala, insa este necesara elaborarea unui sistem de evaluare si , daca este cazul de recuperare, pe trepte de varsta..
Literația include nu doar capacitatea de a recunoaște literele și de a decoda cuvintele, ci și abilitatea de a înțelege și interpreta textul, de a evalua informațiile și de a le aplica în diverse contexte.
Literatura am întâlnit-o in domeniul educației. De asemenea, literațiereprezinta abilitatea de a identifica si înțelege iar alfavetizare înseamnă invatarea cititului si a scrisului.
Mass-media nu reprezinta un sisten de “evaluare” dar contribuie la evaluarea alfavetizarii.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Am intalnit termenul de “literatie” in cadrul cursurilor de la facultate, mai exact, in cadrul programului “Toti copiii citesc” . Literatia face referire la abilitatea de a scrie, citii.
1. Termenul de literate l am întâlnit în cărți de specialitate
2. Alfabetizarea reprezintă procesul de instruire a persoanelor cu scopul dobândirii abilităților de citire și scriere
3. Consider ca nu mass-media reprezintă un sistem de evaluare, dar are contribuții la evaluarea alfabetizării
1. Termenul „literație” l-am întânit la un curs de la facultate.
2. Diferența dintre cele două constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul transdisciplinar.
3. Este un pur adevăr.
1. Am auzit de literație în facultate.
2. Spre deosebire de alfabetizare,literația ține și de înțelegerea textului.
3. Este trist faptul că sunt așa slabe rezultatele.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare
2. În opinia mea, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător.
este abilitatea individului de a interpreta, de a citi înțelegând textele și de a extrage informațiile esențiale din ele.
Alfabetizarea funcțională este abilitatea individului de a înțelege anumite texte funcționale pentru a se putea înțelege în grupuri sociale specifice.
Afirmația este adevărată, din păcate.
1. Termenul de literație l-am întâlnit în cărți ce vizau Lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice și pare științific, dar l-am întâlnit și la anumite cursuri în cadrul facultății , pe când termenul de alfabetizarea l-am întâlnit în mas-media și pare un termen mai accesibil publicului larg.
2. Îmi par termeni asemănători, doar exprimat mai general în prima situație și mai specific în a doua.
3. Este un semnal că tot mai multe persoane nu înțeleg corect anumite aspecte ce țin de domenii diverse.
1. Am întâlnit acești termeni în cadrul cursurilor cât și în cărți de specialitate.
2. Din perspectiva mea termenul de literație are o însemnătate variată reprezentând abilități de identificare, comunicare, înțelegere.
3. Din punctul meu de vedere ar trebui să existe alte mijloace de evaluare a alfabetizarii funcționale nu mass-media.
1. Termenul de literație am întâlnit pentru prima dată în rândurile prezentate în acest curs.
2. Alfabetizarea reprezintă procesul de instruire a persoanelor cu scopul dobândirii abilităților de citire și scriere
3. Consider că mass-media, în folosirea ei corectă, a adus contribuții semnificative în alfabetizare.
Termenul “literație” l-am întâlnit des în cărți de specialitate, dar și în presă. De asemenea și “alfabetizare funcțională”.
Sunt de acord cu cele precizate mai sus.
1. Am auzit acesti termeni in cursurile din facultate si in cursurile de formare. Alfabetizarea este procesul de predare-învăţare prin care copii învață alfabetul, să citească și sa scrie. Alfabetizare funcțională reprezinta capacitatea de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu. Literația înglobează cele doua concepte anterioare.
2. Diferența pe care o observ este ca literația ține si de înțelegerea textului.
3. Cred că această exprimare de “analfabeți funcționali” reprezintă faptul că aveau achizițiile ca automatisme nereușind să facă operații de gândire diverse.
1. Am întâlnit termenul “literație” în cadrul cursului Strategii de Alfabetizare.
2. Spre deosebire de alfabetizare, care implică capacitatea de a comunica eficient și adecvat, literația implică abilitatea de a citi, de a înțelege și utiliza forme de limbaj scris.
3. Afirmația reprezintă o situație îngrijorătoare în rândul viitoarelor generații de adulți.
1. Termenul de “literație” l-am întâlnit la diferite cursuri din cadrul facultății, la o conferniță unde ne prezenta metode de a învăța copiii să citească.
2. Termenul de “literație” reprezintă abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context, în timp ce alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
3. Consider că este adevărat ceea ce afirmă mass-media.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
Am auzit prima dată termenul de „literație” la un curs de Didactica predării Limbii și literaturii române , în cadrul PIPP. Spre deosebire de alfabetizare, literația ține de capacitatea de relaționare cu un text din perspectiva tuturor aspectelor relevante: înțelegere, selectere, interpretare și utilizare.
În legătură cu procentul de tineri de 15 ani, analfabeți funcționali, consider că, din păcate, este unul cât se poate de real. Acesta este demonstrat și de rezultatele foarte slabe din cadrul evaluărilor naționale la Limba și literatura română, în cadrul cărora, deși li se pun la dispoziție textele de referință , pe tot parcursul examenului, elevii nu sunt capabili să înțeleagă informațiile transmise în cadrul acestora , să stabilească o legătură de sens între ele.
Am intalnit termenul de literatie in cadrul formarilor de la Atelierele de Vara Sotron, iar de alfabetizare in cadrul cursurilor de formare de la scoala.Alfabetizarea face referire la invatarea alfabetului, a cititului si scrisului, alfabetizarea functionala capcitatea elevilor de a face operatii de gandire pe baza textelor pe care le citesc, iar literatia inglobeaza ceilalti doi termeni
Termenul de literaţie l-am auzit pentru prima dată la universitate. Termenii de alfabetizare şi alfabetizare funcţională i-am regăsit adesea în diferite articole din reviste de pedagogie. Consider că literaţie şi alfabetizare se referă la aceleaşi abilităţi. Termenul de alfabetizare funcţională presupune un proces continuu de dezvoltare a abilităţilor.
1. Termenul de literație l-am întâlnit la cursurile din cadrul faculății și la o conferință unde ni s-au prezentat anumite metode de învățare a cititului la copii.
2. În opinia mea, diferența între cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația este adevărată, din păcate.
1.Literația am întâlnit-o la mai multe cursuri la care am participat și la un curs de alfabetazare din cadrul faculății UBB. Alfabetizarea și Literația sunt concepte diferite, cu sensuri și conotații diferite. Poate cineva să cunoască alfatetul însă literația cuprinde un spectru mai amplu, cunoașterea abilitatea de a înțelege interpreta și crea ceva , folosind materialele puse la dispoziție.
2. Diferența este tipul caracterului -mono sau pluridisciplinar.
3. Da , este adevărat, din nefericire, însă de vină este procesul de predare, nu modul în care profesorii predau informațiile.
Am întâlnit termenul de literatie in cursurile europene la care am participat. Percep termenul de literație a fi mai mult sinonim cu alfabetizare funcțională, decât cu alfabetizare, care mi se pare incomplet. Nu este suficient să citești, deci să identifici, ci trebuie să înțelegi, interpretezi, creezi și comunici în orice context. Afirmația se referă la faptul că 42% dintre elevi știu să citeaască și să comunice ce au citit, dar nu sunt capabili să interpreteze, să înțeleagă și să utilizeze strategii pentru a utiliza informația și spre a se dezvolta.
Literația este abilitatea de a înțelege ceea ce citim. În mare parte este adevărat!
Termenul de “literație” l-am întâlnit la diferite cursuri din cadrul facultății, la o conferniță unde ne prezenta metode de a învăța copiii să citească.
Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Diferenta ar fi intre cei 3 termeni faptul ca literatia ar fi un termen mai nou si mai potrivit pentru cei care si inteleg ceea ce citesc, nu doar citesc si atat.
1. Termenul de “literaţie” l-am întâlnit în contextul educaţional, în special în cadrul cursurilor de la facultate. Acest termen este folosit pentru a descrie abilitatea unei persoane de a utiliza şi de a înţelege textul scris, iar alfabetizarea, pe de altă parte, este un termen mai general care se referă la capacitatea de a citi și a scrie. Aşadar, consider că diferenţa dintre aceste noţiuni este că literația este un termen mai specific care se referă la abilitatea de a citi și a scrie, în timp ce alfabetizarea poate să includă și alte aspecte lingvistice și culturale.
2. O diferenţă între cele două definiţii ar putea fi faptul că definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație se concentrează pe capacitatea de a utiliza și înțelege textul scris, în timp ce definiția de la Consiliul Uniunii Europene subliniază abilitatea de a folosi aceste cunoștințe în diverse situații practice, cum ar fi învățarea și munca.
3. Folosirea formulării “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional” în mass media este problematică pentru că termenul de “analfabet funcțional” poate fi vag și poate crea stigmatizare fără clarificări suplimentare sau context adecvat.
1.Termenul ,,lierație” l-am auzit pentru prima dată în cadrul cursurilor de la facultate. Reprezintă abilitatea unei persoane de a utiliza și înțelege textul scris. Termenul de ,,alfabetizare”cuprinde general capacitatea de a citi și scrie.Diferența dintre cele două o reprezintă faptul că al doilea termen cuprinde o sferă mai amplă decât primul.
2. Asociația Internațională de Literație se referă la înțelegerea textului citit iar Consiliul Uniunii Europene pune accentul pe folosirea acestora în cadru social.
3.Folosirea acestei formulării sau ,,alfabeți funcționali” reprezintă o presupunere nefondată, un termen care produce în mentalitatea colectivă ceva nedefinit ce atacă sensibilitatea tuturor.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Am întâlnit termenul de literație în cadrul unui curs.
Literațila înseamnă alfabetizare
Alfabetizarea functionala este abilitatea unei persoane de a se angaja în activitățile de citit-scris.
1.Am intalnit temenul „literație” în cadrul intalinirilor video/ cursurilor de la OVIDIU.RO
2.Consider ca cei trei termeni se refera la acelasi comportament dar cu o mica diferenta : Literatie/alfabetizare(sa cunosti literele si sa poti citi) Alfabetizare functionala (este capacitatea de a intelege ceea ce ai cititi, nu doar sa citesti ci sa sti si sa aplici/sa intelegi ceea ce ai citit)
3.Consider ca este adevarat pentru ca intalnim aproape in fiecare clasa elevi care nu pricep ceea ce citesc .
1.Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul unui curs de formare.
2. Consider că literație și alfabetizare funcțională au același sens: capacitatea unei persoane de a se angaja în toate acele activități în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității sale și, de asemenea, pentru a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie.
3. Consider că este adevărat.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare
2. În opinia mea, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător.
În contextul descris, termenul “literație” este folosit pentru a descrie o abilitate mai amplă decât simpla capacitate de a citi și a scrie. Acesta include și capacitatea de a identifica, înțelege, interpreta, crea și comunica folosind materiale scrise, audio și digitale în diverse contexte. Pe de altă parte, “alfabetizarea” și “alfabetizarea funcțională” sunt termeni care se referă la capacitatea de a citi, scrie și înțelege informațiile pentru a funcționa eficient în societate. Alfabetizarea funcțională implică aplicarea acestor abilități în situații practice. Diferența principală este că “literația” are o acoperire mai largă, incluzând nu doar abilitățile de bază de citire și scriere, ci și aspecte legate de înțelegere și comunicare.
Diferența între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene constă în accentul pus pe diverse aspecte ale literației și alfabetizării. Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație pune un accent mai mare pe capacitatea de a comunica și de a interpreta informațiile în diverse forme, inclusiv cele scrise, audio și digitale. Pe de altă parte, definiția din Consiliul Uniunii Europene subliniază capacitatea de a identifica, înțelege, exprima și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, utilizând materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite contexte.
Folosirea formulării “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional” în mass media poate fi problematică în sensul că poate genera confuzie sau alarmă în rândul cititorilor. Termenul “analfabet funcțional” sugerează o lipsă gravă de abilități de citire și scriere, însă este important să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională este o noțiune mai complexă decât simpla capacitate de a citi și a scrie. De exemplu, un elev ar putea să aibă dificultăți în a înțelege anumite texte sau termeni, dar să fie capabil să se descurce în alte domenii ale vieții sale. Astfel, este important să se ofere context și clarificări adecvate atunci când se folosește o astfel de afirmație, pentru a evita interpretări eronate sau exagerări.
1. Am auzit despre “literație” , “alfabetizarea” și “alfabetizarea funcțională” în cadrul cursului ”Strategii de alfabetizare timpurie”.
Diferența dintre cei trei termeni este urmatoarea:
• Literația este un termen mai larg care acoperă abilitățile de a lucra cu materiale scrise, audio și digitale.
• Alfabetizarea este modul în care înțelegi cuvintele și semnele scrise.
• Alfabetizarea funcțională este aplicarea abilităților de alfabetizare în contexte practice.
2. Asociația Internațională de Literație se concentrează pe utilizarea materialelor scrise, audio și digitale în diferite contexte, iar Consiliul Uniunii Europene extinde conceptul de alfabetizare pentru a include și abilitățile de exprimare verbală și interpretare a conceptelor.
3. Este îngrijorător să auzim că aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt considerați analfabeți funcționali. Asta arată că există o problemă serioasă în sistemul nostru de educație care trebuie abordată urgent.
1. literație- în cadrul cursului de Literatura română și literatura pentru copii
alfabetizare- în cadrul cursului Strategii de alfabetizare
alfabetizare funcțională- în general se consideră că o persoană este alfabetizată funcțional dacă poate citi, scrie și calcula la un nivel care să îi permită să participe eficient în societate.
Diferențele dintre acești trei termeni sunt subtile, literație se referă la capacitatea de a citi și a înțelege textele scrise și a interacționa cu acestea, alfabetizarea este procesul prin care o persoană învață să scrie și să citească, iar alfabetizarea funcțională implică un set de competențe care includ nu doar capacitatea de a citi și înțelege texte scrise, ci și competențe științifice și matematice aplicate în viața de zi cu zi.
2. Diferența dintre definițiile oferite constă în accentul pus pe diferite aspecte, Asociația Internațională de Literație definește și subliniază abilitățile cognitive și metacognitive, implicate în interacțiunea cu textul punând accent pe competențele individuale pe când Consiliul Uniunii Europe se axează pe abilitatea de a citi și scrie.
3. Această statistică se referă la elevii care deși pot citi, nu înțeleg suficient textul citit pentru a-l folosi în mod eficient, cu siguranță este nevoie de o altă abordare care să stimuleze dezvoltarea curiozității epistemice.
1. Am auzit despre literaţie, alfabetizare şi alfabetizare funcţională în cadrul cursului “Strategii de alfabetizare timpurie”.
Literaţia reprezintă abilitatea de a identifica, înţelege, exprima şi crea concepte, sentimente, atât verbal cât şi în scris, altfel spus, literaţia este capacitatea de a comunica şi a stabili conexiuni cu alte persoane. Literaţia, sau mai bine zis lipsa acesteia duce spre analfabetismul funcţional.
Termenul alfabetizare se referă la procesul prin care o persoană învață să scrie și să citească.
Conceptul de alfabetizare funcţională implică un set de competențe care includ nu doar capacitatea de a citi și înțelege texte scrise, ci și competențe științifice și matematice aplicate în viața de zi cu zi.
2. Definiția oferită de Asociația Internațională de Literație, ne arată faptul că se utilizează materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context, iar Consiliul Uniunii Europene extinde conceptul de alfabetizare pentru a include și abilitățile de exprimare verbală, interpretare a conceptelor şi stabilirea conexiunilor cu alte persoane.
3. Dacă această informaţie este adevărată “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional”, atunci ar trebui sa fie un semnal de alarmă, deoarece procentul este destul de ridicat.
Literația reprezintă capacitatea unei persoane de a citi un text cu înțelegere, a interpreta textul prin prisma conexiunilor dintre text și ceea ce știa înainte de a-l citi, a folosi informațiile sau ideile extrase din text.
Atât literația cât și alfabetizarea sunt două concepte interconectate. Literația se concentrează pe capacitatea de a decodifica și înțelege textele scrise, în timp ce alfabetizarea funcțională extinde aceste abilități pentru a include și capacitatea de a aplica cunoștințele și competențele în diferite contexte practice. Acestea nu sunt doar instrumente pentru a decodifica cuvinte scrise, ci și pentru a înțelege și a participa activ în diverse aspecte ale vieții sociale, economice și politice. O persoană alfabetizată funcțional poate să citească și să înțeleagă informații din diverse surse, să-și exprime ideile în scris și să comunice eficient într-o lume dominată de informații scrise.
Utilizarea formulării “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional” în mass media poate fi problematică din mai multe motive:
Afirmația poate să fie prea simplificată și să nu reflecte în întregime complexitatea conceptului de alfabetizare funcțională. Alfabetizarea funcțională nu se rezumă doar la abilitatea de a citi și de a scrie, ci include și capacitatea de a aplica aceste abilități în diverse situații practice. O astfel de declarație nu poate să transmită cu exactitate gradul de competență al elevilor în diverse contexte.
Afirmația nu oferă contextul necesar pentru a înțelege în profunzime situația alfabetizării funcționale în rândul elevilor români de 15 ani. Nu sunt oferite informații despre metodele de evaluare folosite sau despre domeniile specifice în care elevii au dificultăți, ceea ce poate duce la interpretări eronate sau incomplete.
Utilizarea unei astfel de formulări poate să contribuie la crearea unei imagini negative despre sistemul educațional din România și despre calitatea învățământului. Aceasta ar putea afecta încrederea în sistemul educațional și ar putea genera panică în rândul părinților și al elevilor.
În concluzie, este important să fim atenți la modul în care sunt prezentate informațiile despre alfabetizare funcțională în mass media, iar o astfel de abordare simplistă poate să nu reflecte cu exactitate situația și să genereze confuzie sau alarmă nejustificată. Este necesară o abordare mai complexă și echilibrată pentru a înțelege și a aborda problemele de alfabetizare funcțională în mod eficient.
Am întâlnit termenul de literație în literatura de specialitate. Literația este abilitatea de a citi. , adică abilitatea de a înțelege și de a folosi limbajul scris. Cititorii pot crea un sens din texte prezentate sub diferite forme.
Termenul “literație” este folosit în contexte educaționale și de alfabetizare pentru a descrie abilitatea de a citi și a scrie. Acesta poate fi întâlnit în discuții despre programe de alfabetizare, campanii de promovare a lecturii și scrierii, sau în contexte de cercetare legate de dezvoltarea abilităților de lectură și scriere. De asemenea, poate fi folosit în discuții despre nivelurile de literație într-o anumită populație sau regiune, în scopul evaluării și îmbunătățirii educației și alfabetizării.
Termenii “alfabetizare” și “alfabetizare funcțională” sunt utilizați în domeniul educației și al dezvoltării umane pentru a descrie capacitățile legate de lectură și scriere în contexte variate. “Alfabetizarea” se referă la abilitatea de a utiliza lectura și scrierea pentru a înțelege și comunica informații.
Literația este o componentă fundamentală a alfabetizării, iar alfabetizarea funcțională se referă la utilizarea practică a acestor abilități în viața de zi cu zi.
1. Am auzit termenul literatie mai rar, iar cel de alfabetizare functionala mai des, in mod special in legatura cu examenele de clasa a 8-a si a 12-a.
2. Definitia Consiliului Uniunii Europene ofera in plus la definitie faptul ca o persoana trebuie sa aiba capacitatea de a se exprima, de a intelege, de a interpreta inclusiv sentimente, fapte si opinii.
3. Inteleg ca 45 la suta dintre copiii care termina liceul nu pot intelege, interpreta, sumariza, oferi ideea centrala a unor texte scrise, materiale audio, video, digitale.
Am întâlnit termenul de ”literație” în cadrul unor cursuri urmate și am aplicat cunoștințele dobândite la clasele pe care le-am condus, ajutând elevii să înțeleagă mai bine textele citite.
1. Conceptul de literație mi-a fost introdus de curând, în cadrul cursului de Alfabetizare timpurie, la facultate.
Iar termenul de alfabetizare/ alfabetizare funcțională l-am auzit și întâlnit în mass media.
2. Definiția dată de AIL față de cea a CUE constă în faptul că literația face referire la discipline și la orice context, iar alfabetizarea implică capacitatea de a „comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ” – în diferite domenii – deci este mai restrâns.
3. După părerea mea, sintagma des folosită în mass media: elevii sunt analfabeți funcționali este nu corectă.
Prima data termenul de literatie l-am auzit la televizor in urma cu mai multi ani .
Alfabetizarea este capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ– în diferite domenii .
Analfabeți funcţionali este termenul des folosit de catre mass-media la aparitia unei stiri refertoare la elevii.
acest termen este unul relativ dur si procentul la fel fiind dur. Peste 40% dintre elevii nu pot intelege un text citit.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare, de la facultate.
2. În opinia mea, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător
1. Termenul de literație l-am auzit prima dată la un curs de formare și apoi în presă.
Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
2. Alfabetizarea si literația se completează reciproc.
3. Mulți nu înțeleg mesajul scris.
Dacă prima definiție „literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context” prezintă literația ca pe un proces evolutiv, cea de-a doua o prezintă ca pe o caracteristică specifică adulților.
Procentul vehiculat în media poate fi real iar dacă într-adevăr este, acest aspect ar trebui să ne îngrijoreze.
Atât termenul de literație cât și termnul de alfabetizare sunt două cuvinte care au o strânsă legătură . Literația se concentrează pe capacitatea de a decodifica și înțelege textele scrise, în timp ce alfabetizarea funcțională extinde aceste abilități pentru a include și capacitatea de a aplica cunoștințele și competențele în diferite contexte practice. Ele nu sunt doar niște instrumente pentru a decodifica cuvinte scrise, ci și pentru a înțelege și a participa activ în demersul didactic . O persoană alfabetizată funcțional poate să citească și să înțeleagă informații din diverse surse, să-și exprime ideile în scris și să comunice eficient într-o lume dominată de informații scrise, practic va reuși să facă față provocărilor din viața sa . Fără acestea nu putem să ne adaptăm la tot ce ne înconjoară .
Alfabetizarea funcțională, confrom UNESCO, se referă la capacitatea persoanelor de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar
Formularea “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional” este o realitate îngrijorătoare, care merită atenție și acțiuni concrete. Este important să ne concentrăm pe soluții și să promovăm strategii de combatere a analfabetismului funcțional, oferind elevilor sprijinul de care au nevoie pentru a-și dezvolta competențele de citire și înțelegere a textelor.
Termenul de literație l-am întâlnit în cursurile de perfecționare.
Ambii termeni se referă la modul de a comunica eficient
Procentul de aproape 42% dintre elevii români de 15 ani care sunt analfabeți funcționali reprezintă o tristă realitate
1. Pe parcursul cursurilor de la facultate .
2. Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Sunt de acord cu cele menționate
1.Am intalnit acest termen pe parcursul cursurilor la facultate.
2.Diferenta este data de contextul la care ne referim, literatia sugerand decodificarea unui text si nu numai, iar alfabetizarea functionala sugereaza aplicarea capacitatilor, cunostintelor in contexte practice.
3. Sunt de acord cu cele mentionate mai sus.
1. Termenul de literație l-am întâlnit în cursurile de specializare.
2. Ambele definiții se referă la modul de a comunica eficient, însă diferența constă în contextul de referință.
3.Elevii nu știu să citească conștient.
1. Am întâlnit termenul literație în cadrul educațional, în literatura de specialitate iar termenul de alfabetizare funcțională, în mass -media de cele mai multe ori.
2. Ambele definiții se referă la modul de a știi să comunici eficient, în diferite contexte, utilizând scris-cititul și alte conexe.
3. Din păcate cred că este adevărat. Dezvoltarea vocabularului este foarte important și la fel de important este să se înceapă încă de la cele mai fragede vârste.
1. Acest termen de “literație”, l-am întâlnit doar acum în anii de Facultate. Termenul de “alfabetizare, respectiv alfabetizare funcțională” le-am mai întâlnit și în școală sau în viața de zi cu zi chiar, acolo unde era vorba despre anumite persoane care nu aveau capacitatea de a primi o educație.
2. Definiția oferită de Asociația Internațională de Literație, ne arată faptul că se utilizează materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context, iar Consiliul Uniunii Europene extinde conceptul de alfabetizare pentru a include și abilitățile de exprimare verbală, interpretare a conceptelor şi stabilirea conexiunilor cu alte persoane.
3. După părerea mea este un adevăr real și dureros, dar o formulare destul de discriminatorie.
Din punctul meu de vedere, literația este o capacitate, abilitate, pe când alfabetizarea este un întreg proces de instruire/învățare. Am întâlnit acești termeni în stagiul de practică, dar și la cursuri. Între cele două se face des o confuzie. Fără această capacitate ( literație), nu putem avea un proces (alfabetizare). Acel articol reprezintă un crut adevăr. Mulți elevi din țara noastră știu să citească/scrie, dar nu știu să înteleagă mesajul textului.
1. Am întâlnit termenul de „literație” în cadrul unui curs la facultate.
2. În cadrul definiției oferite de Consiliul Uniunii Europene se precizează ce anume se identifică, exprimă, interpretează. (concepte, sentimente, păreri, etc.)
3. Consider că prin această formulare se subliniază faptul că 42% dintre elevii români cu vârstă de 15 ani citesc un text, însă nu înțeleg informația prezentată, ori nu știu cum să opereze cu aceasta.
Termenul de ” literație ” l-am întâlnit în urmă cu câțiva ani, când am ajuns absolut din întâmplare pe pagina Fundației Noi Orizonturi, în timp ce termenul de “alfabetizare ” cred că l-am întâlnit pe la unele dintre cursurile de formare la care am participat de-a lungul anilor. Diferența pe care o observ apare din formulările “diferite discipline/ contexte”(CUI), versus “toate disciplinele și în orice context “(AIL).
Procentajul pare a fi exagerat, totuși nu putem omite faptul că exista mulți copii provenind din medii defavorizate care nu citesc, nu reușesc să înțeleagă mesajul scris, nu pot formula mesaje pe baza unui text, lucru care este destul de îngrijorător.
1. Am întâlnit termenii “literație”, “alfabetizare” și “alfabetizare funcțională” în liceu. Literația se referă la abilitatea de a citi și de a scrie, alfabetizarea este procesul de a învăța aceste abilități, iar alfabetizarea funcțională este capacitatea de a aplica aceste abilități în contexte practice și cotidiene.
2. Asociația Internațională de Literație definește literația ca fiind abilitate iar Consiliul Uniunii europene definește alfabetizarea ca fiind capacitate.
3. Dacă este adevărat acest procent, atunci pot spune că este un semnal de alarmă, deci trebuie făcut ceva în acest cens.
1. Am întâlnit termenul de literație pe parcursul acestui curs. Se poate să-l fi auzit anterior (iliterație ca antonim), însă nu știam exact de înseamnă.
2. Atât literația cât și alfabetizarea eu în esență același înțeles, capacitatea de a înțelege și utiliza materiale scrise, audio, video etc. Ca diferența, mi se pare că alfabetizarea pune mai mare accent pe partea de comunicare și realizarea de conexiuni cu informațiile dobândite.
3. Procentul menționat în articol mi se pare real. Trist și real. Ar trebui tratat ca un semnal de alarmă. De ce se ajunge la această vârstă un procent atât de mare? Ar trebui să existe o mai mare preocupare pentru înțelegerea informațiilor, nu doar transmiterea lor. Consider că programa excesiv de încărcată îngreunează activitatea cadrelor didactice, și le creează elevilor un deserviciu.
Termenul de „literație” l-am întâlnit în cadrul cursurilor de la PIPP, iar din punctul meu de vedere există diferențe între cei doi termeni (literație și alfabetizare). Literația este o abilitate, iar alfabetizarea un proces de instruire.
Literație este un termen mai nou, pe care l-am auzit în context școlar, iar alfabetizare este un termen mai vechi, folosit pe scară largă.
Literația este un termen mai larg decât alfabetizarea.
Dacă 45% dintre elevii care au absolvit clasa a VIII, sunt analfabeți funcțional, înseamnă că există o problemă cu sistemul de învățământ, dar și cu elevul și părintele.
Din punctul meu de vedere există diferențe între cei doi termeni (literație și alfabetizare).
Literația este o abilitate, iar alfabetizarea un proces de instruire
1. Am întâlnit termenul de literație la cursul de la facultate, intitulat ,,Strategii de alfabetizare timpurie”
2. Potrivit UNESCO, alfabetizare funcțională se referă la capacitatea unei persoane de participa la activitățile de citit-scris.
3. Sunt de acord cu cele menționate.
cuvântul “literație”, cât și cuvântul “alfabetizare”, au fost întâlnite in cadrul cursului – Strategii de alfabetizare, dar și in diferite domenii mass media.
Sunt de părere că diferența dintre cele două definiții este redată de caracterul monodisciplinar și de caracterul pluridisciplinar.
Consider că cele prezentate reprezintă adevărata realitate, fiind un motiv real de îngrijorare,deoarece numarul cazurilor a crescut de la an la an
1. Am auzit termenul literatie mai rar, iar cel de alfabetizare functionala mai des, in mod special in legatura cu examenele de clasa a 8-a si a 12-a.
2. Definitia Consiliului Uniunii Europene ofera in plus la definitie faptul ca o persoana trebuie sa aiba capacitatea de a se exprima, de a intelege, de a interpreta inclusiv sentimente, fapte si opinii.
3. Inteleg ca 45 la suta dintre copiii care termina liceul nu pot intelege, interpreta, sumariza, oferi ideea centrala a unor texte scrise, materiale audio, video, digitale.
Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
Am întâlnit termenul,,literație” la facultate, la cursurile de formare și la programul ,, Școlii de vară ”la care a participat copilul meu.
Literație înseamnă alfabetizare.
2. Prima definiție se referă abilitatea de a citi conștient,iar a doua definiție se referă la competența de a citi și folosi conștient
resursele vizuale,auditive.
3. Părerea mea este că aproape jumătate dintre copii nu înțeleg ceea ce citesc.
Termenii de literație și de alfabetizare i-am întâlnit și i-am folosit în cadrul cursurilor de la facultate.
Diferența o face caracterul monodisciplinar și pluridisciplinar asociat cu cei doi termeni.
Sunt de acord cu informațiile prezentate mai sus.
1. Am întâlnit cuvântul literație la 2 din cursurile din cadrul PIPP.
2. Diferența este dată de faptul că Literația este o abilitate, iar alfabetizarea un proces de instruire.
3. Sunt de acord cu cele expuse.
Termenul ”literație” este foarte puțin folosit chiar și în școli
Definiția termenului ”literație” UNESCO este mai completă.
Este foarte trist că sunt mulți copii ”analfabeți funcționali”
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație…
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.,
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate…
Abilitatea de înțelegere și interpretare a unui text se formează de timpuriu, cu efort și perseverență. Faptul că studiile spun că aproape 42% din elevii români sunt analfabeți funcționali arată rezultatul unor practici școlare ineficiente, a dezinteresului și poate a mediilor defavorizate din care mulți dintre acești copii provin.
Temenul de literatie l-am auzit in cadrul cursului de alfabetizare. Intr-adevar detaliile si statisticile oferite sunt descurajatoare, dar cred ca putem combate acest ” Analfabetism functional”.
1. Termenul de literație este folosit cu precădere de specialiștii din domeniul educației, iar cel de analfabetism funcțional în mass-media.
2. Diferența între cele două concepte constă în faptul că literația este definită ca abilitate (deprindere, pricepere), iar alfabetizarea funcțională este definită drept capacitate (posibilitate de a realiza ceva).
3. Formularea textului este corectă.
1. Termenul de literație este folosit cu precădere de specialiștii din domeniul educației, iar cel de analfabetism funcțional în mass-media.
2. Diferența între cele două concepte constă în faptul că literația este definită ca abilitate (deprindere, pricepere), iar alfabetizarea funcțională este definită drept capacitate (posibilitate de a realiza ceva).
3. Formularea textului este corectă.
1. Am întâlnit termenul “literație” în diverse contexte legate de învățare și educație. Literația se referă în mod general la capacitatea unei persoane de a citi și de a scrie, iar gradul său de competență în aceste domenii. Acest termen poate fi aplicat atât la nivel individual, cât și la nivel comunitar sau societal.
“Alfabetizarea” sau “alfabetizarea funcțională” se referă la abilitatea de a utiliza abilitățile de citire și scriere într-un mod practic și funcțional în viața de zi cu zi. Alfabetizarea funcțională implică nu doar capacitatea de a recunoaște literele și de a forma cuvinte, ci și de a înțelege și de a utiliza informațiile scrise în diverse contexte, cum ar fi la locul de muncă, în cumpărături, în gestionarea finanțelor personale și în alte activități cotidiene.
Diferența între “literație” și “alfabetizare” sau “alfabetizare funcțională” constă în faptul că literația se referă în principal la capacitatea de a citi și a scrie, în timp ce alfabetizarea sau alfabetizarea funcțională implică aplicarea practică a acestor abilități în diverse situații din viața reală. Literația poate fi considerată o componentă a alfabetizării, iar alfabetizarea funcțională se extinde pentru a include și înțelegerea și utilizarea informațiilor scrise în mod practic.
2. Diferența principală între definiția literației adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene constă în accentul pus pe contextul și scopul utilizării abilităților de literație.
Conform Asociației Internaționale de Literație, literația este definită ca “capacitatea de a identifica, de a înțelege, de a interpreta, de a crea, de a calcula, de a comunică și de a acționa, utilizând materiale scrise pentru a atinge obiectivele personale, de a dezvolta cunoștințe și de a participa la societate”.
Pe de altă parte, definiția literației de la Consiliul Uniunii Europene subliniază că literația este “capacitatea de a folosi cunoștințele și abilitățile în domeniul cititului, scrierii, calculului și rezolvării de probleme pentru a face față cerințelor zilnice ale vieții, a dezvolta în continuare și a participa deplin la societatea și economia noastră”.
Diferența principală constă în accentul pus de către fiecare definiție. Asociația Internațională de Literație subliniază varietatea de abilități și competențe implicate în literație, precum și capacitatea de a acționa folosind materiale scrise. Pe de altă parte, definiția Consiliului Uniunii Europene pune mai mult accent pe utilizarea practică a abilităților de literație pentru a face față cerințelor zilnice ale vieții și pentru a participa deplin la societate și economie.
3. Folosirea formulării “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional” în mass media ridică câteva aspecte importante legate de interpretarea și comunicarea informațiilor despre alfabetizare funcțională:
Claritatea terminologiei: Este esențial ca termenul “analfabet funcțional” să fie definit clar și să fie înțeles în contextul său specific. Analfabetismul funcțional se referă la capacitatea redusă de a utiliza abilitățile de citire, scriere și calcul în situații cotidiene. Acest lucru poate include dificultăți în înțelegerea și aplicarea informațiilor scrise în diverse contexte, cum ar fi în locul de muncă sau în viața de zi cu zi.
Interpretarea corectă a datelor: Atunci când se folosește o statistică, este important să se ofere contextul corespunzător și să se explice modul în care aceasta a fost calculată. În acest caz, trebuie să se specifice sursa datelor și metodele folosite pentru a evalua nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor.
Impactul asupra publicului: Folosirea unei astfel de afirmații poate avea un impact puternic asupra publicului și poate influența percepția despre sistemul educațional și nevoile acestuia. Prin urmare, este important ca informațiile să fie comunicate într-un mod echilibrat și responsabil, astfel încât să se evite panicarea sau exagerarea problemei.
În concluzie, folosirea în mass media a formulării menționate necesită atenție sporită pentru a asigura o interpretare corectă a situației și pentru a evita transmiterea de informații eronate sau alarmante. Este important ca aceste afirmații să fie susținute de date precise și să fie prezentate într-un context adecvat pentru a facilita înțelegerea corectă a problemei și promovarea de soluții eficiente.
1. Termenul de literație l-am întâlnit abia în cadrul cursului strategii de alfabetizare pe care îl realizez la facultate.
2. Diferența principală între cele două definiții constă în accentul pus pe anumite aspecte ale alfabetizării și literației. Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație pune un accent mai mare pe abilitățile specifice legate de identificarea, înțelegerea, interpretarea, crearea și comunicarea folosind materiale scrise, audio și digitale în diverse contexte și discipline. Această definiție subliniază importanța înțelegerii și utilizării formelor de limbaj scris în diverse domenii și contexte, inclusiv scopuri educaționale și de plăcere.
Pe de altă parte, definiția propusă de Consiliul Uniunii Europene extinde conceptul de alfabetizare pentru a include capacitățile de a identifica, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale. Această definiție subliniază, de asemenea, importanța comunicării eficiente și a stabilirii conexiunilor cu alte persoane în diverse contexte și domenii.
În esență, diferența constă în accentul pus pe anumite aspecte ale alfabetizării și literației în fiecare definiție, precum și în detaliile adiționale furnizate de fiecare organizație în legătură cu aceste aspecte.
3. Folosirea formulării „aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional” în mass media necesită o interpretare atentă și o înțelegere clară a ceea ce înseamnă alfabetizarea funcțională. Înțelegerea corectă a acestui concept este esențială pentru a nu genera confuzie sau panică în rândul publicului.
Afirmația din articol pare să utilizeze termenul „analfabet funcțional” într-un sens mai larg decât definiția tradițională a acestui concept. De obicei, termenul „analfabet funcțional” este asociat cu persoanele care nu au abilități de citire și scriere suficiente pentru a face față cerințelor de bază ale vieții cotidiene.
În cazul elevilor de 15 ani, termenul ar putea fi interpretat într-un sens mai larg, acoperind probabil mai mult decât doar abilitățile de bază de citire și scriere. Este posibil să se refere la un nivel insuficient de competențe în interpretarea și aplicarea informațiilor, sau la dificultăți în a rezolva probleme și a găsi soluții în diverse contexte, inclusiv cele legate de citire și scriere.
În general, este important ca mass media să folosească termeni precum „analfabet funcțional” cu atenție și să ofere clarificări adecvate asupra semnificației acestora pentru a evita interpretările greșite și pentru a contribui la o înțelegere mai bună a problemelor educaționale și sociale. De asemenea, este important ca datele statistice să fie prezentate în context și să fie însoțite de informații relevante despre metodologia utilizată în colectarea și analiza acestor date.
Am întâlnit termenul de literație in cadrul cursului de la facultate Strategii de alfabetizare.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
Am întâlnit termenul „literație” în cadrul cursurilor PÎPP.
Literația este o competență mult mai complexă.
Foarte mulți dintre elevi sunt incapabili să înțeleagă ceea ce citesc. Conținutul propriu-zis de idei al unui text le este inaccesibil.
1.Termenul de „literație” l-am întâlnit în cadrul facultății.
„Literație” se referă la abilitatea de a citi și scrie. Alfabetizarea se concentrează pe folosirea alfabetului pentru citit și scris. Alfabetizarea funcțională este aplicarea abilităților de citire și scriere în contexte practice.
2. Citire și scriere fundamentale vs. aplicare în contexte variate.
3. Folosirea termenului „analfabet funcțional” în mass media poate simplifica complexitatea problemelor educaționale, dar poate și exagera sau distorsiona realitatea
1. Cele trei noțiuni (literație, alfabetizare, alfabetizare funcțională) s-au regăsit în cadrul cursului parcurs la facultate ,,Strategii de alfabetizare timpurie”. De asemenea, termeni precum analfabetismul/analfabetismul funcțional au fost regăsite în studiul personal privind educația din mediul rural simultan, în zone slab populate și dezvoltate din punct de vedere economic și social.
2. Alfabetizarea reprezintă un proces prin care o persoană dobândește deprinderi și abilități de înțelegere, exprimare, interpretare, formulare a unor mesaje orale și scrise. De aceste deprinderi și abilități dobândite în procesul de alfabetizare, depinde nivelul de literație/alfabetizare al respectivei persoane, valorificat în toate domeniile și în toate contextele.
3. Din punctul meu de vedere, formularea dată se referă la faptul că majoritatea elevilor de 15 ani din România, au dobândit deprinderea de a citi, dar nu și abilitatea de a înțelege mesajul citit.
1. Cei 3 termini i-am întâlnit in cadrul cursului Strategii de alfabetizare timpurie.
2. Alfabetizarea reprezintă un proces prin care o persoană dobândește deprinderi și abilități de înțelegere, exprimare, interpretare, formulare a unor mesaje orale și scrise.
3. Sunt de acord cu acestă afirmație având in vedere generațiile de elevi din ultimii ani
Am intalnit termenul de Literatie in cadrul colaborarii cu Asociatia OvidiuRo .
Alfabetizare – proces prin care o persoana poate intelege,exprima,interpreta mesajele primite .
In ultima perioada sunt elevi care citesc aproape fluent,dar nu inteleg mesajul textului.
1.Termenul de „literație” l-am întâlnit în cadrul facultății.
„Literație” se referă la abilitatea de a citi și scrie. Alfabetizarea se concentrează pe folosirea alfabetului pentru citit și scris. Alfabetizarea funcțională este aplicarea abilităților de citire și scriere în contexte practice.
2. Citire și scriere fundamentale vs. aplicare în contexte variate.
3. Folosirea termenului „analfabet funcțional” în mass media poate simplifica complexitatea problemelor educaționale, dar poate și exagera sau distorsiona realitatea
1. În ce context ai întâlnit/ folosit termenul „literație”? Dar alfabetizare/alfabetizare funcțională”? Percepi vreo diferență între cele trei noțiuni? Dacă da, explică diferența.
Am intalnit termenul literatie in cadrul programului Citeste-mi 100 de povesti.
2. Ce diferență observi între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene?
Citire și scriere fundamentale vs. aplicare în contexte variate.
3. Interpretând cele de mai sus referitor la alfabetizare funcțională, ce părere ai despre folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.”? (https://www.avantaje.ro/articol/42-dintre-elevii-romani-de-15-ani-sunt-analfabeti-functional)
Analfabetism funcțional este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi ca resursă în reușita unei acțiuni sau în performanță.
1.Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context. Acest termen l-am întâlnit și în cadrul unui alt curs.
2.Diferență este dată de caracterul monodisciplinar sau pluridisciplinar.
3. Se fac cunoscute problemele de educație, uneori cu un prea mare preț-distorsionarea realității- fără o rezolvare a problemei în cauză.
1. Am întâlnit termenul “literație” în cadrul programelor de formare profesională, în studii și cărți de specialitate.
2. În prima definiție apare termenul “abilitate”- capacitatea de a face totul cu ușurință și iscusință, iar în a doua definiție întâlnim termenul “capacitate”-posibilitatea de a lucra într-un domeniu, de a realiza ceva.
3. Datele sunt îngrijorătoare, copiii nu înțeleg ce citesc.
Înțeleg, că literația este definită ca o abilitate mai complexă față de alfabetizare. având în vedere acele acțiuni ce urmează să fie făcute( identifică, înțelege, interpretează, creează și comunică), față de al doilea concept.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit l-am intalnit prima data in intalnirile cu Teach for Romania, in vreme ce termenul de “analfabetism functional” apare in media.
2. Literatie presupun ca se foloseste in mediile educatiei si se refera la abilitatea de a obtine note bune, pe cand analfabetismul este evident pe strada.
3. Daca cifra este corecta, traim intr-o tara din care aproape jumatate sunt analfabeti?! Asta ar explica multe, in special servitutea la cei care au puterea dar le lipseste onoarea si datoria pentru interesele natiunii.
1. Am întâlnit termenul “literație” în în studii și cărți de specialitate.
2. În prima definiție apare termenul “abilitate”- capacitatea de a face totul cu ușurință și iscusință, iar în a doua definiție întâlnim termenul “capacitate”-posibilitatea de a lucra într-un domeniu.
3. Datele sunt îngrijorătoare, copiii nu înțeleg ce citesc.
Cred ca cele trei concepte fac referire la unul si acelasi obiectiv: este necesar ca elevul sau cititorul sa inteleaga exact ce vrea sa transmita textul citit, indiferent de natura lui, sa fie capabil sa sesizeze ceea ce nu intelege si sa adreseze intrebari potrivite pentru a primi exact raspunul dorit si in cele din urma sa fie sigur pe ceea ce a transmis textuil ciitit.
autem perspiciatis atque qui libero vel iusto doloremque voluptas ipsum officia omnis. adipisci occaecati qui odit. quaerat esse sit sed quibusdam voluptatem inventore facilis.
Diferențe:
Literație:
Abilitatea de a înțelege profund textele, de a gândi critic și de a reflecta.
Se aplică în diverse domenii și contexte.
Include cititul, scrisul, comunicarea și participarea la societate.
Alfabetizare:
Abilitățile de bază de a citi și scrie.
Decodificarea și redarea textelor.
Alfabetizare funcțională:
Aplicarea abilităților de citire și scriere în viața reală.
Rezolvarea problemelor, luarea deciziilor și integrarea socială.
Utilizarea termenului “analfabeți funcțional” în mass-media:
Poate fi problematică din cauza generalizărilor și etichetelor negative.
Importantă este nuanțarea, contextul și oferirea de soluții.
În concluzie, toate cele trei concepte sunt esențiale pentru o participare activă la societate.
Statul și-a asumat să reducă rata analfabetismului funcțional prin programul ,,România Educată”. Nu este foarte clar prin ce programe s-ar putea întâmpla acest lucru.
Cifrele sunt aproape identice cu cele din anii precedenți.
1.Termenul de litarație a fost folosit de mine în urma parcurgerii cursurilor de literație pentru nivel primar și gimnazial propuse în cadrul clusterului Edunetworks.
2.Consiliul UE susține competența de comunicare dublată de competența de alfabetizare, iar Asociația Internațională de Literație susține literația ca fiind abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context. Cele două noțiuni se suprapun și se completează.
3.Din nefericire rezultatele din ultimii ani de la testele PISA și situația întâlnită zilnic în sala de clasă dovedesc existența acestei situații nefericite.
Alfabetizarea este procesul de predare-învățare prin care copiii învață alfabetul, să citească și să scrie.
-Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitateade a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu; presupune competența de receptare de text (de a extrage semnificația unor texte și de a face interpretări), competența de exprimare orală și redactare de text în contexte variate de viață; se deprinde în clasele primare și se verifică pe tot parcursul vieții.
-Literația est abilitatea de a identifica, intelege, interpreta si comunica folosid materiale scrise, audio, digitale
Diferenta dintre literatie si alfabetizare este de nuanta.
In cazul alfabetizarii, accentul este pus pe aplicarea practică a competențelor de citire și scriere în contexte reale, cum ar fi completarea unor formulare, citirea instrucțiunilor de pe etichete, utilizarea unei rețete, citirea și înțelegerea semnelor de circulație sau a anunțurilor publice.
Cat despre literatie, ea poate fi interpretata nu doar ca o capacitate de a citi și scrie, dar și de a înțelege, interpreta, crea, comunica și calcula folosind materiale scrise și alte forme de informație, deci o forma mult mai complexa.
Alfabetizarea funcțională se concentrează pe utilizarea practică a abilităților de citire și scriere în viața de zi cu zi, în timp ce literația include o înțelegere și o utilizare mai largă și mai complexă a competențelor de citire și scriere, necesare pentru o participare deplină și activă în diverse domenii ale vieții sociale și profesionale.
Din păcate analfabetismul funcțional este o realitate tristă a vremurilor noastre. Tinerii nu mai vor să citească și dacă o fac, citesc de formă (să termine cât mai repede) și nu de fond. Nu mai sunt pasionați de lectură oricât s-ar strădui profesorii să le inducă dragul de carte. Am conștientizat acest lucru, din păcate atunci când ni s-a atras atenția și iată că, o generație este sacrificată. Se impune deci, să combatem acest fenomen prin intervenții de la vârste fragede și prin intervenții la nivelul familiilor. Tot ceea ce încep cadrele didactice la școală, trebuie continuat perseverent în familie. În acest mod putem ameliora și chiar stopa acest fenomen.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Consider că termenii de literație/alfabetizare funcțională sunt similari, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcționali sunt reale, din păcate copiii au acces la gadgeturi, găsesc informația necesară rapid, la un clik distanță și nu mai citesc.
Statul și-a asumat să reducă rata analfabetismului funcțional prin programul ,,România Educată”. Nu este foarte clar prin ce programe s-ar putea întâmpla acest lucru.
Cifrele sunt aproape identice cu cele din anii precedenți.
Termenul de literație ll-am întâlnit la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
probabil presa are dreptate.
1) Termenul „literație” se referă la capacitatea de a citi și scrie într-un mod funcțional și se folosește adesea într-un context mai larg decât alfabetizarea. În educația preșcolară, literația include și dezvoltarea competențelor lingvistice, cum ar fi ascultarea și vorbirea, precum și înțelegerea și utilizarea limbajului scris și oral.
„Alfabetizarea” se concentrează în principal pe învățarea literelor și a sunetelor corespunzătoare, adică pe recunoașterea și reproducerea acestora. În grădiniță, alfabetizarea implică activități precum învățarea alfabetului, recunoașterea literelor și scrierea acestora.
„Alfabetizarea funcțională” este un termen mai complex și se referă la abilitatea de a folosi cititul și scrisul în viața de zi cu zi pentru a îndeplini diverse sarcini practice. În contextul preșcolar, aceasta ar însemna ca un copil să poată recunoaște și înțelege cuvinte simple și să le folosească într-un context practic, cum ar fi identificarea etichetelor sau a semnelor comune.
Diferențele între aceste noțiuni, în contextul preșcolar, sunt următoarele:
Literația: Este un concept mai larg care include nu doar alfabetizarea de bază, ci și abilitățile de comunicare orală și scrisă, înțelegerea textelor și utilizarea limbajului în moduri variate și creative.
Alfabetizarea: Este un subset al literației, axat pe recunoașterea și reproducerea literelor și sunetelor. Este etapa inițială în procesul de învățare a cititului și scrisului.
Alfabetizarea funcțională: Este utilizarea practică a abilităților de citit și scris pentru a îndeplini sarcini cotidiene. În grădiniță, aceasta ar include activități practice care ajută copiii să folosească cunoștințele de bază în citit și scris într-un mod util și aplicabil.
Astfel, deși termenii sunt interconectați și se suprapun în anumite aspecte, fiecare are un accent specific și un rol diferit în dezvoltarea educațională a copiilor de vârstă preșcolară.
2) Diferența principală constă în faptul că ILA se concentrează pe competențele specifice și aplicarea acestora în diverse contexte, în timp ce Consiliul Uniunii Europene subliniază importanța literației în dezvoltarea holistică a individului și integrarea sa în societate.
3) Folosirea formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional” în mass media este îngrijorătoare și subliniază o problemă serioasă în sistemul educațional. Aceasta înseamnă că un procent semnificativ de elevi nu reușește să utilizeze eficient abilitățile de citit și scris în viața de zi cu zi pentru a înțelege și a rezolva probleme practice, în ciuda faptului că pot recunoaște și citi cuvinte. Termenul „analfabetism funcțional” indică o incapacitate de a aplica cunoștințele de bază într-un context practic, ceea ce poate afecta grav dezvoltarea personală și profesională a acestor elevi.
Prin urmare, formularea evidențiază necesitatea unor măsuri educaționale mai eficiente care să asigure nu doar alfabetizarea de bază, ci și dezvoltarea competențelor funcționale esențiale pentru participarea activă și competentă în societate.
Termenul de „literație” l-am mai întâlnit la cursuri de formare.
Alfabetizarea funcțională este o parte din procesul de literație, ultima având un sens mai larg.
Faptul că în mass-media a apărut această statistică îngrijorătoare, ne pune pe gânduri în ceea ce privește calitaea cititului elevilor noștri.
Termenul de „literație” l-am întâlnit destul de recent. Cât despre sintagma atașată, din păcate, am constatat la clasă că este adevărat. Ultima mea serie de elevi aveau citire cursivă, fluentă, dar, înțelegeau sensul textului citit după foarte multe repetări și întrebări ajutătoare.
Termenul de literație este folosit din ce în ce mai des în educație. Efectele acestuia vor fi benefice tuturor, dacă procesul se va începe de la cele mai mici vârste. Alfabetizarea nu se mai referă acum neapărat la însușirea scris-cititului ci mai ales la descoperirea tainelor unui anumit domeniu.
Termenul „literație” se referă la capacitatea de a citi și scrie la un nivel de bază. „Alfabetizare” este similar, indicând abilitatea de a citi și scrie. „Alfabetizarea funcțională” se referă la capacitatea de a folosi aceste abilități în viața de zi cu zi pentru a funcționa eficient în societate. Diferența principală este că „literația” și „alfabetizarea” se concentrează pe abilitățile de bază, în timp ce „alfabetizarea funcțională” subliniază aplicarea practică a acestor abilități.
Literația reprezintă capacitatea de a citi un text cu înțelegere, de a-l interpreta de a-și forma și exprima o părere despre text și de a folosi informațiile sau ideile extrase din text.
-Alfabetizarea este procesul de predare-învățare prin care copiii învață alfabetul, să citească și să scrie; se deprinde la final de grădiniță și clasele primare;
-Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor (și a adulților) de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu; presupune competența de receptare de text (de a extrage semnificația unor texte și de a face interpretări), competența de exprimare orală și redactare de text în contexte variate de viață; se deprinde în clasele primare și se verifică pe tot parcursul vieții;
-Literația înglobează cele două concepte anterioare; ea începe din primele zile de viață ale copilului, încă cu mult înainte de a întâlni un profesor și presupune achiziții de limbaj și experiențe ale copilului cu cartea (textul tipărit) facilitate de familie; pe parcursul școlii presupune diagnosticarea elevilor în privința abilităților de citire-scriere-înțelegere text și proiectarea unor planuri personalizate de sprijin prin care copiii să recupereze lipsurile și să aibă acces la învățare ascendentă pe tot parcursul vieții.
Nicoleta Beznea 04/06/2023Răspunde
1. Atelierele de Vara Șotron _ literație
Bibliografia cu profil metodic _ alfabetizare/alfabetizare funcțională”
2. Asociația Internațională de Literație prezintă conținutul competenței pentru perioada școlarității, iar Consiliul Uniunii Europene o include in sfera competentelor cheie care îi permit unei persoane să desfășoare cu succes activitățile pe tot parcursul vieții.
3. In mass media, noțiunea este folosita pentru a sintetiza cauze ale rezultatelor nesatisfăcătoare obținute la evaluările naționale.
Literația este un concept mai larg care include nu doar alfabetizarea de bază, ci și abilitățile de comunicare orală și scrisă, înțelegerea textelor și utilizarea limbajului în moduri variate și creative.
Alfabetizare=capacitatea de instruire
Literatie = capacitatea de înțelegere
Singura diferența este între toate și diferitele discipline
Elevii nu înțeleg ce citesc
Prin Alfabetizare intelegem tot ceea ce tine de instruire,prin Literatie intelegem capacitatea de înțelegere,de a comunica.
Mass media scoate in evidenta analfabetismul functional prin care copiii nu înțeleg ce citesc.
Despre literatie tot auzim de ceva timp, au fost si cursuri cu aceasta tema,iar noi ,in educatia timpurie il folosim zilnic la intocmirea planificarii pentru Momentul povestilor,pe care il numim chiar ,,Moment de literatie”.
Temenii de literație și alfabetizare funcțională – consider că sunt similari, chiar dacă nu identici, alfabetizarea funcțională fiind de fapt traducerea în limba română a engl. literacy.
Referitor la procentajul analfabeților funcționali din țară, consider că este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la consumul ( lectura) de carte.
Am descoperit termenul de literație o dată cu parcurgerea cursului „Literație și gândire critică și creativă”, urmat în 2019-2020, iar cel de alfabetizare, prin intermediul alternativei STEP BY STEP, unde alfabetizarea desemna centrul de activități/interes unde copilul intră în interacțiune cu cartea, similar centrului de interes din învățământul tradițional, Biblioteca.
Consider că cei doi termeni, deși sinonimi la prima vedere, ei desemnează nuanțe diferite în ceea ce privește capacitatea individului de înțelegere a mesajului scris sau verbal și cea de exprimare orală sau scrisă.
Competențele de literație deținute asigură comunicarea armonioasă a individului, pe când alfabetizarea funcțională/nefuncțională se referă tocmai la existența sau lipsa capacității de decodare/comprehensiune a unui mesaj scris sau verbal. Sunt indivizi care reușesc să citească, fără a putea decoda sau înțelege, aceștia fiind analfabeți funcționali.
1. Am întâlnit termenul de literație la cursul de strategii de alfabetizare.
2. Consider că diferența ar consta în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Îmi exprim acordul în legătură cu ce am citit, este adevărat din păcate.
Diferențele între cele trei noțiuni:
Literația: Se referă la competențele de bază în citit și scris, dar și la abilitatea de a înțelege și folosi informațiile scrise.
Alfabetizarea: Este procesul de învățare a cititului și scrisului.
Alfabetizarea funcțională: Implică utilizarea practică a competențelor de citit și scris în viața de zi cu zi pentru a rezolva probleme și a lua decizii.
În concluzie, deși toți acești termeni sunt interconectați și se referă la competențele de citire și scriere, ei au nuanțe și scopuri diferite în contextul educațional și social.
2. Diferențele dintre definițiile adaptate după Asociația Internațională de Literație și Consiliul Uniunii Europene reflectă accentele diferite puse pe conceptul de literație și funcțiile sale în societate.
Aceste diferențe reflectă nu doar diversele perspective asupra rolului literației, ci și contextul cultural și socio-economic în care aceste organizații operează.
3. Folosirea termenului „analfabeți funcțional” în mass media pentru a descrie o proporție semnificativă de elevi poate fi văzută ca alarmantă și poate atrage atenția asupra necesității unor reforme educaționale. Totuși, este crucial ca astfel de afirmații să fie prezentate cu claritate și context pentru a nu crea confuzie sau panică nejustificată.
De asemenea, este important să se promoveze soluții concrete și măsuri de îmbunătățire a competențelor funcționale ale elevilor, precum:
Revizuirea curriculumului școlar: Adaptarea acestuia pentru a include mai multe activități practice și aplicate.
Formarea continuă a profesorilor: Instruirea acestora pentru a utiliza metode de predare interactive și centrate pe elev.
Suport educațional suplimentar: Oferirea de programe de tutoriat și de recuperare pentru elevii care au dificultăți.
Astfel, deși afirmația din mass media scoate în evidență o problemă gravă, abordarea soluțiilor și măsurilor de remediere ar trebui să fie prioritatea pentru a îmbunătăți situația educațională în România.
1. Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul cursurilor de la facultate și de formare pe care le-am urmat.
2. Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Din păcate, afirmația este adevărată
1. Literații- termen întâlnit în mai multe studii de specialitate actuale
Alfabetizarea- intelegerea completa a unui text
Alfabetizare funcțională-citirea unui text fără a înțelege mesajul
2. După părerea mea, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
3. Sunt de acord cu această afirmație. În ultimul timp, copiii memorează lecțiile fără a se gândi ce înseamnă lucrurile pe care le învață, fără a le trece prin filtrul propriei gândiri, așa ca ajung, marea majoritate, analfabeti functionali.
1. Termenii i-am intalnit la cursuri.
2. Definiția dată de Consiliul U.E. pare a fi mai largă.
3. Cred că se face o confunzie între noțiunea de „analfabet funcțional” și lipsa unei pregătiri practice a elevului care a acumulat cunoștințe, fără însă a ști la ce să le folosească.
1. În ce context ai întâlnit/ folosit termenul „literație”? Dar alfabetizare/alfabetizare funcțională”? Percepi vreo diferență între cele trei noțiuni? Dacă da, explică diferența.
Termenul ,,literație” l-am întâlnit în alegerea unor obiective specifice pentru realizarea unui opțional – lectura pentru copii (competențe de literație) care înseamnă abilitatea de a citi (sau abilitatea pentru lectură) – „a înţelege și a utiliza forme de limbaj scris pe care le cere societatea și/ sau pe care individul le apreciază. Competențele/abilitățile de literație se formează prin citit, pentru a învăţa, pentru a participa la comunități de cititori în școală și în viața cotidiană, precum și de plăcere.
Termenul ,,alfabetizare” înseamnă învățarea cititului și scrisului (a semnelor grafice), folosind textele studiate la clasă.
Termenul ,,alfabetizare funcțională” înseamnă a aplica abilitatea citit-scrisului în viața cotidiană, pentru integrarea socială, capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
2. Ce diferență observi între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene?
Definițiile sunt identice, punctează același tip de abilități, referitoare la literație, respectiv alfabetizare / alfabetizare funcțională.
Dacă s-au aplicat teste și s-au făcut statistici, iar mass-media a preluat informații reale, verificate, interpretate de specialiști în evaluarea alfabetizării funcționale, atunci formularea este corectă.
Foarte mulți copii citesc texte, din diverse domenii, fără să le înțeleagă, pentru că începând de la o vârstă fragedă textele folosite la clasă (din manuale) sunt mult prea lungi, au prea multe cuvinte necunoscute, iar ora trece foarte repede, copiii reușind să se realizeze doar citirea textului și foarte superficial înțelegerea lui.
Am întâlnit termenul „literație” în contextul educațional, mai ales în literatura de specialitate și în cursurile de formare profesională destinate cadrelor didactice. Termenul este folosit pentru a descrie un set complex de competențe care includ nu doar abilitatea de a citi și a scrie, ci și capacitatea de a înțelege, interpreta și crea informații în diverse formate, inclusiv text, audio și digital.
Termenul „alfabetizare” l-am întâlnit în general în contexte legate de educația de bază, referindu-se la abilitatea de a citi și scrie. Este folosit adesea în inițiativele și programele care vizează reducerea analfabetismului și îmbunătățirea abilităților de bază ale populației.
„Alfabetizarea funcțională” am întâlnit-o în contexte similare, dar cu un accent pe utilizarea practică a abilităților de citit și scris în viața de zi cu zi. Aceasta implică nu doar cunoașterea literelor și a cuvintelor, ci și capacitatea de a aplica aceste cunoștințe în situații cotidiene, cum ar fi completarea unui formular, citirea unui orar de tren sau înțelegerea instrucțiunilor de la locul de muncă.
1. Termenul de,, literatie ” l-am întâlnit la cursuri și în studii de specialitate.
2. După părerea mea, cele două definiții sunt asemănătoare.
3. Sunt de acord. Din păcate, este adevărat.
1. Literația reprezintă o competență complexă care stă la baza celorlalte competențe cheie, pe care am întâlnit-o în cadrul cursurilor de dezvoltare profesională și în literatura de specialitate. Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive și digitale, în diferite activități și în diferite contexte, fiind legată în mare parte de educația de bază. Alfabetizarea funcțională reprezintă accentuarea utilizării de zi cu zi a abilităților de citit și scris.
2. Diferența este dată de nivelul de aplicabilitate: monodisciplinar și pluridisciplinar.
3. Având în vedere faptul că analfabetul funcțional „știe să citească, dar nu înțelege ceea ce a citit”, persoanele abilitate din jurul acestui tip de persoană ar trebui să caute modalitățile și tehnicile cele mai utile pentru a reuși să-l facă să conștientizeze că acele „cuvinte/propoziții” transmit în „spatele” lor un mesaj.
Am întâlnit termenul de literație în cadrul activităților organizate de Ovidiuro.
Alfabetizare și alfabetizare funcțională sunt mai des întâlniți în discuții, știri, online.
1. Termenul “literatie” și “alfabetizare funcțională” se întâlnesc adesea în contexte educaționale, dar ele nu sunt complet sinonime și există diferențe semantice între cele două.
„Literatie” se referă la abilitățile de bază de a citi și a scrie. Aceasta este abilitatea fundamentală de a înțelege și produce text scris. În general, se referă la capacitatea unei persoane de a decodifica și înțelege texte simple, precum și de a scrie fraze și propoziții corecte.
„Alfabetizare funcțională” merge dincolo de simpla abilitate de a citi și a scrie. Se referă la capacitatea de a folosi competențele de literație într-un mod eficient și practic în viața de zi cu zi. O persoană alfabetizată funcțional poate, de exemplu:
– Să citească și să înțeleagă instrucțiuni complexe.
– Să interpreteze grafice și tabele.
– Să completeze formulare și să scrie texte coerente adaptate contextului.
Diferențe cheie:
„Literatie”: Se referă la capacitatea de bază de a citi și scrie.
„Alfabetizare funcțională”: Include nu doar capacitatea de a citi și scrie, dar și aplicarea practică a acestor abilități în viața de zi cu zi.
În concluzie, deși cei doi termeni sunt înrudiți și se suprapun într-o anumită măsură, alfabetizarea funcțională este un concept mai larg și mai aplicat, în timp ce literația se referă mai strict la abilitățile fundamentale de citit și scris.
3. Formularea „aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional” este destul de dramatică și poate induce în eroare publicul larg. „Analfabetismul funcțional” se referă la capacitatea unei persoane de a folosi competențele de citit și scris în viața de zi cu zi. Acesta nu înseamnă că persoanele respective nu știu să citească sau să scrie deloc, ci că au dificultăți în a înțelege și folosi informațiile scrise în contexte practice. Folosirea unei astfel de formulări poate fi percepută ca alarmistă și poate contribui la o percepție negativă generală.
1. Am întâlnit acești termeni în cadrul cursurilor de perfecționare la care am mai participat, dar și în mass media.
2. După părerea mea, cele două definiții sunt asemănătoare, diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Nu am o părere clară, formularea mi se pare cam dură, iar procentajul cam mare. Dacă este adevărat, este îngrijorător!
Termenul de ”literație” l-am întâlnit în organizarea Școlii de vară cu scLipici organizată în colaborare cu Fundația Noi Orizonturi.
Diferența dintre termeni consider ca este următoarea:literație=abilitate,alfabetizare=capacitate
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
1. Am intalnit termenul ,,literatie,, in presa, in cadrul formarilor de la Atelierele de Vara Sotron, carti de specialitate, cerc pedagogic.
2. Cred ca in ceea ce priveste literatia, Asociația Internațională de Literație are o abordare mai educațională și individualizată, în timp ce Consiliul UE adoptă o perspectivă mai largă, incluzând si aspecte sociale, civice și culturale.
3. Adevarat, in mare masura.
Termenul literație l-am intalnit în cadrul cursului. Probabil că in presă ar fi mai corect să faca referire la adultii care sunt analfabeți funcționali, nu la elevi.
1. Am intalnit termenul de literatie in cadrul cursurilor de formare parcurse (ex. Didactica limbii si literaturii romane, 2012). Eram familiarizata cu termenul de literati, care , de altfel, exista in dictionar, spre deosebire de termenul de literatie.
2. Intr-adevar, diferența între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene, constă în faptul că prima se referă la o arie mult mai larga de discipline/contexte (în toate disciplinele și în orice context fata de… în diferite discipline și în diferite contexte).
3. In ce priveste alfabetizarea functionala, da, cred in procentul de 42% de analfabeti functionali in randul tinerilor, deoarece procesul de învățământ nu incurajeaza suficient gandirea critica, problematizarea, in favoarea memorarii.
1. Termenul de literație în literatura engleza de specialitate, insă am aprofundat acesta noțiune și am inteles ce presupune această abilitate, în cadrul Programului EduNetworks, unde am participat la activitatile din Pilonul de literatie si gandire critică.
2.Cele două definiții la cere faceți referire nu sunt foarte diferite, ambele includ aceleași competențe din zona comuncării orale și scrise.
3. Vârsta de 15-16 ani marchează finalul celor 10 ani de invatamant obligatoriu, este vartsa la care se aplica testarile internationale de tip PISA. Unul dintre reperele evaluarii il reprezinta competenta de a intelege ceea ce citesti. Din in pacate, sistemul de invățământ românesc demonstrază intr-o mică măsură că formează acesta competență care are la bază mai intâi, strategii de invătare a citit-scrisului și de dezvoltare a gandirii critice.
1. Am intalnit termenul literatie la Conferinta Nationala organizata in 9 martie 2024.
Termenul literatie este alternativ termenului de alfabetizare.
2. Termenul propus de Unesco face referire la adulti.
3. Articolul face referire la lipsa abilitatii elevilor de a identifica, interpreta informatii.
1. Termenul „literație”are același înțeles cu „alfabetizarea”.
2. UNESCO definește „alfabetizarea funcțională” ca fiind capacitatea unei persoane adulte de a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie și a comunității.
3. Nu știu cât de reale sunt aceste procente, cum au fost măsurate.
Termenul de literație l-am auzit în cursurile pe care le-am urmat,inclusiv acesta, iar temenul de alfabetizare în cadrul școlii.In ceea ce privește cele doua definiții consider că notiunțile sunt asemanatoare, diferența făcând-o sfera la care se refera , vârsta .
Tot mai mulți elevi știu să scrie și să citească,dar nu înteleg mesajul ,nu știu cum să interpreteze informațiile.
Literaţia este un concept complex, ce presupune implicare. Literația are la bază achizițiile fundamentale-cititul și scrisul. În plus, literația este văzută ca rezultatul experiențelor sociale și presupune anumite scheme de utilizare.
Din păcate, analfabetismul funcţional este o problemǎ a sistemului de învățământ românesc, pe care încercăm sǎ o rezolvâm prin metode și strategii care se bazează pe descoperire, investigație, etc.
Prin urmare, consider cǎ dezvoltarea literației are în prim plan stimularea potențialului fiecǎrui participant la activitate, urmărind ca acesta să vorbească cu uşurinţǎ despre anumite subiecte, fiind stimulat.
1. Literația este abilitatea de a înțelege și de a comunica cu sens ceea ce citim.
2.Există deosebire între literație și alfabetizare. Le percep ca fiind complementare: literația este o abilitate-se învață tot timpul, iar alfabetizarea reprezintă capacități, aptitudini care sunt înnăscute (capacitatea reprezintă aptitudinile, resursele pe care le are o persoana pentru a efectua anumite activități). La rândul său, „alfabetizarea funcțională” presupune capacitatea și abilitatea omului de a înțelege aspecte ale diferitelor domenii economico-sociale, formulând întrebări la care caută răspunsuri, recurgând la diverse strategii cu ajutorul cărora să depășească eventualele bariere.
3.Formularea „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional” cred că este ușor generalizată și descrie atitudinea dezinteresată a unor elevi, alegerea asumată de ei înșiși ,,să nu-și bată capul cu”…De asemenea, există și o categorie de copii care -și doresc să știe, să înțeleagă, dar care nu au acces la informații, provenind din medii defavorizate și atunci abandonează …
Am întâlnit termenul de literație in cadrul formarilor de la Atelierele de Vara Șotron, iar de alfabetizare în cadrul cursurilor de formare de la scoală. Alfabetizarea face referire la învățarea alfabetului, a cititului și scrisului, alfabetizarea funcțională capacitatea elevilor de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc, iar literația înglobează ceilalți doi termeni.
Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
„Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. Ea implică capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.” Eu nu văd nicio diferență în ceea ce privește definițiile. Totul ține de actul cititului și înțelegerea sensului celor citite. Eu cred că indiferent de cât de bine știi să citești, nu poți cunoaște termenii specificii tuturor domeniilor prin care trecem, și de aceea pentru a înțelege punem întrebări celor competenți pe specialitatea respectivă, ca să ne lămurim
Termenul „literație” se referă la capacitatea de a citi și de a scrie, fiind folosit adesea pentru a descrie nivelul de competență în aceste abilități de bază. Termenul „alfabetizare” are un sens similar, referindu-se la capacitatea de a citi și a scrie. În multe contexte, „alfabetizare” și „literație” sunt folosite interschimbabil. Totuși, alfabetizarea poate include și învățarea de bază a citirii și scrierii, precum și cunoștințe numerice de bază, adică matematica fundamentală.
Definiția ILA tinde să se concentreze pe aspectele fundamentale și educaționale ale literației. Aceasta pune accent pe abilitatea indivizilor de a citi și scrie, evidențiind importanța acestor abilități pentru dezvoltarea personală și succesul academic.
Definiția Consiliului Uniunii Europene tinde să fie mai amplă și să includă dimensiuni funcționale și sociale ale alfabetizării.
Termenul „analfabet funcțional” poate crea confuzie și poate fi perceput ca stigmatizant. Mulți oameni asociază „analfabetismul” cu incapacitatea totală de a citi și scrie, ceea ce nu este cazul în contextul „analfabetismului funcțional”. Este important ca mass-media să explice clar că „analfabetismul funcțional” se referă la dificultăți în a înțelege și a folosi informațiile citite pentru a rezolva probleme cotidiene, chiar dacă acești elevi pot citi și scrie la un nivel de bază.
Literație o întâlnim la diverse cursuri.
Alfabetizare-procesul de învățare a citit-scrisului, de înțelegere a ceea ce citim/ exprimăm.Cu siguranța procentul este real, din păcate.
1.Am întâlnit termenul de literație la început în cadrul cursurilor de formare.;2.Consider că acest termen este unul complex , care include procesul de alfabetizare ;3.Este îngrijorător procentul și cred că trebuie să luăm măsuri în acest sens introducând acest program din primul an de școală.
1. Am întâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor de formare și nu numai;
2. Sensul termenului de literație este unul complex, care include sensul de alfabetizare;
3. Procentul trebuie să tragă un semnal de alarmă.
Termenul de literație l-am întâlnit deseori în cadrul cursurilor de didactica limbii și literaturii române din cadrul PIPP, însă deosebirea între acesta și termenul de alfabetizare am descoperit-o abia parcurgâng efectiv un ciclu primar de învățare alături de elevii mei.
Procesul de alfabetizare inițială pe care profesorul îl creionează în primii 3 ani ai școlarității este unul facil dacă acesta ține cont de toate elementele pedagogice și psihopedagogice conexe, însă alfabetizarea funcțională nu se poate realiza fără un efort personal al elevului atât în ciclul de aprofundare cât și mai departe.
1.am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cadrul unor cursuri de perfectionare.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza și de a evalua un text.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
Despre acestea am auzit / citit la cursuri de formare, în cărți de specialitate, în mass-media …
,,Literația” este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context. (Asociația Internațională de Literație)
,,Alfabetizarea” este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. Ea implică capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.” ( Consiliul Uniunii Europene)
„Alfabetizarea funcțională” se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate acele activități în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității sale și, de asemenea, pentru a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie și a comunității. O persoană are un nivel de „alfabetizare funcțională” dacă poate să se angajeze în activitățile în care este necesară alfabetizarea pentru a permite funcționarea eficientă într-un grup. (UNESCO)
Este îngrijorătoare această statistică……….
Termenul de “literație” este întâlnit din ce în ce mai mult în domeniul educației, în cadrul diverselor cursuri de specialitate și nu numai.
În opinia mea, face referire la capacitatea de a înțelege și de a scrie un text, în timp ce “alfabetizarea” presupune învățarea scrisului și cititului.
“Alfabetizarea functională” stă la baza înțelegerii anumitor concepte din diferite domenii de activitate.
Formularea din mass-media în legătură cu tinerii din țara noastră cred că ilustrează un adevăr, dovadă fiind faptul că din ce în ce mai mulți elevi nu reușesc să înțeleagă mesajele din textele pe care le întâlnesc.
1.Am întâlnit termenul de literație la început în cadrul cursurilor de formare.;
2.Consider că acest termen este unul complex , care include procesul de alfabetizare ;
3.Este îngrijorător procentul și cred că trebuie să luăm măsuri în acest sens introducând acest program din primul an de școală.
Am întâlnit termenul de literație pe tot parcursul lecției.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate în mass-media, o parte însemnată dintre elevi nu înțeleg ce citesc.
1. Am utilizat termenul de literație în context educațional, din prisma profesiei. Termenul „alfabetizare funcțională” nu-l utilizez. L-am întâlnit în interpretarea unor statistici, de către mass-media.
2. În cele două definiții, am observat o diferență în ceea ce privește contextul, conceptul de literația dovedindu-se a fi mai amplu, după părerea mea, deoarece este abilitatea utilizată în „orice context”, în timp ce alfabetizarea funcțională presupune abilitatea utilizată „în diferite contexte.”
3. În ceea ce privește formularea „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți functional”, acesta arată exact această limitare a contextului în care a fost analizată abilitatea acestor elevi.
1. Termenul ,,literație” mi-a devenit familar odată cu primele cursuri de formare, create și suținute în acest sens.
2. Țin minte că în Liceul Pedagocic, la finalul anilor de studiu, dna dirigintă a concluzionat: scopul învățării e acela că trebuie ,,să învățăm copiii cum să învețe”. Cred că literația e competența-cheie care conduce la împlirea celor spuse de dumneaei: identificare, înțelegere, interpretare, exprimare, opinie, întrebare, sentimente și, în final, acțiune, fapte. Presupun că ambele definiții indică aceeași direcție, diferența constând în complexitatea acestora.
3. Lucrez foarte mult cu elevii pentru atingerea competențelor de literație. Lucrurile au evoluat minunat, dar, cu toate acestea, observ că încă mai greșesc. Mă gândesc că sunt mulți profesori care nu tratează deloc această problemă și, atunci, rezultatele vorbesc de la sine. Felicit colegii implicați, nedorind să genaralizez!
Sunt de acord cu afirmațiile prezentate. Termenii “literație”, “alfabetizare” și “alfabetizare funcțională” au semnificații distincte, dar complementare:
Diferențele subliniază importanța unei educații complete, care pregătește indivizii nu doar să citească și să scrie, dar și să utilizeze aceste abilități în mod eficient și relevant în viața cotidiană.
1. Am întâlnit termenul “literație” în discuții educaționale, în special în contexte academice și în materiale elaborate de organizații non-guvernamentale. Termenii “alfabetizare” și “alfabetizare funcțională” sunt mai frecvent utilizați în contexte educaționale formale și oficiale. Diferențele între acești termeni sunt semnificative:
Literație: Include abilitățile de a citi, scrie, interpreta și crea conținut în diverse formate și contexte.
Alfabetizare: Se referă la abilitatea de bază de a citi și scrie.
Alfabetizare funcțională: Se concentrează pe capacitatea de a aplica abilitățile de citire și scriere în viața de zi cu zi și în contexte profesionale pentru a funcționa eficient în societate.
2. Definiția Asociației Internaționale de Literație subliniază abilitățile de identificare, înțelegere, interpretare, creare și comunicare folosind materiale scrise, audio și digitale. În schimb, definiția Consiliului Uniunii Europene include și exprimarea conceptelor, sentimentelor, faptelor și opiniilor, atât verbal, cât și în scris, subliniind și capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni eficient, adecvat și creativ.
3. Formularea din mass media este alarmantă și poate fi interpretată ca exagerată. Totuși, ea atrage atenția asupra unei probleme reale și grave. “Analfabetism funcțional” în acest context înseamnă că acești elevi nu pot aplica eficient abilitățile de citire și scriere în situații de zi cu zi, ceea ce le afectează capacitatea de a învăța și de a se dezvolta profesional și personal. Este important să abordăm această problemă cu măsuri educaționale adecvate pentru a îmbunătăți competențele de literație ale elevilor.
1. Am intalnit acest termen in cadrul unui proiect Erasmus la care am participat si care avea o componenta dezvoltarii literatiei. Intr-adevar, temenul de analfabetism functional este mai des intalnit in mediul educational.
2. Cele doua definiri sunt putin diferite. Asociației Internaționale de Literație subliniază abilitățile de identificare, înțelegere, interpretare, creare și comunicare folosind materiale scrise, audio și digitale. Este o definire ce nu pare a implica si componenta personala. În schimb, Consiliului Uniunii Europene include și exprimarea conceptelor, sentimentelor, faptelor și opiniilor, atât verbal, cât și în scris, subliniind și capacitatea de a comunica eficient.
3. Consider ca mass-media exagereaza putin, insa nu trebuie sa negam faptul ca, din ce in ce mai des, observam elevi care citesc, dar nu inteleg nimic din ceea ce au citit.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Termenul de „literație” l-am întâlnit la diferite cursuri și în cadrul cercurilor pedagogice.
Chiar dacă se aseamănă prin cele două definiții, cred că cei doi termeni sunt diferiți.
Literația se bazează și pe achizițiile timpurii ale copilului, predecesoare etapei de alfabetizare.,
Procentajul prezentat de mass-media poate fi real, dacă are la bază studii și rapoarte realizate pe eșantioane de elevi.
1. am întâlnit termenul de literație în cursurile pecare le-am făcut pe parcursul anilor, în legătură cu citirea.
2. În acest moment, eu am sentimentul că cele două noțiuni sunt sinonime. POate că îmi voi schimba părerea ulterior.
3. Dacă acest procent e real, înseamnă că (prea) mulți tineri nu înțeleg ceea ce citesc, ci doar recunosc literele.
Este crucial să se accentueze nu doar problema, ci și soluțiile. Articolele din mass media ar trebui să abordeze și ce măsuri sunt luate de către autorități, profesori și comunități pentru a reduce rata analfabetismului funcțional și pentru a îmbunătăți calitatea educației. În loc să spună simplu „aproape 42% sunt analfabeți funcțional”, ar fi mai constructiv să se discute despre factorii care contribuie la această situație, diferențele regionale, măsurile care pot fi luate pentru îmbunătățirea alfabetizării funcționale și exemple pozitive de inițiative sau școli care au făcut progrese.
1. Am întâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor de perfecționare, în cadrul webinnariilor, dar și în cărțile de specialitate.
2. Prima definiție se referă la literație ca abilitatea de a înțelege totul, în toate contextele și la toate disciplinele, iar cea de-a doua prezintă un cadru mai restrâns al termenului de alfabetizare.
3. Cred că afirmația este parțial adevărată.
Termenul se referă la a înţelege și a utiliza acele forme de limbaj scris pe care le cere societatea și/ sau pe care individul le apreciază şi am auzit prima dată în proiectul Citeşte-mi 100 de poveşti, dar şi la unele webinarii şi pe platforma Alfabetar. Îngrijorător este faptul că elevii nu vor să citească şi ajung să nu poată învăța la istorie, geografie, etc. O problemă este şi faptul că nu citesc enunțurile exercițiilor sau nu înțeleg cerințele.
corrupti natus unde qui aliquid ex quia autem. animi neque in tenetur qui et hic praesentium aut autem ut et ea. perferendis hic veritatis quasi numquam est officia modi ut dignissimos. nemo eos at et
Am aflat despre literație de la colegele mai tinere, apoi de la cursurile de formare. Atenția acordată conceptelor de alfabetizare /alfabetizare funcțională ne ajută pe noi, cadrele didactice, să conștientizăm că prin anumite strategii de învățare îi putem dirija pe elevii noștri, îi putem sprijini în demersul de înțelegere a ceea ce citesc.
Am întâlnit termenul de literație in cadrul formarilor ateliere de vară, iar de alfabetizare in cadrul cursurilor de formare. Alfabetizarea face referire la învățarea alfabetului, a cititului si scrisului, alfabetizarea functionala capcitatea elevilor de a face operații de găndire pe baza textelor pe care le citesc, iar literația înglobeaza ceilalți doi termeni.
1.Literatie este un concept mai amplu, care include atât abilitățile de bază de citire și scriere, cât și competențele critice și analitice necesare pentru a utiliza informațiile în mod eficient.
Alfabetizare funcțională se concentrează pe aplicarea practică a acestor abilități de bază în viața de zi cu zi și pe capacitatea de a îndeplini sarcini concrete care necesită citire și scriere.Ambele concepte sunt esențiale pentru educație și dezvoltare personală, dar fiecare are un focus diferit în ceea ce privește utilizarea și aplicabilitatea abilităților de citire și scriere.
2.Deși ambele definiții subliniază importanța literației pentru dezvoltarea individuală și participarea societală, cea a Consiliului UE extinde conceptul pentru a include o gamă mai largă de competențe și medii de comunicare, reflectând necesitățile unei societăți moderne și tehnologizate. Definiția ILA este mai concentrată pe impactul literației asupra individului și societății, accentuând rolul continuu al educației.
3.Procentul alarmant de 42% dintre elevii români de 15 ani care sunt analfabeți funcționali reprezintă un semnal clar că este necesară o reformă profundă și urgentă a sistemului educațional românesc. Este esențial să se investească în calitatea educației pentru a asigura dezvoltarea competențelor necesare și pentru a pregăti tinerii pentru o viață activă și productivă în societate.
1. Termenul „literație” l-am întânit în cadrul unor cursuri de formare.
2. Diferența dintre cele două constă în definirea lor : literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context/ alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
3. Consider că reintroducerea lecturii și a caligrafiei în clasele primare ar putea ajuta scăderea acestui procent.
Literația= o abilitate, adică ceea ce poate face elevul
E drept ca se intâmpină dificultăți în înțelegerea unui text, pentru ca ulterior să treci la următorul pas: rezolvarea sarcinii, semnarea contractului
1.Am întâlnit termenul de ,,literație” în cadrul Proiectelor organizate de Asociația Ovidiu.ro punându-se accent pe dezvoltarea vocabularului preșcolarilor folosind povești ilustrate pentru copii, altele decât cele tradiționale pentru a veni în sprijinul generației actuale împiedicând ,,analfabetismul funcțional”.
2.Ambele concepte, atât ,,literația ” cât și ,,alfabetizarea”au abilitatea de a identifica și interpreta forme de limbaj.
3.Cititorii pot construi sens din texte prezentate în diferite forme iar alfabetizarea implică capacitatea de a comunica și stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient și creativ.
Am descoperit cursul de literatie și am aplicat la clasă, dar este foarte bine ca toate cadrele didactice să beneficieze de aceste strategii pentru toți elevii clasei. Literația poate fi echivalentă chiar cu alfabetizarea în anumite momente . Dezvoltarea competențelor de citit și scris este prioritară, deoarece eu consider că este adevărată știrea „aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional”.
1. Am întâlnit termenul “literație” în cărțile de specialitate, iar termenul “alfabetizare” l-am întâlnit în cadrul unui curs parcurs anterior.
2. Diferența între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene este aceea că, potrivit definiției Asociației Internaționale de Literație, cititorul poate “construi sens din texte prezentate”, învață, poate participa la “comunități de cititori” și de plăcere, în schimb, definiția oferită de Consiliul Uniunii Europene, ne sugerează faptul că alfabetizarea constă în stabilirea unor conexiuni adecvate și creative cu cei din jur, raportându-se, în special, la adulți.
3. Din punctul meu de vedere, formularea „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.” este adevărată, dar, în același timp, este și îngrijorătoare. Foarte mulți tineri citesc, dar dacă îi întrebi ce au înțeles dintr-un mic paragraf pe care l-au citit, le este foarte dificil să explice cele citite, pentru că ei nu au înțeles nimic. Gândul lor este în altă parte. Ei citesc, dar nu înțeleg, nu au capacitatea de a “trece” prin creier informația. Este ceva de tipul: citesc doar cu ochii, dar creierul unde a rămas? Encefalul este folosit doar pentru a recunoaște literele și cuvintele.
Vorba aceea: TRIST, DAR ADEVĂRAT!
Termenul de ,,literație” l-am întâlnit în strânsă legătură cu învățarea citit-scrisului și a înțelegerii textului în profunzime. ,,Analfabet-funcțional” este acea persoană care știe să scrie și să citească, dar nu poate pune în practică ceea ce a citit, nu poate face legături logice între ceea ce a învățat și situația concretă. Din păcate, am întâlnit și cadre didactice care au probleme în a înțelege un text citit…
Termenul de „literație” l-am intalnit în cadrul Atelierelor de vară Sotron, în 2020
Termenii de „alfabetizare” , „alfabetizare funcțională” i-am întâlnit în perioada facultății (2015-2018).
Deși în prima fază ai putea spune de cei doi termeni „literație” și alfabetizare funcțională” sunt sinonimi, asemănători, totuși există o mare diferență între abilitate (de a identifica, înţelege, interpreta…) și capacitatea (de a identifica, înţelege, interpreta…)
Am întâlnit pentru prima dată termenul de literație în cadrul diferitelor cursuri. Personal, nu cred în studiile efectuate și nu cred că procentul este cel corect, dar, clar….lucrurile nu evoluează foarte bine ăn contextul educației.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Nu cunosc dacă eșantionul pe care au fost făcute studiile respective este unul elocvent pentru categoria de elevi de15ani,insa consider că procentul,din păcate,este mai mare. Multi elevi învață mecanic totul și când sunt puși în ipostaza de a lucra pe un text,de a selecta mesajul educativ, de a intelege ceea ce citeste, de a reproduce un text si de a-i extrage ideile principale,se afla în incapacitatea de a oferi răspunsuri. Știu să scrie și să citească dar….doar atât.
Literația începe încă din primele zile de viața și ne însoțeste pe tot parcursul acesteia. Aceasta cuprinde toate achizițiile unui copil , achiziții ce vizează formarea și dezvoltarea vocabularului, relația copilului cu cartea ( textul scris), relație facilitata de familie și continuata in perioada școlară cu formarea abilitaților de scris-citit , înțelegerea textelor .
Alfabetizarea este procesul de învățare a scris-cititului.
Alfabetizarea funcțională este capacitatea unui elev de a citi și scrie corect, a înțelege mesajul scris /oral și de a putea formula judecați in funcție de mesajul primit( scris, audio, digital).
Procentul de analfabetism funcțional este destul de ridicat, chiar dacă elevii știu sa citească și sa scrie corect, ei nu au exercitiu de a formula răspunsuri clare și corecte la întrebările ce le-au fost adresate.
1.Termenii de literatie ,alfabetizare si alfabetizare functionala i-am intalnit in cursuri si in mass-media. lLiteratia este un termen mai cuprinzator fata de cel de alfabetizare, care este procesul de invatare a scris cititului.Alfabetizarea functionala presupune mai mult decat recunoasterea si citirea cuvantului in propozitie, ea presupune intelegerea ,interpretarea textului si formularea de raspunsuri .
2.Diferentele intre cele doua definitii consta in caracterul multidisciplinar versus monodiscilpinar
3 Consider ca sunt destul de reale cifrele prezentate in material,ingrijoratoare dar reale
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate
Termenii „literație”, „alfabetizare” și „alfabetizare funcțională” sunt adesea folosiți în contexte educaționale și de dezvoltare socială, dar au nuanțe distincte care îi diferențiază.
Literație
Literația este un concept mai larg decât simpla abilitate de a citi și a scrie. Literația se referă la competențele și abilitățile necesare pentru a înțelege, interpreta, crea și comunica folosind materiale scrise și vizuale în diverse contexte. Literația include nu doar citirea și scrierea, dar și capacitatea de a naviga informațiile, de a analiza și evalua conținutul și de a aplica aceste abilități în viața cotidiană. De exemplu, literația financiară se referă la abilitatea de a înțelege și gestiona finanțele personale, iar literația digitală implică competențe în utilizarea tehnologiilor informatice.
Alfabetizare
Alfabetizarea este procesul fundamental prin care o persoană învață să citească și să scrie. Este primul pas în dobândirea abilităților de literație. Alfabetizarea se concentrează pe cunoașterea literelor, a sunetelor asociate cu ele, formarea cuvintelor și înțelegerea textelor simple. În context educațional, alfabetizarea este esențială pentru accesul la educația formală și este considerată un drept uman fundamental.
Alfabetizare funcțională
Alfabetizarea funcțională se referă la capacitatea unei persoane de a folosi abilitățile de citire și scriere într-un mod care să le permită să îndeplinească sarcini zilnice, să participe la societate și să își îmbunătățească calitatea vieții. Este un pas mai avansat față de alfabetizarea de bază, deoarece presupune că persoana nu doar cunoaște literele și poate citi texte simple, dar poate și aplica aceste abilități în situații practice – cum ar fi completarea unui formular, citirea și înțelegerea instrucțiunilor de la locul de muncă, sau gestionarea corespondenței.
Diferențele percepute
Literația este un concept cuprinzător care include atât alfabetizarea de bază, cât și capacitatea de a aplica aceste abilități în diverse contexte și domenii.
Alfabetizarea se concentrează pe învățarea cititului și scrisului, fiind primul nivel de competență în utilizarea limbajului scris.
Alfabetizarea funcțională reprezintă un nivel superior de alfabetizare, unde persoana poate utiliza abilitățile de citit și scris în moduri practice și relevante pentru viața de zi cu zi.
În concluzie, deși termenii sunt legați și se intersectează, literația este cel mai larg concept, în timp ce alfabetizarea și alfabetizarea funcțională sunt componente esențiale ale acesteia, dar se referă la diferite niveluri de competență.
Pentru a răspunde la întrebarea 2, este util să analizăm ambele definiții, așa cum ar fi formulate de cele două organizații, pentru a observa diferențele esențiale.
1. Definiția Asociației Internaționale de Literație (ILA – International Literacy Association)
Asociația Internațională de Literație definește literația ca fiind „abilitatea de a identifica, înțelege, interpreta, crea, comunica și calcula, folosind materiale tipărite și scrise asociate cu diverse contexte. Literația implică un continuum de învățare în a permite indivizilor să atingă obiectivele personale, să-și dezvolte cunoștințele și potențialul, și să participe deplin în comunitate și societate.”
2. Definiția Consiliului Uniunii Europene
Consiliul Uniunii Europene definește literația ca fiind „competența de a folosi limba scrisă în mod funcțional pentru a exprima și interpreta idei, gânduri, sentimente și opinii, atât oral, cât și în scris, în diverse contexte sociale și culturale. Aceasta implică capacitatea de a citi și a scrie în mod adecvat pentru a îndeplini sarcini zilnice și pentru a participa activ și responsabil în viața socială.”
Diferențele Observate
Accentul pe Funcționalitate vs. Dezvoltare Personală și Participare Comunitară:
ILA pune un accent puternic pe literație ca un instrument pentru dezvoltarea personală și participarea activă în societate. Definiția lor subliniază importanța literației în atingerea obiectivelor personale și dezvoltarea potențialului individual.
Consiliul Uniunii Europene se concentrează mai mult pe aspectul funcțional al literației, legat de utilizarea limbii scrise pentru a exprima și interpreta idei în diverse contexte sociale și culturale. Accentul este pus pe aplicarea practică a literației în viața de zi cu zi și în participarea activă în societate.
Complexitatea Literației:
ILA consideră literația ca fiind un „continuum de învățare,” sugerând că aceasta este o competență care se dezvoltă și se îmbunătățește pe parcursul vieții, în diferite contexte și nivele de complexitate.
Consiliul Uniunii Europene descrie literația într-un mod mai specific, focalizându-se pe competența de a folosi limba scrisă în mod funcțional, ceea ce poate sugera o abordare mai practică și imediată a literației, fără a sublinia explicit dezvoltarea continuă.
Dimensiunea Culturală și Socială:
Consiliul Uniunii Europene subliniază importanța contextelor sociale și culturale în definirea literației, ceea ce reflectă o preocupare pentru diversitatea culturală și adaptabilitatea literației în diferite medii.
ILA abordează literația mai mult dintr-o perspectivă globală, unde este văzută ca o abilitate universală esențială pentru participarea comunitară, fără a accentua specificitățile culturale.
Concluzie
În esență, diferența majoră între cele două definiții constă în accentul pus pe funcționalitatea practică a literației în viața cotidiană și integrarea culturală (Consiliul Uniunii Europene) față de o abordare mai amplă și orientată spre dezvoltare personală și participare socială (Asociația Internațională de Literație). Ambele definiții subliniază importanța literației în societate, dar o fac din perspective ușor diferite.
Pentru a 3a întrebare pot spune că formularea „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional” utilizată în mass media este una puternică și, probabil, intenționată să atragă atenția asupra gravității situației. Cu toate acestea, este important să analizăm corectitudinea și impactul acestui tip de formulare, mai ales în contextul educațional și social.
Observații Critice:
Termenul “analfabet funcțional”:
Expresia “analfabet funcțional” se referă la persoanele care, deși pot citi și scrie, nu reușesc să înțeleagă sau să aplice eficient informațiile pe care le citesc sau scriu în contexte cotidiene. Aceasta implică o lipsă de competențe necesare pentru a utiliza abilitățile de citire și scriere într-un mod practic și relevant.
Totuși, termenul “analfabet” este încărcat de conotații negative și stigmatizante. În mod tradițional, “analfabet” înseamnă o persoană care nu știe să citească și să scrie deloc. Utilizarea acestui termen în combinație cu “funcțional” poate crea confuzie sau poate amplifica percepția negativă despre nivelul de educație al elevilor.
Impactul formulării în mass media:
Titlurile și formulările de acest gen, deși dramatice, pot contribui la stigmatizarea unui număr mare de elevi, implicând că aceștia sunt complet incapabili să funcționeze în societate, ceea ce nu este cazul.
Acest tip de retorică poate să demoralizeze elevii și să creeze o percepție publică distorsionată asupra sistemului de educație, fără a oferi o imagine nuanțată sau soluții constructive.
Contextul și interpretarea rezultatelor:
În general, rezultatele care indică procentul elevilor cu dificultăți de înțelegere a textelor complexe sunt menționate în rapoartele PISA (Programme for International Student Assessment). Aceste rezultate arată că o proporție semnificativă de elevi nu atinge nivelul necesar de competență în lectură pentru a face față provocărilor educaționale și sociale.
Este important ca mass media să prezinte aceste date cu o claritate care să sublinieze atât gravitatea problemei, cât și soluțiile posibile, fără a exagera sau distorsiona mesajul.
Concluzie:
Deși formularea „42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional” atrage atenția asupra unei probleme reale, utilizarea termenului “analfabet” în acest context poate fi înșelătoare și stigmatizantă. Este important să se folosească un limbaj care să reflecte corect situația, să informeze publicul fără a induce panică sau stigmatizare, și să promoveze soluții care să îmbunătățească competențele de literație funcțională în rândul elevilor. În esență, accentul ar trebui să fie pus pe nevoia de îmbunătățire a sistemului educațional, mai degrabă decât pe stigmatizarea elevilor.
1. Am întâlnit pt prima data termenul de “literație ” cu câțiva ani în urmă de la o colegă implicată în programul Teach for Romania, apoi l-am auzit din ce in ce mai des la cursurile de formare.
2. Diferența ditre cele 2 definiții se observă din formularea adoptata astfel că definiţia oferită de Consiliul Uniunii Europene limitează ,,câmpul de acţiune” la ,,diferite discipline” şi ,,diferite contexte”, pe când Asociaţia Internaţională de Literaţie consideră că literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”, ultima aplicându-se pentru toate situațiile întalnite, nu doar pentru anumite situații și contexte.
3. Consider că prea mulți copii din țara noastră, deși scriu și citesc, nu reușesc să reformuleze mesajul transmis de un text citit sau audiat,neștiind sau neavând capacitatea să extragă informația esențială din cauza faptului că nu au întâlnit experiențe noi sau nu au posibilități materiale ori părinții nu se preocupă să le lărgească câmpul de cunoștere.
La facultate am auzit de termenul literație.
Consiliul Uniunii Europene definește literația ca fiind „competența de a folosi limba scrisă în mod funcțional pentru a exprima și interpreta idei, gânduri, sentimente și opinii, atât oral, cât și în scris, în diverse contexte sociale și culturale. Aceasta implică capacitatea de a citi și a scrie în mod adecvat pentru a îndeplini sarcini zilnice și pentru a participa activ și responsabil în viața socială.”
Da, este adevarat, tot mai mulți copii sunt analfabeți funcționali.
1.Termenul de „literație” a început să fie folosit tot mai des în societate, chiar dacă utilizatorii nu au o cunoaștere exactă a lui și tocmai de aceea consider că un curs de acest gen este important și util.
2.Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3.Într-o lume în care informația se află, în general, la un click distanță, asistăm la un fenomen îngrijorător: tot mai mulți copii și tineri pătrund greu sensul celor citite, se exprimă anevoios și sărăcăcios (lectura a fost înlocuită cu scroll-ul pe telefon) și întâmpină dificultăți în sintetizarea informațiilor și reformularea clară a celor audiate/citite.
Cei doi termeni sunt apropiati, sinonimi cu mici diferente de substanta. Intr-adevar, analfabetismul functional este pretutindeni prezent in societate.
1. literatie=a iubi cartile. Si asta incepe inainte de alfabetizare. Copilul de un an poate citi o poveste dupa imagini, ba, chiar mai mult, isi poate inventa propria poveste. De mic isi dezvolta si imaginatia si dragostea pentru carte.
alfabetizarea=a invata sa citesti si sa scrii
alfabetizarea functionala=a intelege ceea ce ai citit
2.Definitia Consiliului Uniunii Europene este mai complexa
3.Da, elevii romani sunt analfabeti functionali, deoarece nu au citit niciodata cu placere un text. Ei au citit pentru ca a trebuit
Literația depășește alfabetizarea și alfabetizarea funcțională deoarece literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
1. Termenul de literație l-am întâlnit foarte frecvent în perioada postpandemică, în special în programele desfășurate de Ovidiu.Ro, de cei de la Asociația AtelieR de Cuvinte, dar și de cele organizate de Teach For Romania. Literația reprezintă abilitatea de a citi și a scrie.
2. Consider că diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Nu consider că sursa este una veridică, întrucât nu este însoțit de „autorul” care a scris articolul respectiv.
Am întâlnit acest termen pe parcursul cursului de foarte mult ori, fiind un termen funcțional în programele atât școlare cât și preșcolare, vorbind de faptul că totul începe încă de la o vârstă fragedă. O mare diferență poate fi observată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar ,după cum o mai spun și colegii. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate, cititorul fiind la sigur mai puțin competent s-ar putea să nici nu realizeze ce anume, specific, îi cauzează dificultăți în înțelegerea contractului.
Termenul „literație” este folosit în mod rar și neoficial în limba română. Poate fi asociat cu capacitatea de a citi și scrie, însă este o formă mai neobișnuită și mai puțin utilizată a acestui concept. Poate apărea în contexte legate de limbaj sau educație, dar nu este un termen consacrat în vorbirea curentă.
În schimb, termenul „alfabetizare” este mai bine cunoscut și se referă la procesul de a învăța să citești și să scrii. Se referă la capacitatea de bază a unei persoane de a descifra și a folosi literele pentru a înțelege și produce texte.
„Alfabetizarea funcțională” este un termen mai complex și se referă la abilitatea de a folosi abilitățile de citit și scris într-un mod eficient și practică în viața de zi cu zi. Aceasta implică nu doar cunoașterea literelor și a cuvintelor, ci și înțelegerea și aplicarea lor în situații cotidiene, cum ar fi citirea unui ziar, completarea unui formular sau înțelegerea instrucțiunilor.
Diferențe:
Literația este un termen mai puțin folosit și poate fi perceput ca un sinonim pentru alfabetizare, dar fără a fi un termen consacrat.
Alfabetizarea este conceptul de bază al învățării cititului și scrisului.
Alfabetizarea funcțională este o formă avansată de alfabetizare, implicând abilitatea de a folosi cunoștințele de bază de citit și scris într-un mod util și practic în viața de zi cu zi.
În concluzie, diferențele principale se referă la gradul de utilizare practică și funcțională a abilităților de citit și scris.
Diferența esențială este că ILA se concentrează mai mult pe dezvoltarea personală și competențele multiple, în timp ce UE are o abordare mai axată pe beneficiile sociale și economice ale alfabetizării funcționale.
Termenul „literație” este folosit în mod rar și neoficial în limba română. Poate fi asociat cu capacitatea de a citi și scrie, însă este o formă mai neobișnuită și mai puțin utilizată a acestui concept. Poate apărea în contexte legate de limbaj sau educație, dar nu este un termen consacrat în vorbirea curentă.
În schimb, termenul „alfabetizare” este mai bine cunoscut și se referă la procesul de a învăța să citești și să scrii. Se referă la capacitatea de bază a unei persoane de a descifra și a folosi literele pentru a înțelege și produce texte.
„Alfabetizarea funcțională” este un termen mai complex și se referă la abilitatea de a folosi abilitățile de citit și scris într-un mod eficient și practică în viața de zi cu zi. Aceasta implică nu doar cunoașterea literelor și a cuvintelor, ci și înțelegerea și aplicarea lor în situații cotidiene, cum ar fi citirea unui ziar, completarea unui formular sau înțelegerea instrucțiunilor.
Diferențe:
Literația este un termen mai puțin folosit și poate fi perceput ca un sinonim pentru alfabetizare, dar fără a fi un termen consacrat.
Alfabetizarea este conceptul de bază al învățării cititului și scrisului.
Alfabetizarea funcțională este o formă avansată de alfabetizare, implicând abilitatea de a folosi cunoștințele de bază de citit și scris într-un mod util și practic în viața de zi cu zi.
În concluzie, diferențele principale se referă la gradul de utilizare practică și funcțională a abilităților de citit și scris.
Diferența esențială este că ILA se concentrează mai mult pe dezvoltarea personală și competențele multiple, în timp ce UE are o abordare mai axată pe beneficiile sociale și economice ale alfabetizării funcționale.
Folosirea formulării „aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcționali” în mass-media este problematică pentru că simplifică excesiv realitatea și poate induce în eroare. Termenul „analfabetism funcțional” are un sens tehnic precis, referindu-se la dificultăți de înțelegere și aplicare a informațiilor scrise, dar nu înseamnă incapacitate totală de a citi. Această exprimare poate stigmatiza elevii și poate crea o imagine mai gravă decât este de fapt. O formulare mai nuanțată ar fi mai potrivită pentru a descrie această problemă complexă.
Literația înglobeaza alfabetizarea și alfabetizarea funcțională. Prima data am auzit de literație la ceva cursuri de perfecționare.
Din pacate, se pare ca e adevarat ce s-a prezentat în articol.
Literatie: abilitatea de a citi și de a scrie , in sensul înțelegerii unui text.
Alfabetizarea este o etapă esențială în dezvoltarea literatiei.
Sunt necesare mai multe cercetări pentru a ajunge la o concluzie buna.
Literația include înțelegerea textului, interpretarea și utilizarea informațiilor scrise.
Termenul l-am întâlnit la curs.
Literația include mai multe abilități cocnitive și de gândire critică, față de alfabetizare care presupune doar citirea unui text.
Sunt necesare mai multe cercetări pentru a concluziona. Nu sunt suficiente informații.
1. Am auzit de acest cuvânt în cadrul cursului 3MR si apoi în cadrul Asociației InfinitEdu.
2. Diferența o face modul de prezentare a cuvintelor, dar înțelegerea acestora este aceeași.
3. Părerea mea este că această formulare a redat o etichetare asupra acelor copii, neavând nici o rezolvare.
Alfabetizarea funcțională face referire la capacitatea de citire și înțelegere a textului. Literația reprezintă faptul că elevii înțeleg textul citit, îl pot analiza și interpreta.
Expresia ”analfabet funcțional ” se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
Am întâlnit termenul de literație prima oară la PIPP la cursul doamnei Maria Kovacs, apoi la diferite cursuri și webinare și pe tot parcursul lecției.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt total de acord cu informațiile prezentate.
1. Termenul „literație” este întâlnit adesea în domeniul educației, în special în legătură cu competențele de citire, scriere și înțelegere a textelor, dar într-un sens mai larg decât „alfabetizarea”. „Literația” este legată de abilitatea de a utiliza limbajul scris în mod eficient, nu doar pentru a citi și scrie, ci și pentru a înțelege și interpreta informații complexe, rezolvând probleme și comunicând eficient într-un context social.
În contrast, termenul „alfabetizare” se referă strict la procesul de învățare a cititului și scrisului, adică la achiziția abilităților de bază pentru recunoașterea și utilizarea literelor și a cuvintelor. Este mai tehnic și legat de învățarea formală a alfabetului și a regulilor gramaticale de bază.
„Alfabetizarea funcțională” se referă la abilitatea de a utiliza cunoștințele de bază dobândite prin alfabetizare în situații cotidiene. Asta înseamnă că o persoană nu doar că știe să citească și să scrie, dar poate aplica aceste abilități în mod practic, cum ar fi completarea unui formular, citirea unui contract sau înțelegerea instrucțiunilor.
Diferențele între cele trei noțiuni:
Literație: Are un sens mai larg și se referă la capacitatea de a citi, scrie și înțelege informații complexe, permițând unei persoane să participe activ și eficient în societate.
Alfabetizare: Se concentrează pe procesul de învățare a cititului și scrisului, în special recunoașterea literelor și a cuvintelor.
Alfabetizare funcțională: Înseamnă capacitatea de a aplica abilitățile de citit și scris în situații practice, pentru a se descurca în viața de zi cu zi.
2. Asociația Internațională de Literație: Accent pe dezvoltarea individuală și pe abilitățile de citit, scris și comunicare creativă și critică.
Consiliul Uniunii Europene: Accent pe importanța literației pentru participarea activă în societate și economia modernă, și rolul acesteia în integrarea socială.
3. Formularea „42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional” folosită în mass-media este una extrem de îngrijorătoare, dar trebuie interpretată cu grijă, mai ales din perspectiva alfabetizării funcționale.
Ce înseamnă „analfabetism funcțional”?
Alfabetizarea funcțională înseamnă capacitatea unei persoane de a aplica abilitățile de bază de citit și scris în viața de zi cu zi, adică nu doar să poată citi și înțelege cuvintele, ci și să le folosească pentru a rezolva probleme, a înțelege texte complexe și a lua decizii pe baza informațiilor scrise. Un „analfabet funcțional” este cineva care poate citi și scrie în mod mecanic, dar nu poate înțelege, interpreta sau folosi eficient informația în contexte practice.
Termenul „literație” este tot mai des întâlnit în ultima perioadă, atât în mass media, cât și în cursurile pe care le-am urmat în vederea perfecționării.
Într-adevăr, analfabetismul, în special în mediul rural, este destul de crescut.
1. Alfabetizarea se referă la o învățarea literelor, cel mult la citirea corectă a cuvintelor/ propozițiilor. Alfabetizarea funcțională are un sens mai larg, întrucât se referă și la înțelegerea, interpretarea și exprimarea opiniei pe marginea celor citite. În opinia mea, termenul de literație este sinonim cu cel de alfabetizare funcțională, dovadă fiind și suprapunerea aproape perfectă a definițiilor celor două concepte.
2. Nu cunosc metodologia de aplicare a testelor de verificare a citirii funcționale la elevii de 15 ani din țara noastră, deci nu mă pot pronunța cu privire la exactitatea acestei informații. Dacă e adevărată, atunci avem mult de lucru, noi, ca societate. Pentru aceste probleme sistemice nu pot fi remediate fără abordări unitare
(politici publice, finanțare etc.).
1. Termenul de „literație” l-am întâlnit deseori în ultimii ani în parcurgerea unor cursuri. Acesta se referă la identificarea, înțelegerea, interpretarea și comunicarea folosind textul citit/tipărit. Alfabetizarea funcțională se referă mai mult la înțelegerea și utilizarea textului pentru a se descurca în viață.
2. Definiția dată de UNESCO este mai vagă, mai generală. Asociația Internațională de Literație definește mai specific, conducând la generarea sensului pentru profesori.
3. Chiar dacă nu îmi place formularea din mass-media, consider o problemă reală că, mare parte dintre puberi/adolescenți, sunt analfabeți funcțional. Chiar dacă știu să citească și să scrie, fie o face cu mari dificultăți și erori, fie nu reușesc să înțeleagă ce au citit și să caute acele instrumente care să-i ajute în înțelegerea textului citit.
In ultima perioda se aude tot mai des termenul de literație, atat in mass media cat si in scoli si cursuri.
Cred ca diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar, iar in ceea ce spun sondajele cred ca au dreptate.
Termenul de literație este intalnit tot mai des in spatiul educational.
Diferența dintre definitia data de UNESCO cea a UE este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
Literatue-abilitatrea de a scrie și de a citi,in sensul înțelegerii unui text.
Majoritatea copiilor romi sunt analfabeți și copiii din zonele defavorizate ,care nu au posibilitatea scolarizarii
Am întâlnit termenul de literație la un curs de managementul învățării. Reflectă un mod de gândire cum învățăm să citim și scriem, despre achizițiile care preced cunoașterea alfabetului. Mai precis este o competență care stă la baza celorlalte competențe-cheie. Societatea și progresul ne determină să avem un nivel mai avansat al competențelor decât în trecut, nu este suficientă doar alfabetizarea.
Conform UNESCO, alfabetizarea funcțională face referire la adulți, nu la elevi. În articolul de presă trebuia folosit termenul de „literație”, cu referire la elevi, nu „alfabetism funcțional”, având conotație pentru adulți.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
929 comentarii
în mare parte adevărat
Ce va face sa spuneti `in mare parte adevarat`? Care parte din enunt considerati ca nu e adevarata?
În mare măsură este adevărat.
Presa foloseste des termenul de literatie.
În mare măsură este adevărat!
La facultate am auzit de termenul literatie.
Da, este adevarat, tot mai multi copii sunt analfabeti
Şi eu cred la fel.
Este adevarat ceea ce spun statisticile.
Sunt în mare parte de acord.
Asemenea, este adevărat.
este adevarat, sunt de accord
Sunt în mare parte de acord.
La fel cred și eu.
Este adevărat
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar
sunt de acord
Literați este Abilitatea de a citi,este sinonim cu alfabetizare
Este un termen folosit des
Este adevărat
Eu cred că nu sunt corecte aceste statistici.
Termenul de literație funcțională este cel mai auzit in rândul presei.
Termenul de literație este des folosit în rândul presei.
Adevarat.
Am întâlnit termenul de literație pe tot parcursul lecției.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
Sunt total de acord cu colega mea!
Sunt de acord!
Succes
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și pluridisciplinar.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Termenul de literatie functională este des intalnit in randul reporterilor, a presei
Este un termen folosit des
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
Am intalnit termenul de literatie in cursurile de formare
Succes
Este adevărat
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Literați am intalnit ca termen în cadrul Atelierelor de vară Sotron, Termenul de alfabetizare cadrul cursurilor de perfecționare, în Școala.
Cred ca ambii termeni definesc modul de a comunica, de a exprima.
Am intalnit cu multi ani in urma pentru prima data termenul de literatie in cadrul formarilor pentru Ateliere de Vara Sotron si mi s-a parut cuprinzator si adecvat.
Literatia
este alfabetizare
Desi par sa fie similari, termenul de alfabetizare este parte din literatie.
Alfabetizarea funcțională stă la baza literației. Există un cerc vicios: nu înțelegi ceea ce nu-ți place și nu-ți place ceea ce nu înțelegi. Ajungi un cititor competent, dacă ești învățat de mic să-ți pui întrebări, să interpretezi și să emiți opinii.
corect
foarte bine
Este folosit mai des noțiunea de alfabetizare.
Procentul de la testele PISA este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar uneori nu înteleg cerințele care trebuie corelate cu noțiunile învățate, ceea ce rezultă rezultate slabe.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Temenii de literație și alfabetizare funcțională – i-am auzit în urmă cu mai mulți ani… ca voluntar la o asociație. Consider că sunt similari, chiar dacă nu identici, alfabetizarea funcțională fiind de fapt traducerea în limba română a engl. literacy.
Referitor la procentajul analfabeților funcționali din țară, consider că este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la consumul ( lectura) de carte.
Sunt si eu de acord!
Am intalnit termenul de literatie in cadrul formarilor de la Atelierele de Vara Sotron, iar de alfabetizare in cadrul cursurilor de formare de la scoala.Alfabetizarea face referire la invatarea alfabetului, a cititului si scrisului, alfabetizarea functionala capcitatea elevilor de a face operatii de gandire pe baza textelor pe care le citesc, iar literatia inglobeaza ceilalti doi termeni.
Primele dăți în care am auzit termenii aceștia a fost în studii/rapoarte despre provocările școlare ale copiilor din medii defavorizate.
Din cât reușesc să înțeleg acum, semnificațiile celor 3 concepte sunt următoarele:
-Alfabetizarea este procesul de predare-învățare prin care copiii învață alfabetul, să citească și să scrie; se deprinde la final de grădiniță și clasele primare;
-Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor (și a adulților) de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu; presupune competența de receptare de text (de a extrage semnificația unor texte și de a face interpretări), competența de exprimare orală și redactare de text în contexte variate de viață; se deprinde în clasele primare și se verifică pe tot parcursul vieții;
-Literația înglobează cele două concepte anterioare; ea începe din primele zile de viață ale copilului, încă cu mult înainte de a întâlni un profesor și presupune achiziții de limbaj și experiențe ale copilului cu cartea (textul tipărit) facilitate de familie; pe parcursul școlii presupune diagnosticarea elevilor în privința abilităților de citire-scriere-înțelegere text și proiectarea unor planuri personalizate de sprijin prin care copiii să recupereze lipsurile și să aibă acces la învățare ascendentă pe tot parcursul vieții.
Cred că exprimarea de „analfabeți funcțional” din studiu vrea să transmită că acei copii știau să citească și să scrie, dar aveau aceste achiziții ca automatisme și noțiuni independente, nereușind să facă operații de gândire diverse și complexe pornind de la întrebările/sarcinile date. Nu puteau să analizeze și să interpretzee textul pe care reușeau să îl silabisească/citească coerent sau chiar fluent.
Felicitări
Foarte clar explicat. Multumesc!
Întradevăr, analfabeți funcționali pare un termen dur, dar sunt în mare parte de acord cu acest termen. În realitate întâlnim tot mai multe exemple din acest domeniu, în rândul tinerilor. Este trist, mai ales în rândul tinerilor. Cu toate acestea, poate scuza lor este tocmai lipsa unei baze încă din perioada timpurie.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Termenul de literatie lam auzit recent la un curs pe care lam urmat .
Termenul ,,literație” l-am auzit în presă, asemeni colegelor, diferența dintre aceste două noțiuni am identificat-o la nivelul disciplinelor și contextelor – toate, respectiv diferite, iar procentul ridicat de analfabeți funcționali la noi în țară se datorează lipsei de lectură și a dezinteresului față de carte în rândul tinerilor, un fapt încurajat de dezvoltarea tehnologiei din ultimele decenii.
Am auzit prima dată termenul de „literație” la un curs de Didactica predării Limbii și literaturii române , în cadrul PIPP. Spre deosebire de alfabetizare, literația ține de capacitatea de relaționare cu un text din perspectiva tuturor aspectelor relevante: înțelegere, selectere, interpretare și utilizare.
În legătură cu procentul de tineri de 15 ani, analfabeți funcționali, consider că, din păcate, este unul cât se poate de real. Acesta este demonstrat și de rezultatele foarte slabe din cadrul evaluărilor naționale la Limba și literatura română, în cadrul cărora, deși li se pun la dispoziție textele de referință , pe tot parcursul examenului, elevii nu sunt capabili să înțeleagă informațiile transmise în cadrul acestora , să stabilească o legătură de sens între ele.
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.”
literatia este capacitatea elevilor de a intelege
alfabetizarea este un proces de instruire
Din punctul meu de vedere, literația este o capacitate, abilitate, pe când alfabetizarea este un întreg proces de instruire/învățare. Am întâlnit acești termeni în stagiul de practică, dar și la cursuri. Între cele două se face des o confuzie. Fără această capacitate ( literație), nu putem avea un proces (alfabetizare). Acel articol reprezintă un crut adevăr. Mulți elevi din țara noastră știu să citească/scrie, dar nu știu să înteleagă mesajul textului.
Si eu sunt de aceeași părere.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
buna
Ați definitiv foarte clar termenii.
1.Cuvăntul literaţie l-am întâlnit la cursul de strategii de alfabetizare
2.După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
3.Acesta este purul adevăr.
1. Tot la cursul de strategii de alfabetizare am întâlnit cuvântul literație.
2. Diferența este dată ce caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Sunt de acord cu cele expuse.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare
2. În opinia mea, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător.
Temenul de „literație” l-am auzit la cursul de strategii de alfabetizare.
Acest studiu reprezinta un adevar trist intrucat majoritatea elevilor stiu sa scrie si sa citeasca, dar nu inteleg informatia.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Termenul de literație l-am auzit recent la un curs pe care l-am urmat .
identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context
1. Termenul de „literație” l-am auzit relativ recent, în facultate. Termenul ”alfabetizare/alfabetizare funcțională” l-am mai întâlnit și în trecut, mai ales atunci când se discuta despre dificultațile întâlnite în mediul rural atat la adulti cat si la copii.
2. Diferenta dintre cele doua consta în: capacitatea de a constru sens din textele prezenate si capacitatea de a comunica si a stabili conexiuni.
3. In acest studiu se evidentiaza problemele existente in sistemul traditional de invatamant, a faptului ca desi majoritatea eleviilor stiu sa scrie si sa citeasca, de cele mai multe ori, din pacate, nu inteleg informatiile ajunse la ei.
1. Termenul „literație” l-am întânit la un curs de la facultate.
2. Diferența dintre cele două constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul transdisciplinar.
3. Este un pur adevăr.
1 – Cuvântul ,,literaţie” l-am auzit pentru prima dată la cursul de “Strategii de alfabetizare”.
2 – Consider că, diferența dintre cele două definiții este caracterul monodisciplinar și caracterul pluridisciplinar.
3 – Afirmația este foarte adevărată, dar in același timp și îngrijorătoare deoarece sunt din ce in ce mai multi copii care nu înțeleg ceea ce scriu/citesc.
Este trist, mai ales în rândul tinerilor. Cu toate acestea, poate scuza lor este tocmai lipsa unei baze încă din perioada timpurie.
Termenul „literație” a început să fie utilizat tot mai des, dar mai ales citit în presă și în statisticile evaluărilor.
Procentul prezentat este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu( elevii fiind nevoiți să părăsească școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare); sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie (acolo unde sunt părinți plecați în străinătate) etc.
*Cel mai grav este că adulții care nu au acum competențele și cunoștințele solicitate cad pradă unor situații grave atunci când se lovesc de astfel de situații similar cu cele prezentate mai sus. în material.
Tinerii de azi au nevoie de un nivel mai avansat al competențelor de literație decât în trecut pentru a-i ajuta pe tot parcursul vieții, iar profesorul este sprijinul incontestabil.
Termenul de ,,literație” am întâlnit la cursul ,,Citește-mi 100 de povești” din cadrul Programului Asociația Ovidiu.ro, iar ,,alfabetizare” folosim des în activitățile step by step. . Alfabetizarea funcțională presupune, atât înțelegerea cât și scrierea conceptelor din diferite domenii și de a face conexiuni cu alte domenii de activitate.
Termenul de literație l-am intalnit in cadrul cursurilor la care am mai participat. Aceelasi lucru pot sa il spun si despre alfabetizare si alfabetizare functionala. Din punctul meu de vedere literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. In ceea ce priveste cele doua definitii consider ca notiunile sunt asemanatoare, diferenta facand-o sfera la care se refera si anume, definitia data de Asociatia Internationala de Literatie vizeaza toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte. In ceea ce priveste cea de-a treia intrebare consider ca termenul este folosit in mass media pentru a accentua situatia grava in care se afla invatamantul romanesc, unii elevi fiind in situatia de a nu intelege ceea ce citesc. Procentul mi se pare exagerat, dar de astfel de statistici nu se ocupa personalul didactic.
Total de acord.
Îi învățăm pe cei mici să citească, îi deprindem să înțeleagă ce citesc, să înțeleagă ce li se cere printr-o anume sarcină, să treacă prin propriul lor filtru un text, o sarcină. Din păcate, și asta e părerea mea, munca învățătorului nu este continuată.
Tot în cadrul cursurilor de alfabetizare am întâlnit și eu cuvântul,, literație”. Citind acest capitol mi-am însușit termenii de literați, alfabetizare și alfabetizare funcțională. Reușesc acum să văd care este diferența intre acești termeni. Răspunzând la întrebarea adresată cu privire la acel mesaj din multi-media, pot spune ca face referire la tinerii care citesc o informație dar nu au suficiente cunoștiințe pentru a înțelege ceea ce li se cere. Capacitatea de înțelegere este minimă.
am intalnit termenul in contextul Academiei Teach for Romania. se pot atribui toate cele 3 sensuri cuvantului literatie. unele definititi se refera la grupuri de indivizi care sunt adulti iar altele la ciclurile de studiu in care sunt implicati copiii. in toate mediile exista tineri analfabeti functionali, in toate scolile intalnim dificultati in citite, intelegere, scris.
Referitor la intrebarea nr 3 eu consider ca la 15 ani nu putem eticheta copiii ca fiind analfabeti functionali.Lacunele,lipsurile acumulate pana la aceadta varsta sunt datorate mediului din care provin copiii,conditiilor de trai,de dezvoltare psiho-cognitiva ,de frecventa cu care au parcurs anii de scoala si multi alti factori
Părerea mea este că alfabetizare, analfabet sunt cuvinte care “rănesc” atunci când le folosești la adresa unei persoane, chiar dacă se exprimă un adevăr, deci cuvântul literație este mult mai cald. Nu am folosit până acum literație, dar îmi place.
1.Am întâlnit acest termen la un curs de formare-Academia ITeach.
2.Literatie-intelegerea,crearea și scrierea unui text.
Alfabetizare-invatarea scrisului și cititului.
Alfabetizare funcțională-înțelegerea și scrierea conceptelor din diferite domenii de activitate.
Sunt în mare măsură de acord.
Ce inseamna in mare parte?
Temenii de literație și alfabetizare funcțională consider că sunt similari, chiar dacă nu identici, alfabetizarea funcțională fiind de fapt traducerea în limba română a engl. literacy.
Procentajul analfabeților funcționali din țară este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la consumul ( lectura) de carte.
1. Atelierele de Vara Șotron _ literație
Bibliografia cu profil metodic _ alfabetizare/alfabetizare funcțională”
2. Asociația Internațională de Literație prezintă conținutul competenței pentru perioada școlarității, iar Consiliul Uniunii Europene o include in sfera competentelor cheie care îi permit unei persoane să desfășoare cu succes activitățile pe tot parcursul vieții.
3. In mass media, noțiunea este folosita pentru a sintetiza cauze ale rezultatelor nesatisfăcătoare obținute la evaluările naționale.
Referitor la intrebarea nr 3 eu consider ca la 15 ani nu putem eticheta copiii ca fiind analfabeti functionali.Lacunele,lipsurile acumulate pana la aceadta varsta sunt datorate mediului din care provin copiii,conditiilor de trai,de dezvoltare psiho-cognitiva ,de frecventa cu care au parcurs anii de scoala si multi alti factori
Toate definițiile prezentate dovedesc sau afirmă importanța literației ca abilitate de ascrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zicu zi. Formarea abilităților de literație reprezintă și o măsură a valorii unui sistemeducațional.Strategii de alfabetizare
Consider ca, termenul de literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din diferite domenii de activitate.
Sunt de acord cu Dvs.
După părerea mea, literația este sinonimă cu alfabetizarea. Faptul că rezultatele testelor PISA clasează România pe un loc rușinos referitor la alfabetismul funcțional este o problemă foarte gravă, care nu poate fi combătută decât în situația în care materia nu ar fi așa stufoasă, inclusiv la clasele primare, și nu ar trebui parcursă , de multe ori , pe repede-înainte, fără a mai lăsa timp elevilor să-și fixeze anumite cunoștințe, fără a avea o colaborare din partea părinților, care nu au timp să lucreze cu elevii acasă..
Cred termenul de literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din diferite domenii de activitate.
1. Nu am folosit niciodată termenul de “literație”, folosesc în general termenul de alfabetizare, astfel consider ca nu este o mare diferența intre cei doi termeni.
2. Nu observ sa fie identificată nici o diferența.
3. Consider ca e un procentaj mult prea mare acesta afișat in MASS media, de asemenea nu sunt de acord cu afirmația lor.
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și a citi. Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.
Termenii de literație funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
După mine, diferența dintre cele două definiții consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Termenul de literatie l-am intalnit foarte de curand si ma gandeam ca este ceva legat de capacitatea de lectura. Termenul de alfabetizare ma ducea cu gandul la invatarea literelor iar alfabetizarea functionala la capacitatea de exprimare. Parcurgand aceste informatii am identificat o alta semnificatie, o alta definitie a acestor concepte pe care am inteles-o ca pe o capacitate de a utiliza ceea ce sti si ai invatat, pentru a fi capabil sa exprimi si sa te exprimi in diferite contexte, contexte care implica comunicarea si relationarea cu altii si rezolvarea de probleme. Termenii sunt asemanatori si mi se pare ca definesc acelasi lucru. In ceea ce priveste utilizarea termenului de analfabetism functional, cred ca se refera tocmai la faptul ca elevi nu detin aceasta capacitate, de a utilliza cunostintele pe care le au in scopul comunicarii si relationarii cu ceilalti si in scopul rezolvarii de probleme.
1. Aceste concepte le-am intalnit de curand in cadrului unui curs intitulat ,,Strategii de alfabetizare timpurie” .
2. Consider ca ceea ce este diferit cu privire la cele doua definitii consta in prezenta sintagmelor ,,toate disciplinele” fata de ,,diferite discipline”; as spune ca esenta este aceeasi.
3. Reprezinta ceva ingrijorator, iar situatia trebuie rezolvata, indreptandu-se atentia in aceasta directie.
În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar uneori nu înteleg cerințele care trebuie corelate cu noțiunile învățate,
si astfel rezultate sunt slabe.
Întradevăr, analfabeți funcționali pare un termen mai dur, dar sunt în mare parte de acord cu acest termen. În realitate întâlnim tot mai multe exemple din acest domeniu, în rândul tinerilor din zilele noastre. Este trist, mai ales în rândul tinerilor și al copiilor. Cu toate acestea, poate scuza lor este tocmai lipsa unei baze încă din perioada timpurie.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
După părerea mea, diferența dintre cele două definiții consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Literatia este capacitatea de a intelege.
Alfabetizarea este procesul de instruire.
Diferenta dintre cele doua definitii ar consta in sintagmele ,,toate disciplinele” fata de ,,diferite discipline”, esenta este aceeasi.
1. Atât cuvântul “literație”, cât și cuvântul “alfabetizare”, au fost întâlnite in cadrul cursului – Strategii de alfabetizare, dar și in presă sau în cadrul grădiniței unde activez, fiind o grădiniță, care are ca pilon de bază – literația.
2. Sunt de părere că diferența dintre cele două definiții este redată de caracterul monodisciplinar și de caracterul pluridisciplinar.
3. Consider că cele prezentate reprezintă adevărata realitate, fiind un motiv real de îngrijorare.
1. Conceptul de literație mi-a fost introdus de curând, în cadrul cursului de Alfabetizare Timpurie.
2. Definiția dată de AIL față de cea a CUE constă în faptul că literația este cuprinzătoare extinsă pe contexte informale nu doar formale sau non-formale, depășește contextul strict al alfabetizării școlare.
3. După părerea mea, sintagma folosită în mass-media: elevii sunt analfabeți funcționali ar trebui înlocuită cu: elevii nu sunt literalizați.
Adevarat
1. Am intalnit termenul de literatie in cadrul curusurilor EduNetworks.
3. Din pacate copiii citesc, dar nu inteleg ce citesc.
1. Termenul de literație l-am întâlnit în diverse articole, cursuri la facultate, cursuri pe teme de alfabetizare.
2. Diferența dintre literație și alfabetizare este dată ce caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3.Numărul de elevi care nu înțeleg sensul celor citite este în creștere dar nu consider procentul anunțat în presă ca fiind adevărat.
Am intalnit termenul in contextul Academiei Teach for Romania. se pot atribui toate cele 3 sensuri cuvantului literatie. unele definititi se refera la grupuri de indivizi care sunt adulti iar altele la ciclurile de studiu in care sunt implicati copiii. in toate mediile exista tineri analfabeti functionali, in toate scolile intalnim dificultati in citite, intelegere, scris.
Da, am întâlnit termenul de literație.
Sunt de acord cu cele spuse mai sus
Procentul de la testele PISA este îngrijorător!
1. Mult mai des am întâlnit termenii ,,alfabetizare/alfabetizare funcțională” decât ,,literație” , în articole de presă care se referă la sondaje, cercetări. În opinia mea, alfabetizarea funcțională are un sens mai larg și include ceilalți doi termeni.
2. Nu cred că există vreo diferență de sens între cele două definiții.
3. Cred că termenul de ,,analfabeți funcționali” nu este folosit corect, ceea ce duce la o exagerare a fenomenului de analfabetism.
Literație =abilitătăți de citire .
Alfabetizare = instruirea persoanelor cu scopul de a scrie și de a citi.
Adevărat .
Am întâlnit termenul de literație în cadrul Atelierelor de vară Sotron.
Sunt de acord cu cele prezentate.
Termenul literație l-am intalnit foarte mult la scoala,dar și la începerea acestui curs.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură este adevărat.
Total deacord
Termenul de “literație” l-am întâlnit în cadrul formărilor “Ora de la Atelierele de Vară Șotron”, iar de alfabetizare în cadrul cursurilor de formare de la CCD – PROF IV. Alfabetizarea face referire la învățarea alfabetului, a cititului și scrisului. Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc, iar literația înglobează ceilalți doi termeni.
Elevii doar știu sa citească ,dar nu înțeleg ce li se cere !
.
Literație reprezintă capacitatea unei persoane de:
a citi un text cu înțelegere;
a interpreta textul prin prisma conexiunilor dintre text și ceea ce știa înainte de a-l citi;
a-și forma și exprima o părere despre text;
a folosi informațiile sau ideile extrase din text.
Temenii de literație și alfabetizare funcțională – i-am auzit în urmă cu mai mulți ani. Consider că sunt similari, chiar dacă nu identici.
Referitor la procentul analfabeților funcționali din țară, cred că este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la lectură.
identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context
În mare parte adevărat.
Este adevărat
1. Am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cursul Strategii de alfabetizare timpurie din cadrul masteratului.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza și de a evalua un text, de reflecta asupra lui dar și de a interacționa cu acesta pentru a-și dezvolta cunoștințele.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cursul Strategii de alfabetizare timpurie din cadrul masteratului.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza și de a evalua un text.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cursul Strategii de alfabetizare timpurie din cadrul masteratului.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la capacitatea elevilor de a înțelege textul citit și de a interacționa cu acesta.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cursul Strategii de alfabetizare timpurie din cadrul masteratului.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la faptul că elevii înțeleg textul citit și pot interacționa cu acesta.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
Copiii nu înțeleg textul citit,mai ales cei care citesc cu dificultate.
De acord
Literatia se refera la intelegerea unui mesaj, iar alfabetizarea inseamna si capacitatea de a opera corespunzatoar cu concepte din diverse domenii, a emite opinii si judecati de valoare. referitor la articol nu am informatii suficiente ca sa pot emite o opinie pertinenta. Sunt rezervata totusi in privinta procentului de copii care sunt analfabeti functional.
ESTE ADEVARAT
1. De termenul de ,,literație,,am auzit prima dată la cursul ,,Citește-mi 100 de povești,,din programul Ovidiu.ro.
2.Diferența este în definiția celor două sintagme ,,toate disciplinele,,față de diferite discipline aș îndrăzni a spune că esența este aceeași.
3.Este ceva ingrijorător.
cred că este perfect adevărat…
În cadrul cursului ținut fizic am întâlnit termenul de literație. Pot spune că sunt de acord cu cele prezentate.
Adevărat!
Da, in mare parte este corect. Multi oameni care au trecut prin scoala si sunt incapabili sa inteleaga un text citit si sa intretina un dialog, sa formuleze idei proprii.
1literație= abilitatea de a înțelege și de a aplica ceea ce elevul a citit
2
3. Procentul este foarte mare.
în mare parte este adevărat !
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Am intalnit de foarte multe ori termenul de literatie, pe diferite canale de comunicare, dar si in carti de specialitate.L am aprofundat in cadrul unui cerc pedagogic.
Cele doua definitii sunt oarecum similare, cred ca literația înglobează alfabetizarea si alfabetizarea functionala.
Referitor la procentul prezentat, cred, sau as vrea sa cred, ca este putin exagerat.
1Consider că nu există nicio diferență între literatie și alfabetizare funcțională. 2. Asociația Internațională de Literatie folosește termenul de literatie, iar Consiliul Uniunii Europene folosește termenul de alfabetizare în același context. 3 . Trebuie sa se folosească termenul de “aproximativ”.
Am auzit de termebul de literatie in cursurile de firmare.
Termenul de literație l-am auzit pentru prima dată în cadrul unui curs de formare. Literatia este capacitatea elevilor de a intelege, iar alfabetizarea este un proces de instruire. Din pacate, cei mai mulți dintre elevii generației actuale, sunt analfabeti functionali și este foarte trist. Ambele concepte sunt foarte importante în procesul de învățare, dacă alfabetizarea este la un nivel slab, atunci și capacitatea de a întelege este la acelasi nivel sau chiar mai jos de atat.
Diferența pe care o vad între cele doua este urmatoarea: literatia face referire la înțelegerea textului citit, pe când alfabetizarea presupune pe lângă înțelegere și
Comunicarea și formarea de opinii, funcționarea eficienta a unui grup de indivizi.
Mass-media constata acel procent de copii care nu ating nivelul optim de alfabetizare din rezultatele evaluărilor naționale.
Editorial. De ce literație nu e egal cu alfabetizare
Editorial. De ce literație nu e egal cu alfabetizare
De Ziua Internațională a Literației, 8 septembrie, Maria Kovacs, de la Fundația Noi Orizonturi și Alina Răducanu, de la Teach for Romania, explică cât de complexă este această competență. Urmărind atent progresul a 275 de copii de clasa pregătitoare, expertele au putut vedea ce anume conduce la rezultate mai bune la copiii cu cele mai mari rămâneri în urmă: predare diferențiată, lucrul unu-la-unu după lecții, școli de vară și evaluare pentru intervenții cât mai bine țintite. Și nu e vorba doar de îmbunătățirea scrisului, cititului, înțelegerii, ci și despre creșterea stimei de sine, a încrederii și curajului celor mici.
08.09.2022
de Maria Kovacs și Alina Răducanu
Ce este literația?
Conform definiției oferite de Asociația Internațională de Literație, literația (calchiere din englezescul „literacy”) este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Deși cei care suntem cititori competenți n-am crede că e așa, literația este o competență complexă care stă la baza tuturor celorlalte competențe-cheie.
Definiția oferită de Consiliul Uniunii Europene pentru „literacy”, tradus oficial ca „alfabetizare”, sună – în esență – foarte asemănător cu definiția de mai sus (și foarte diferit de definiția dată pentru „alfabetizare” în Dicționarul explicativ al limbii române): „Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. Ea implică capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.” (Consiliul Uniunii Europene. RECOMANDAREA CONSILIULUI din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 4.6.2018, p.8) Considerăm că pentru un sens atât de diferit al noțiunii de „alfabetizare” este mai potrivit să avem un termen nou – „literație”.
1.Am întâlnit termenul de literație în cărți de specialitate.
2.Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și de a citi.
3.Sunt de acord cu cele expuse.
Am întâlnit termenul ”literație” cel mai des în massmedia. Literația este definită ca abilitate…..în toate contextele, alfebetizarea este percepută ca și capacitate…în diferite contexte…
Cred ca in PRESA am auzit de literatie.
Este adevarat ceea ce spun statisticile.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
În ceea ce privește alfabetizarea funcțională în rândul elevilor sunt de părere că procentul este de fapt mult mai mic.
1.Am întâlnit termenul de literație în contextul școlar la fel și termenul de alfabetizare funcțională.
2.Diferența observată este accentul pus mai mare pe competențele de literație.
3. Nu am o părere tocmai pozitivă cu această formulare din mass-media.
De acord !
Literația: Capacitatea de a citi, scrie și înțelege în mod critic și reflexiv textele.
Alfabetizarea: Capacitatea de a citi și scrie, fără a accentua înțelegerea profundă a textelor.
Alfabetizarea funcțională: Capacitatea de a utiliza abilitățile de citire și scriere în diverse contexte practice, sociale și profesionale.
Diferența principală între literație și alfabetizare/alfabetizare funcțională este că literația implică o înțelegere mai profundă și mai complexă a textului și a contextelor sociale și culturale în care este utilizat, în timp ce alfabetizarea și alfabetizarea funcțională se referă mai mult la abilitățile de bază de citire și scriere.
1.Termenul de literație este utilizat atunci când este evaluată înțelegerea unui text.
2.A doua definiție exemplifică la ce se referă literația-fapte, sentimente, opinii- și de asemenea adaugă exprimarea verbală și faptul că se referă la învățarea pe parcusul vieții.
3. Procentul acesta este obținut prin aplicarea pe un eșantion dicutabil, deoarece învățamantul in România este fragmentat și la 15 ani elevii sunt prinși în forme de învățământ foarte diferite.
Am întâlnit termenul de literație, dar și cel de alfabetizare, în cadrul facultății.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Literația este o abilitate, alfabetizare reprezintă capacitatea unei persoane de a folosi citit-scrisul pentru a se dezvolta, a deveni competent, iar 42 % dintre tineri sunt analfabeți funcționali pentru că nu înțeleg ceea ce citesc sau citesc și nu realizează că ceva nu au înțeles, nu își pun întrebări legat de ceea ce au citit.
Adevărat
Nu am întâlnit până acum termenul de literație. Termenul de alfabetizare timpurie l-am intâlnit la practica din facultate și la cursuri, tot în facultate. Nu percep o diferență între acești termeni.
Presa foloseste des termenul de literatie.
Ce va face sa spuneti `in mare parte adevarat`? Care parte din enunt considerati ca nu e adevarata?
Este adevarat ceea ce spun statisticile.
Sunt de acord cu cele prezentate
Literația este abilitatea de a identifica, de a interpreta și de a înțelege.
Am întâlnit termenul de literație pe tot parcursul lecției.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
Consider în mare parte adeverat
Adevarat!
Prima data am auzit de termenul literatie la un curs.
Foarte adevarat
Elevii din ziua de azi nu înțeleg multe lucruri, dar nici nu realizează ce anume cauzează deficienta lor în înțelegerea unor concepte.
Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
1.Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
2..După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
3.Referitor la procentajul analfabeților funcționali din țară, consider că este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la consumul ( lectura) de carte.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
În mare măsură este adevărat.
Ce este adevărat?
Părerea mea este că nu se acordă suficientă importanță textului pe care îl citim. Dorim doar să citim. MULT! cred că accentul trebuie pus pe informația citită , nu pe cantitatea paginilor pr care le citim
Este adevărat.
adevarat
1. Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
2. „Alfabetizarea funcțională” se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate acele activități în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității sale și, de asemenea, pentru a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie și a comunității. (Unesco)
3. Mass media are tendința de a exagera, utilizând anumiți termeni.
De acord cu cele redactate anterior; din nefericire, intrbarea nr.3 este, de fapt, o mare problema de actualitate ce ia amploare.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație, dar eram familiarizată cu acest cuvânt.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
este adevarat
Termenul de literație este des utilizat in invățământul preșcolar și se referă la abilitătile copiilor de a ințelege un text citit, de a utiliza informatiile in contexte noi.
1.Termenul de”literație” este un termen mai puțin întâlnit decît alfabetizarea funcțională.Diferența cred că este în ”imensitatea”cuprinderii unui auditoriu de copii.
2. Acești termeni sunt sinonimi,respectiv subânțeleg același context doar Literația ține mai mult de teorie iar alfabetizarea-aplicarea în practică.
3.Sunt de acord,deoarece elevii de 15 ani,foarte puțin citesc la momentul actual
Termenul de iteratie l-am auzit prima dată la cursurile OvidiuRo.
2.In primul caz este vorba de a avea competentele de citit-scris la toate disciplinele și în orice context.
3.Cred că se exagerează voit pentru a atrage atenția. Senzațional vinde iar lucrurile normale nici nu sunt băgate în seamă.
Într-o proporție f mare, este adevărat. Definițiile sunt puțin diferit formulate, în funcție de instituțiile care le formulează. Sunt mulți copii analfabeți funcționali, deoarece , deși au capacitatea să identifice și să înțeleagă, nu au capacitatea să creeze și să aplice.
În ultimă perioadă se folosește termenul de literatie tot mai des in rândul cadrelor didactice. Analfabetismul funcțional este o realitate în toate societățile.Lipsa de interes a elevilor,neimplicarea familiei și materia stufoasă , insuficient organizată generează analfabetismul funcțional
Termenul literatie l- am intaln8t pe diferite platforme de învățare. Alfabetizarea este utilizata des de mass- media. Termenii au un nucleu comu: capacitatea de a citi și de a înțelege un text.
Sunt de acord
1. De literatie am auzit la orele de limba și literatura română, de alfabetizare funcțională am auzit la locul meu de muncă.
2. Nu văd diferențe, ideea de baza este aceeași.
3. Există o mulțime de adolescenți care deși au învățat să scrie și să citească nu înțeleg și nu pot face legături între informatii
1.Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2.Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Parerea mea este ca literatie cu alfabetizarea au acelasi sens .
Termenul de ,,literație” l-am auzit pentru prima data anul trecut, la una dintre intâlnirile organizate de OvidiuRo.
„Alfabetizarea” este un termen des întâlnit în activitatea didactică.
Preiau această informație a massmediei și conștientizez că e de lucrat serios.
Termenul „literație” a început să fie utilizat tot mai des, dar mai ales citit în presă și în statisticile evaluărilor.
Procentul prezentat este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu( elevii fiind nevoiți să părăsească școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare); sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie (acolo unde sunt părinți plecați în străinătate) etc.
*Cel mai grav este că adulții care nu au acum competențele și cunoștințele solicitate cad pradă unor situații grave atunci când se lovesc de astfel de situații similar cu cele prezentate mai sus. în material.
Tinerii de azi au nevoie de un nivel mai avansat al competențelor de literație decât în trecut pentru a-i ajuta pe tot parcursul vieții, iar profesorul este sprijinul incontestabil.
Susțin cele afirmate de dumneavoastră.
În ultimul timp s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate . Cauze alfabetizării funcționale sunt dierse și diferite.
Alfabetizarea este un drept al omului, oportunitățile educaționale depind de alfabetizare, alfabetizarea este în centrul educației de bază pentru toți.
Utilizarea termenului subliniază ideea că, deși oamenii pot avea niveluri de bază de alfabetizare, ei au nevoie de un nivel diferit pentru a-și desfășura activitatea în viața de zi cu zi .
Alfabetizarea funcțională se referă la capacitatea unei persoane de a înțelege ceea ce citește.
Literaţia este un cuvănt nou pentru mine.
In comunitatile defavorizate si nu numai, aceste provocari se simt si mai acut, astfel ca vedem copii care nu recunosc toate literele alfabetului si copii care se pregatesc sa termine clasa a-VIII-a care nu pot sa citeasca cursiv.
Mare dreptate aveti.
Cred că ne pierdem prea mult în termeni, statistici, analize și găsim prea puține metode prin care să-i ajutăm pe cei aflați în situații problemă, vorbesc din propria experiență lucrând de 27 de ani cu elevi romi.
Sunt de acord cu colega mea, Mariana. Toate eforturile trebuie concentrate înspre programe de alfabetizare a persoanelor care sunt analfabete funcțional. Nu este suficient că știm citi, trebuie să înțelegem de citim. De asemenea, a afirma că un adolescent de 15 ani este analfabet funcțional este eronat, elevul încă nu a finalizat cei 12 ani dedicați educației, timpul este suficient pentru a “repara” situația.
Întrebarea 1: Am întâlnit conceptul de literație doar foarte curând, prima dată menționat de profesoara care m-a îndemnat să parcurg acest curs, iar apoi în materialele pe care le-am parcurs în studiul individual pentru a-mi scrie lucrarea de licență. Menționez că am întâlnit acest termen, literație, doar în literatura de specialitate în limba engleză. Termenul de alfabetizare l-am întâlnit cu precădere pe parcursul studiilor. Cum am înțeles eu acești trei termeni? Am înțeles că termenul literație se referea la capacitatea de a înțelege, a scrie și a crea un text. Termenul de alfabetizare l-am înțeles că făcând referire la învățarea scrisului și a cititului, care are loc în primii ani de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională ca făcând referire la capacitatea de a înțelege și a comunica, clar, corect, atât oral cât și scris. În ce privește percepția unei diferențe la acești trei termeni, pot spune că eu am simțit o diferență. Deși au terenul comun, capacitatea de a înțelege și a folosi comunicarea scrisă, totuși consider că sunt mici aspecte diferite precum cele meneționate mai sus în modul meu de a fi înțeles aceste trei concepte până acum. Întrebarea 2: consider că diferența dintre cele două definiții date este dată doar de cuvintele folosite, însă esența e aceaași. Întrebarea 3: Formularea acestei afirmații este dură, ea acuză elevii că nu și-au dezvoltat capacitatea de a comunica corect, clar, coerent, atât oral cât și în scris. Cred că este adevărată afirmația, deoarece observ o nepăsare a elevilor față de învățare. Cred că ar fi prea multe de spus cu privire la această situație, dar eu nu sunt expert în educație, însă spun doar atât: accentul pus pe a reproduce o informație pentru a primi o notă de trecere și nu pe a înțelege informația poate creea această situație neplăcută.
M-a ajutat să citesc comentariul/răspunsul tău la întrebarea 1. Recunosc că pentru mine literația și alfabetizarea sunt 2 termeni, 2 sinonime dacă vreți, care nu îmi este clar cum se deosebesc totuși. Diferențele însă par a fi foarte subtilă; altminteri, de ce ai mai inventa un termen pentru o noțiune care este numită deja cumva?
1.Despre literație am citit frecvent pe blogul Școala 9, unde am aflat că “modul de gândire despre cum învățăm să citim și să scriem […], se numește literație emergentă.
Analfabetismul funcțional este des întâlnit și menționat în mass-media, în mod particular când vine vorba de elevi.Tot în mass-media mai este stipulat faptul că majoritatea elevilor din mediul rural nu pot avea propriile idei și nu pot interpreta o informație.
2.Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație, spune că este “abilitatea de a identifica”, care se refera la a face ceva bun, a avea capacitatea de a face acel lucru, iar cea a Consiliului Uniunii Europene, o definește ca fiind “capacitatea de a identifica”.
Consider că cei doi termeni sunt interdependenți!
Ups, s-a trecurat o greșeală gramaticală în comentariul meu de mai sus, greșeală pe care vreau să o corectez aici, deoarece mai sus nu pot. A crea se scrie cu un singur e în această situație.
Sustin cele afirmate de dumneavoastra
1. Am întâlnit termenul ,,literaţie” foarte recent (într-un articol citit pe internet) şi apoi în legătură cu programul ,,Şcoli cu sclipici”. Despre alfabetizare şi, mai ales, alfabetizare funcţională, am auzit vorbindu-se de multe ori, fiind una dintre problemele cu care se confruntă educaţia în ţara noastră (analfabetismul funcţional) şi unul dintre aspectele care se doreşte a fi soluţionat în cadrul proiectului ,,România educată”.
2. Cred că definiţia oferită de Consiliul Uniunii Europene limitează ,,câmpul de acţiune” la ,,diferite discipline” şi ,,diferite contexte”, pe când Asociaţia Internaţională de Literaţie consideră că literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”.
3. În urma testelor aplicate (testele PISA, Evaluarea Naţională), un număr foarte mare de elevi români nu au reuşit să înţeleagă, să interpreteze sau să aplice ceea ce au citit.
1. Am auzit termenul de literație în cadrul unor sesiuni de promovare a lecturii încă de la vârsta preșcolară.
2. Conform Asociației Internaționale de Literație, cititorii citesc pentru a învăța la toate disciplinele, în orice context.
3. Procentul de 42 % este foarte mare și cred că provine din rândul elevilor care trăiesc în medii defavorizate, în familii cu o situație materială precară și lipsiți de interesul pentru educație.
TERMENUL DE LITERAȚIE L-AM AUZIT RECENT LA UN CURS PE CARE L-AM URMAT.
TERMENUL DE ANALFABETI FUNCTIONALI IL INTÂLNESC LA ELEVII DIN FAMILIILE DE ROMI CU CARE LUCREZ .
PROCENTUL DE 42% CU SIGURANȚĂ E PREA MARE
În ultimii ani am observat că elevii noștri citesc, scriu, dar nu înțeleg de cele mai multe or ice citesc. Cauzele sunt multiple
Consider că alfabetizarea, alfabetizarea funcțională și literația sunt interdependente și se cuprind unele pe celelalte.
Literația (utilizarea în diverse contexte a citit-scrisului) pornește de la alfabetizare (învățarea literelor- a citi și a scrie), ajungându-se treptat la alfabetizare funcțională (înțelegerea a ceea ce se citește, evidențierea mesajului, a unor detalii, elemente etc..).
Termenul de literație este relativ recent pentru mine, l-am întâlnit prima dată la evenimentele organizate de voi.
Despre alfabetizarea funcțională am citit în urmă cu câțiva ani, în presă, în urma testelor standardizate la care elevii noștri au fost „diagnosticați” cu analfabetism funcțional. Eu am înțeles acest analfabetism ca pe o incapacitate de a înțelege, de a pune în context, de a face corelații și de a folosi informația transmisă prin diverse canale de comunicare.
Consider că în esență cele două definiții sunt asemănătoare.
Din punctul meu de vedere este foarte bine că a fost folosită această formulare în mass media, mai ales că mulți dintre noi aveam convingerea că dacă scriem și citim corect avem și abilitatea de a înțelege, de a interpreta, de a formula concepte, ceea ce s-a dovedit a nu fi adevărat. Este un semnal de alarmă pentru întreaga societate și mai ales pentru sistemul de învățământ.
Strategiile de literație sunt un element de bază în atingerea dezideratului de-a învăța să înveți, prin care învățarea devine performantă deoarece elevul conștientizează utilitatea acțiunilor sale cognitive.
Termenul de ,,literatie” l-am auzit pentru prima data anul trecut, la una dintre intalnirile online ale cercului pedagogic, termen folosit de unele colege, care ne-au prezentat diferite metode invatate la curs. De atunci, mi-am dorit sa particip si eu la un curs de literatie.
„Alfabetizarea” este un termen des întâlnit în activitatea didactică,constituind punctul de plecare în creșterea și dezvoltarea școlarului.
Am intalnit copii care stiu sa citeasca si sa scrie, dar nu inteleg ceea ce citesc, nu stiu sa extraga o informatie de detaliu din textul citit.
Termenul de literație l-am întâlnit prima dată anul acesta, în timp ce mă documentam pentru organizarea conținuturilor ce trebuie predate.
Alfabetizarea în schimb, din ce am observat este un termen mult mai întâlnit chiar și în cadre din afara domeniului pedagogic.
Până acum nu am întâlnit copii care să nu înțeleagă ceea ce citesc, dar pun asta pe seama faptului ca sunt abia la începutul drumului în munca cu copii
Termenul de “literație ” l-am întâlnit în cadrul cursurilor facute în cadrul Școlii cu Sclipici , organizat de Fundația Noi Orizonturi , chiar de acum 2 ani, cand am intrat întamplator pe net pe site-ul acestei fundații.
Diferența ditre cele 2 definiții se observă din formularea adoptata astfel că definiţia oferită de Consiliul Uniunii Europene limitează ,,câmpul de acţiune” la ,,diferite discipline” şi ,,diferite contexte”, pe când Asociaţia Internaţională de Literaţie consideră că literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”, ultima aplicându-se pentru toate situațiile întalnite, nu doar pentru anumite situații și contexte. Alfabetizare funcțională ca făcând referire la capacitatea de a înțelege și a comunica, clar, corect, atât oral cât și scris, adica sa putem aplica cele învațate in contexte noi , întâlnite în viața de zi cu zi.
Mulți copii, datorită mediului sau faptului că nu au întâlnit experiențe noi, neavând posibilități materiale sau din lipsa peocupării părinților de a le largi câmpul de cunoștere , din diverse motive , deși scriu și citesc, nu reușesc să reformuleze mesajul transmis de un text citit sau audiat,neșțiind sau neavând capacitatea să extragă informația esențială . Procentul de 42% totuși mi se pare exgerat, dar era cazul de mult timp să se facă schimbări majore în școala romanescă si poate acesta este un mare semnal de alarmă pentru cei competenți să facă acest lucru.
Voi răspunde punctual la cele 3 întrebări.
1. Eu am auzit termenul de “literație” doar în cadrul contactului cu Fundația Noi Orizonturi, atunci când căutam o soluție pentru recuperarea copiilor din clasa I cu care începusem să lucrez anul trecut. Deși nu am căutat o definiție a termenului (Iată! Oare am dat dovadă de analfabetism funcțional?), l-am egalat aproape imediat cu alfabetizarea. Sincer literația și alfabetizarea erau, în mintea mea, același lucru. Între alfabetizare și alfabetizare funcțională fac însă o distincție: alfabetizarea înseamnă că individul poate citi texte complexe dar poate decoda și înțelege doar mesajele simple și scurte și poate formula și transmite scris sau citit același gen de mesaje, scurte și simple. Recunosc că încă în mintea mea termenul de literație nu și-a gasit propriul loc.
2. Definiția Consiliului Uniniunii Europene încearcă să fie mai cuprinzătoare și mai lămuritoare stabilind și ce trebuie să fie capabil să exprime individul și anume, concepte, sentimente, păreri. Și iată cum literația pare a fi doar un alt cuvânt pentru a exprima același lucru cu alfabetizarea funcțională.
3. Formularea din presa românească este una cu care, din păcate, ne-am obișnuit și care, din nefericire, face parte din seria unor titluri care dacă nu ar căuta să scoată în evință niște fapte scandaloase (în ciuda faptului că uneori ele nici nu există, faptele) ar suna prea banal pentru cititorul avid de scandal. Totuși, elevii au fost testați la un nivel adaptat vârstei pentru a putea demonstra că au înțeles cele citite. Da, să fii analfabet funcțional înseamnă să nu reușești să te descurci cu competențele de scris-citit dobândite până la acel moment într-un context uzual al vieții zilnice sau în comunitate. Însă în știre există un sâmbure de adevăr care a fost prelucrat și zugravit ca să atragă atenția. Dar să nu înțelegi ce ai citit într-un context ca un examen național, s-ar putea să fie un indicator al faptului că prezinți un risc crescut de a deveni analfabet funcțional la maturitate.
Mulți dintre oamenii care citesc articolul nu vor căuta definiția pe care UNESCO a dat-o analfabetismului funcțional. Asta îi atuncă oare direct în categoria analfabeților funcțional?
Eu cred ca in mare parte exista copii analfabeți doar pt ca nu sunt prezenti la scoala , parintii nu pun pret pe invatatura. Exista copii foarte inteligenți care nu au posibilități materiale, ori sunt ținuți acasa de parinti pt diferite treburi gospodărește s a. In sensul asta ar trebui sa se faca ceva!
1. Termenul de „literație”, am început să îl întâlnesc din ce în ce mai des, în cadrul cursurilor pe care le-am parcurs, prin intermediul Fundației Noi Orizonturi, Ovidiu ro. – Laborator de literație.
Termenul de „alfabetizare”, l-am întâlnit și folosit când lucram în alternativa Step by step. Unul dintre sectoarele din sala de grupă, avea această denumire de „alfabetizare”.
Cred că, termenul „Literație ” și termenul „Alafbetizare”, sunt similare.
2. Definiția Consiliului Uniunii Europene este mai detaliată, dar de fapt, esența celor două definiții, este aceeași.
3. Reușim să ținem minte mult mai puține date pentru că le avem în memoria telefonului și creierul nostru „știe” asta și nu se mai concentrează să le rețină. Nu mai reușim să facem cine știe ce calcule mentale pentru că ne-am obișnuim să ne bazăm pe calculatoare. Ne orientăm mai greu spațial pentru că avem la îndemână Waze și Google Maps etc. Învățământul, ar trebui să fie o piatră de temelie. Cauzele sunt multiple, de la materia plină de chestiuni abstracte, de denumiri și noțiuni fără aplicabilitate, care nu a mai fost actualizată și adaptată la felul în care societatea s-a dezvoltat, până la dezinteresul profesorilor și al părinților, care văd uneori în școală o pierdere de vreme.
Eu cred ca alfabetizarea funcțională permite unei persoane să se integreze mai ușor în școală și în societate. Alfabetizarea reprezinta accesul la noțiuni simple și permite comunicarea scrisă, iar literația ajută la dezvoltarea limbajului și implicit a gândirii prin multitudinea de mijloace de cunoaștere a limbii vorbite și scrise.
Elevii care sunt numiti “analfabeți funcționali” sunt caracterizati prin performanțe școlare scăzute, iar diferențierea parcursului școlar nu le oferă multe oportunități. O consecință ar fi slaba inserție socială, cu consecințe negative asupra comunităților din care fac parte acești elevi.
1. În ce context ai întâlnit/ folosit termenul „literație”? Dar alfabetizare/alfabetizare funcțională”? Percepi vreo diferență între cele trei noțiuni? Dacă da, explică diferența.
Termenul „literație” l-am întâlnit la foarte multe webinarii, care erau susținute de asociația inEdu, iar „alfabetizare” l-am întâlnit în multe contexte(cărți, cursurile de la facultate etc.).
Sunt de părere că aceste două termene sunt similare.
2. Ce diferență observi între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene?
Această definiție este mai clară, dar diferența dintre cele două este că UNESCO face referire la adulți.
3. Interpretând cele de mai sus referitor la alfabetizare funcțională, ce părere ai despre folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.”?
Nu am întâlnit termenul de ”literație” până acum, dar am bănuit că poate fi folosit ca ”alfabetizare”. Alfabetizarea funcțională se referă la abilitatea de a citi conștient.
Termenul de ,,literație” este nou pentru mine.
Alfabetizarea funcțională se referă la capacitatea unei persoane de a înțelege ceea ce citește.
1. Termenul de „literație” l-am întâlnit nu de foarte mult timp (probabil tot la un curs realizat de FUNDAȚIA NOI ORIZONTURI). Noțiunile de „alfabetizare” și „alfabetizare funcțională” de mai multă vreme. Termenii sunt relativ folosiți în aceeași sferă de interes, dar, în opinia mea, noțiunea de „literație” este mai vastă, le cuprinde pe celelalte două.
2. Între definițiile date de Asociația Internațională de Literație și cea dată de Consiliul Uniunii Europene sunt diferențe „sensibile”. Definiţia oferită de Consiliul Uniunii Europene limitează ,,câmpul de acţiune” la ,,diferite discipline” şi ,,diferite contexte”, pe când Asociaţia Internaţională de Literaţie consideră că literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”, ultima aplicându-se pentru toate situațiile întalnite, nu doar pentru anumite situații și contexte.
3. Referitor la afirmația că aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți îmi este greu să accept acest lucru. Consider că nu sunt abilitată să fac aprecieri asupra acestui procent, deci iau ca atare informația. Dar nu pot să nu recunosc că mulți elevi își pierd interesul pentru învățare pe măsură ce cresc (din multiple motive) și astfel ajung ca la finalul ciclului gimnazial să nu înțeleagă mesajul unui text dat, să nu poată extrage o informație cerută. Consider că multe noțiuni nu au o aplicabilitate practică și că mulți dintre elevii noștrii nu sunt pregătiți pentru evoluția rapidă a societății în care trăiesc.
1. Temenul de “literaţie” l-am întâlnit prima dată la un curs online pentru pregătirea cadrelor didactice ce urmează să susţină examenul de obţinere a gradului II, dar acum, citind explicaţiile prezentate în acest curs, am înţeles mult mai bine ceea ce vizează. Alfabetizarea o percep ca fiind învăţarea scrisului şi cititului în primii ani de şcoală, iar alfabetizarea funcţională este întâlnită la acele persoane care ştiu să citească şi să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerinţele vieţii cotidiene.
2. Definiţia Asociaţiei Internaţionale de LIteraţie consideră literaţia ca fiind abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în “toate disciplinele și în orice context”, în timp ce Consiliul Uniunii Europene limitează această abilitate ce se manifestă “în diferite discipline şi diferite contexte”.
3. Având în vedere rezultatele obţinute în 2018 la testele PISA, acestea fiind în scădere faţă de ediţiile precedente, precum si rezultatele din ultimii ani la Evaluările Naţionale clasa a VIII-a şi la Bacalaureat, confirmă rata mare a analfabestimului funcţional existent în rândul elevilor.
1.Literația este o abilitate, iar alfabetizarea este o capacitate
2. Diferența dintre cele două definiții date este dată doar de cuvintele folosite, însă esența e aceeași.
3.Procentajul este îngrijorător,însă este corect. avem din ce în ce mai mulți analfabeți funcționali
În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu; sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie (acolo unde sunt părinți plecați în străinătate) etc.
Termenul de literație l-am întâlnit foarte rar. Între cei trei termeni există, din punctul meu de vedere, mici diferențe. Am lucrat cu copii care au învățat să citească, deci erau alfabetizați, dar nu puteau extrage informații esențiale pe care să le folosească în viața cotidiană.
Cele 2 definiții se referă la același lucru, dar folosesc termeni un pic diferiți.
Procentul este îngrijorător, dar, din păcate nu cred că este adevărat. În realitate procentul este mult mai mare. Sunt mulți copii și adulți care nu înțeleg ceea ce citesc. Adulții aflați în această situație nu-și pot ajuta copiii decât într-o mică măsură. Astfel, ne învârtim într-un cerc vicios. Trebuie să căutăm metode prin care să învățăm atât copiii, cât și adulții.
Literatia de baza -alfabetizarea necesara citirii si scrierii. Cunoasterea literelor, cuvintelor, structurii textului
Literatia functionala -abilitatea de a citi, a scrie si in telege(ccea ce permite persoanei sa functioneze in scoala si socitate)
Literatia multipla -capacitatea persoanei dea a folosi competente de lectura , scriere, intelegere si de a realiza conexiuni pentru a produce, interpreta si evalua critic informatia citita sau scrisa.
In ciclul primar elevii trebuie sa atinga nivelul 1 si 2 al literatiei, formandu-si competentele pentru literatia de baza si functionala si de la gimnaziu sa atinga nivelul literatiei lexicale, dezvoltand competente lexicale.
Pentru asimilarea cunostintelor din disciplinele ,, Limba si comunicare,, este necesara dezvoltarea competentelor lingvistice ale elevilor, mai ales privind vocabularul activ bogat.
Termenul “literație” l-am întâlnit recent, participând la mai multe ateliere de formare profesională. Aș spune că literația reprezintă abilitatea de a face deducții logice și interpretări pe baza unui text, ceea ce implică o mulțime de operații ale gândirii. Pentru a se ajunge la un nivel ridicat de literație, copilul/elevul trebuie să exerseze alături de toți profesorii, la toate disciplinele.
Un analfabet funcțional rămâne la un anumit nivel, nu este capabil să-și exprime puncte de vedere, nu poate integra textul în experiența proprie.
Din cele doua definiții se poate deduce faptul că un copil, viitor adult, trebuie să fie capabil de a comunica în orice context.
Procentul analfabeților funcționali este unul îngrijorător din cauza lipsei de motivație, a resurselor financiare tot mai puține, a lipsei de colaborare dintre școală și familie, a dezinteresului celor implicați direct și indirect în procesul de educație.
Literația presupune capacitatea unei persoane de a relaționa cu un text, în timp ce alfabetizarearea funcțională reprezintă capacitatea unei persoane de a comunica, atât verbal cât și scris, cu alte persoane în contexte diferite.
Termenul de literație l-am întâlnit în programul – Școala de vară- de anul acesta.
Ceea ce relatează mass media, cred că majoritatea persoanelor provin din medii defavorizate, fără interes, fără motivație, fără reper…
1. Am întâlnit termenul de “literație” în cadrul unor webinarii.
Literația este o abilitate, iar alfabetizare/ alfabetizare funcțională este o capacitate.
Consider că acești termeni sunt similari.
2. Consider că definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație este același lucru cu definiția Consiliului Uniunii Europene, diferă doar termenii folosiți.
3. Îmi este greu să accept următoarea afirmație:
“(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt alfabeți funcționali”. Din păcate în urma unor teste aplicate, un număr destul de mare de elevi nu a reușit să înțeleagă, să aplice sau să interpreteze ce au citit.
1. La acest curs am întânit termenul „literație”, care nu există în Dicționarul explicativ al limbii române și are același înțeles cu „alfabetizarea”.
2. UNESCO definește „alfabetizarea funcțională” ca fiind capacitatea unei persoane adulte de a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie și a comunității. Consiliul Uniunii Europene definește „alfabetizarea” ca fiind capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. În definiția atribuită de către Consiliul Uniunii Europene este luat în considerare aspectul creativ și emoțional al persoanei.
3. Autorul citatul amintit ca fiind publicat în mass media cred că nu cunoaște definiția „alfabetizării funcționale” ca fiind capacitatea unei persoane adulte, care nu se referă la vârsta de dezvoltare a adolescenților de 15 ani.
1.Analfabetismul este o problema extrem de raspandita iar testele de literatie pot fi de mare ajutor si folos in acest caz. De aceea consider ca literatia si analfabetismul functional se cuprind unul pe altul.
2.Esenta celor doua definitii este aceeasi.
3.Multi copii citesc dar nu inteleg ce citesc ,de aceea consider ca 42% este un procent real si corect la momentul de fata ,care sper sa nu mai creasca!
În ultimii ani am observat că elevii noștri citesc, scriu, dar nu înțeleg de cele mai multe ori ce citesc. Cauzele sunt multiple.
Procentul analfabeților funcționali este unul îngrijorător din cauza lipsei de motivație, a resurselor financiare tot mai puține, a lipsei de colaborare dintre școală și familie, a dezinteresului celor implicați direct și indirect în procesul de educație.
Literația este o abilitate, iar alfabetizarea este o capacitate
1. Fiind profesoara de limba maghiara, lucrand intr-un mediu maghiar, nu prea am auzit termenul de literatie. Termenele alfabetizare si alfabetizare functional mi se par mai cunoscute, dar de abia mi se clarifica, citind definitiile si comentariile colegelor. Sunt convinsa, ca pana la sfarsitul cursului voi face diferenta intre cele trei termeni.
2. Esenta definitiilor este asemanator, se refera la aceeasi lucruri, numai termenile sunt un pic diferite.
3. Este foarte trist acest numar de procent. Articolul este din anul 2016, speram, ca in ultimii 6 ani s-a modificat acest numar spre bine. Cauza procentului ridicat probabil este foarte variat. Parerea mea este, ca cel mai mare efort trebuie pus la clasele primare, baza cunostintelor sa fie puternica.
Si daca baza cunostintelor este puternica, se poate construi pe ele alte cunostinte necesare, mai grele, mai complexe.
Între aceste noțiuni, respectiv literație, alfabetizare si analfabetism functional, există o relație de complementaritate. Astfel, literatia – utilizarea scris-cititului in diverse situații de comunicare – se bazează pe alfabetizare fără de care alfabetizarea funcțională nu ar fi posibilă. Este important să știi să citesti, însă este fundamental să înțelegi ceea ce citești, să fii capabil să stabilești conexiuni intre vechile si noile cunostinte, să sintetizezi, să analizezi, să transpui în practică, acolo unde se impune, cele însușite.
Se foloseste mai des conceptul de alfabetizare in raport cu literatia.
Este o realitate analfabetismul functional. Copiii stiu sa citeasca dar nu si inteleg ceea ce citesc.
1.Despre literatie am auzit de curand, la un curs; era folosit in sensul de citire constienta; alfabetizarea este ceea ce facem noi in primii doi ani de scoala cu elevii de CP si clasa I; termenul de alfabetizare functionala l-am perceput ca o masura a combaterii analfabetismului functional constatat dupa aplicarea testelor PISA in tara.
2.Ambele spun acelasi lucru, in alte cuvinte.
3.Din ce am vazut la testele PISA și la Evaluarile nationale de la clasele a VIII-a si a XII-a, tind sa cred ca acesti copii nu vor ,,functiona,, eficient nici pentru ei, nici pentru comunitate, daca nu intervenim fiecare in parte, dar si ,,sistemul,, , si societatea.
1. Termenul de alfabetizare l-am întâlnit cu precădere pe parcursul studiilor.
2. Literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”.
3. Este un semnal de alarmă pentru întreaga societate și mai ales pentru sistemul de învățământ.
1. Am intalnit termenul literatie, la cursurile la care particip.
2. Diferenta este data de termenii utilizati.
3. Este trist dar exprima realitatea, multi copii cu varsta pana in 15 ani sunt analfabeti functional, lucru incurajat si de societate, prin lucrurile promovate.
Multe dintre termenele menționate anterior, le-am întâlnit la cursurile pe care le-am urmat tot aici. Altele le-am întâlnit în diverse studii de specialitate , în facultate .
1. Termenii i-am întâlnit in cadrul cursurilor de la facultate. Au aspect similar.
2 Diferențele sunt minore. Literatie= abilitate…;
Alfabetizare=capacitatea…; Conceptele sunt in strânsă corelație.
3. In urma evaluărilor s-a constatat ca elevii știu sa scrie, sa citească, sa socotească, dar nu înțeleg noțiunile învățate. Cauze: absenteismul, abandonul școlar, lipsa accesului la educație, mediile defavorizate din care provin, relațiile deficitare între elev- profesor-părinte.
Termenul de literatie l-am auzit ,prima data , la un weebinar , apoi l-am descoperit pe site-ul dv. Consider ca se refera la scrierea, înțelegerea, crearea unui text iar termenul alfabetizare se refera la învățarea scrisului și cititului.In ceea ce privește alfabetizarea functionala reprezinta înțelegerea anumitor concepte.
Definițiile sunt asemănătoare diferend sfera la care se face referire.
Termenul de alfabetizare este mai uzual decât literatia.
Analfabetismul functional este situația tot mai gravă în care se află foarte mulți elevi stiu să citească dar nu înteleg ceea ce citesc și nu pot opera cu textul citit.
1. Am interactionat cu terminologia de „literatie” in cadrul unui workshop, iar apoi am auzit de cursul de literatie de la o prietena, curs organizat si sustinut de dvs. Cele trei notiuni, din punctul meu de vedere, se interconecteaza: alfabetizarea reprezinta capacitatea de a scrie si de a citi, literatia reprezinta abilitatea de a intelege si de a interpreta ceea ce este citit, urmand ca alfabetizarea functionala sa fie un sir de competente ce ajuta individul sa comunice și sa stabileasca conexiuni cu alte persoane.
2. In timp ce literatia este abilitatea de a interpreta folosind materiale scrise, audio și digitale, alfabetizarea este capacitatea de a exprima folosind materiale audio, video.
3. Nu stiu daca sa o vad ca pe o constatare a nivelului scazut de dezvoltare a capacitatii de aplicabilitate a cunostintelor acumulate sau ca o informatie putin exagerata. Daca citim cu atentie, observam ca definirea alfabetismului functional facuta de UNESCO are in vedere adultii, nu copiii, nu adolescentii. Pornind de la aceasta, cred ca este dusa intr-un pol extrem afirmatia.
1. Termenul de literație imi este relativ nou cunoscut. Am participat la o întalnire a asociației OvidiuRo în cadrul căreia ni s-au prezentat anumite aspecte. Consider că literația și alfabetizarea sunt chestiuni asemănătoare.
2.Observ doar o diferență de nuanță.
3.Deduc faptul că încă de la cea mai fragedă vârstă este importantă dezvoltarea abilităților de scriere și citire conștientă și corectă.
Termenul „literație” l-am întâlnit la foarte multe webinarii, care erau susținute de asociația inEdu, iar „alfabetizare” l-am întâlnit în multe cărți
Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul cursurilor la care am mai participat. Același lucru pot să spun și despre alfabetizare și alfabetizare funcțională. Literația se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională presupune înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. Termenul este folosit în mass-media pentru a accentua situația gravă în care se află învățământul românesc, unii elevi fiind în situația de a nu înțelege ceea ce citesc.
Literația se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională presupune înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
Am întâlnit termenul de literație în contextul Teach for Romania.Literația se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională presupune înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. În mediile dafavorizate cred că procentul este mai ridicat decât 42%.
Din pacate in ultimul timp s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate . Cauze alfabetizării funcționale sunt dierse și diferite.
Am intalnit termenul de literatie in cursuri legate de dificultatile de invatare . Literatia si alfabetizarea desemneaza unul si acelasi lucru, adica abilitatea/capacitatea de a opera prin scris-citit la nivelul cerut de contexte diferite, o abilitate absolut necesara pentru adaptarea la mediul social.
Literatia se refera la folosirea textului in contexte diferite, la cititul cu sens dar si cititul de placere. Alfabetizarea e capacitatea de a intelege si utiliza textul in mod eficient pentru a facilita comunicarea sociala in contexte diferite, atat formale cat si informale.
Parerea mea este ca procentul elevilor analfabeti functionali prezentat in articolul mai sus mentionat este unul foarte aproape de realitate, avand in vedere faptul ca invatarea in sistemul romanesc este inca axata pe asimilarea de cunostinte si prea putin pe formarea competentelor de folosire ale acestor cunostinte. Intr-o clasa normala intalnim frecvent un procent ridicat de elevi care au dificultati in intelegerea, redarea si explicarea mesajului, indiferent de natura acestuia.
Am întâlnit termenul de literație în cadrul participării la cursuri. Prin literație înțeleg scrierea, crearea unui text, precum și înțelegerea unui text. Alfabetizarea înseamnă învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională reprezintă utilizarea conceptelor din diverse domenii, utilizare realizată prin înțelegerea conceptelor din domeniul respectiv.
Definiția dată de Asociația Internațională de Literație se referă la toate disciplinele , iar definiția Consiliului Uniunii Europene se referă la anumite discipline.
Din păcate, mulți elevi se află în situația de a nu înțelege ceea ce citesc, deci, sunt în situația de a nu putea opera cu noțiunile necesare diferitelor discipline.
1. Termenul de literație l-am intalnit in cadrul cursurilor in domeniu. In opinia mea, literatie se refera la intelegerea, scrierea unui text, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
2. In ceea ce priveste cele doua definitii consider ca notiunile sunt asemanatoare, diferenta facand-o sfera la care se refera. Definitia data de Asociatia Internationala de Literatie SE REFERA toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte.
3. In ceea ce priveste Procentul mi se pare destul de mic. Poate are rolul de a accentua situatia grava in care se unii elevi care se afla in situatia de a nu intelege ceea ce citesc.
1. Termenul de literație l-am intalnit in mass media. In opinia mea, literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, iar alfabetizarea functionala reprezinta intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
2. In opinia mea, cele 2 definitii sunt asemanatoare, diferenta facand-o sfera la care se refera. Prima definitie se refera toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte.
3. In ceea ce priveste procentul, acesta mi se pare destul de mic. Poate are rolul de a accentua situatia grava in care se unii elevi care se afla in situatia de a nu intelege ceea ce citesc.
adevarat
Termenul de ,,literație”l-am întâlnit in cadrul cursurilora la care am mai participat . Cele 2 definitii sunt asemanatoare, diferenta facand-o sfera la care se refera. Prima definitie se refera toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte.Procentul este destul de mic .
Pentru prima data am intalnit termenul de literatie in cadrul formarilor TFR. Cei trei termeni literatie, alfabetizare, alfabetizare functionala, actribuita aceeasi definitie, in cadrul organizatiilor mentionate.
Afirmatia referitoare la 45% dintre copiii de 15 ani, analfabeti functional, poate fi adevarata din perspectiva funtionalitatii in anumite domenii, evident acesti tineri au nevoie de instruire pentru a fi functionali. Insa afirmatia se refera la dificultatile de scris-citit ale unor copiilor de gimnaziu, din scolile romanesti, insa termenul functional nu isi are locul acolo.
1.Nu am fololosit termenul de literație. Termenul alfabetizare este folosit zilinic în activitățile din grădiniță, deoarece unul dintre centrele de ineres este Alfabetizare – copiii au la dispoziței cărți și instrumente de scris.
2.Literația este o abilitate, alfabetizarea este o capacitate.
3.Nu înțeleg ceea ce citesc .
Cred că a citi, a asculta povești/ poezii, literatura in general trebuie făcută indiferent de situație, legi, propuneri și tot ceea ce ține de noi vine din cultura generală pe care o formăm doar citind, aprofundând cele auzite.
Termenul de literație, alfabetizare și alfabetizare funcțională l-am întâlnit
în cadrul cursurilor la care am mai participat. Din punctul meu de vedere literație se referă la ințelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea învațarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. În ceea ce privește cea de-a treia întrebare consider că termenul este folosit în mass-media pentru a accentua situația gravă în care se află învățământul romanesc.
Lectura
Inteligență
Tonalitate
Eficență
Ritmicitate
Atenție
Tact
Intonație
Empatie
Literatia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
1. În ce context ai întâlnit/ folosit termenul „literație”? Dar alfabetizare/alfabetizare funcțională”? Percepi vreo diferență între cele trei noțiuni? Dacă da, explică diferența.
Am întâlnit termenul de „literație” în cursurile Fundației Noi Orizonturi. ,,Alfabetizare/alfabetizare funcțională” este mai des întâlnit în diverse articole de specialitate.
Literație provine de la literă, semn grafic al sunetului…litera se combină în silabe, iar silabele în cuvinte, astfel ne exprimăm oral și în scris.
Alfabetizare – alfabet – litere , diferența o văd doar în formă, nu în conținut.
2. Ce diferență observi între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene?
Eu cred că există doar o diferență de exprimare, ambele reflectă același concept.
3. Interpretând cele de mai sus referitor la alfabetizare funcțională, ce părere ai despre folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.”? (https://www.avantaje.ro/articol/42-dintre-elevii-romani-de-15-ani-sunt-analfabeti-functional)
Din păcate, noi, dascălii sărim peste unele etape importante atunci când îi învățăm pe elevi citit-scrisul. Metodica predării limbii române ne-a oferit metoda fonetica analitico -sintetică, mai apoi ,,despicarea,, unui text pe toate părțile până ce elevii înțeleg , asta i-ar ajuta să nu mai fie ,,analfabeți funcționali,, la 15 ani.
Cred că termenii dezvoltă sensuri diferite.Literatia e abilitatea de a citi,cititorul (elevul) construind sens din ceea ce citește. Capabil să construiască sens din textele variate pe care le accesează, elevul devine parte a comunității de cititori din școală. Alfabetizarea e capacitatea unei persoane (adultul)de a face față la provocările comunității din care face parte,folosind scris-cititul,pentru a comunica eficient.
Procentul analfabetismului funcțional e uriaș. Din păcate, avem din ce în ce mai mulți elevi care citesc identificând grafemele din structura cuvântului, lipsind înțelegerea celor citite/scrise,nemaivorbind de abilitatea de a interpreta,crea și comunica…Cred că avem o mare problema de alegere a strategiilor de lucru în demersul de la clasa.
1.Nu am fololosit termenul de literație. Termenul alfabetizare este folosit zilinic în activitățile din grădiniță, deoarece unul dintre centrele de ineres este Alfabetizare – copiii au la dispoziței cărți și instrumente de scris.
2.Literația este o abilitate, alfabetizarea este o capacitate.
3.Nu înțeleg ceea ce citesc .
1.”Literație,, ca termen ce înlocuieste ,,alfabetizarea” este nou pentru mine, nu l-am întâlnit până acum .
2.Se pare că introducerea acestui termen are scopul rebrenduirii vechiului concept dar presupune și acceptarea funcțiilor multiple pe care literația le deține într-un anumit proces, eveniment social etc.
3.Referitor la statistica din presă, este trist dacă datele menționate sunt rezultatul unei cercetări și nu estimări arbitrare. Totuși, dacă realitatea este cea exprimată de presă , se poate afirma că societatea actuală se confruntă cu o problemă majoră.
1.”Literație,, ca termen ce înlocuieste ,,alfabetizarea” este nou pentru mine, nu l-am întâlnit până acum .
2.Cele două entități folosesc termenii ,,Literație” și ,,Alfabetizare” atribuindu-le același sens, aceleași caracteristici. Practic, termenul ,,alfabetizare ”este înlocuit cu ,,literație”
3.Referitor la statistica din presă, este trist dacă datele menționate sunt rezultatul unei cercetări și nu estimări arbitrare. Totuși, dacă realitatea este cea exprimată de presă , se poate afirma că societatea actuală se confruntă cu o problemă majoră.
1.Termenii i-am auzit prima data când s-au introdus evaluările naţionale la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a.
2. sunt sinonime
3. Da, ne confruntăm cu această problemă- în majoritatea claselor există astfel de elevi . Factorii problemă sunt: familia, societatea nesigură, multe nonvalori promovate, schimbările dese din sistemul de învăţământ, cadre didactice care nu se adaptează la nou, mijloace de învăţământ învechite sau inexistente, colaborarea familie- şcoală- comunitate.
Am auzit termenul de literație în cadrul unor sesiuni de promovare a lecturii încă de la vârsta preșcolară. Procentul este foarte mare și stiu că acesti copilasi provin din rândul elevilor care trăiesc în medii defavorizate, în familii cu o situație materială precară.
1.Termenul de literatie am început sa îl întâlnesc din ce în ce mai des,prima data atunci când am citit despre Programul Scoli cu scLipici.
2.Exemplul oferit “daca o persoana doreste sa încheie un contract de furnizare a energiei electrice”arata diferența dintre:
*cititorul competent(“funcțional “)-își da seama ce îl încurcă în înțelegerea textului,pune întrebări, cauta răspunsuri pentru a depăși aceste bariere.
*(cititorul mai puțin competent (mai puțin “funcțional “)s- ar putea sa nu realizeze ce anume ii cauzează dificultățile în înțelegerea contractului.
3.Stirea o putem “vedea” și dintr- o alta perspectivă .
Ce schimbare majora și rapida este necesară în școala românească?(Răspuns posibil-Laboratorul de literatie)
1.Termenii alfabetizare,alfabetizare funcțională, literatie.
*alfabetizarea presupune cunoașterea literelor,cuvintelor,structurii textului;
*alfabetizarea funcțională presupune abilitatea de a citi,a scrie și a înțelege informatia citita;
*literatia presupune abilitatea de a lectura, a scrie,a intelege,de a realiza conexiuni pentru a interpreta/evalua critic informația citita sau scrisă.
1.Termenul de literatie l-am auzit in contextul unui curs organizat cu un formator Teach For Romania, initial am crezut ca e doar o forma pretentioasă de a denumi alfabetizarea. Acum inteleg diferența. Literația cuprinde și lectura constientă, alfabetizarea doar descifrarea cuvintelor , frazelor, transpunerea lor din oral in scris si viceversa. Alfabetizarea functională măsoară acei parametri care permit utilizatorului unui limbaj scris sau oral să răspundă eficient provocărilor din viata profesionala sau socială, depăsind barierele de comunicare sau adaptându-se la ele prin strategii constientizate sau uneori compensatorii.
2. Cele doua defintii sunt asemanatoare, diferă domeniul de aplicabilitate la care fac referire.
3. Problema alfabetizarii functionale este un subiect neglijat de cei abilitati sa aduca solutii la situatia gravă în care ne situăm in clasamente și topuri. Desi foarte mediatizat, ramane, totusi, neglijat. M-am intrebat mereu de ce ONG-urile gasesc resurse pentru a aduce claritate in jurul acestui subiect ( cursuri pt profesori, programe de implementat in scoli) , in vreme ce atatia specialisti în educație și inspectori ce stau in diverse posturi bine remunerate, la stat, nu reusesc, desi au inscrise aceste atributii in fisa postului.
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.”
Literația se referea la capacitatea de a înțelege, a scrie și a crea un text iar alfabetizarea este capacitatea de a intelege si utiliza textul in mod eficient.
Despre literație am aflat la cursul de pregătire pentru organizarea Atelierelor de vară Șotron. Este un termen tot mai folosit în discursurile formatorilor. Alfabetizarea a fost dintotdeauna un proces de durată. Nu toți elevii pot învăța să citească utilizând aceleași strategii. Sunt copii care au nevoie de individualizarea învățării, ceea ce este mai greu de realizat într-o clasă numeroasă, cu elevi cu ritm diferit de înțelegere, cu probleme de sănătate sau cu cerințe educaționale speciale. „Taina cititului” presupune un efort comun al elevilor și cadrului didactic, într-o școală prietenoasă, incluzivă, în care se urmărește și creșterea stimei de sine, dar și starea de bine a copiilor. Alfabetizarea funcțională se referă la învățarea pe tot parcursul vieții, pentru buna integrare în societate, printr-o comunicare orală și scrisă, verbală și nonverbală eficientă.
Termenul de literație l-am auzit la cursurile la care am participat.
Literație-alfabetizare- alfabetizare funcțională- toate sunt în strânsă legătură.Toate trei își pun amprenta asupra copilului/individului.Definițiile date acestor noțiuni sunt asemănătoare, într-un fel. Accentul este pus pe capacitatea de a identifica, de a înțelege, exprima, crea și interpreta diverse concepte. Este foarte important ca elevul să știe nu numai să scrie, să citească dar foarte esențial să înțeleagă ce citește.
Referitor la cea de a treia întrebare consider că este un semnal de alarmă și lucrurile ar fi bine să se schimbe. Să se producă schimbarea….Fiecare dintre noi să contribuim mai mult sau mai puțin la această schimbare.
Din punctul meu de vedere literația și alfabetizarea funcțională sunt noțiuni asemănătoare care au același scop. Legat de a treia întrebare, eu cred că mass media dorește să ne atragă atenția asupra faptului că mulți dintre elevi și adulți știu să citească, dar nu înțeleg ce au citit. Scopul cititului este să înțelegi ceea ce ai citit.
Este ingrijorator acest procent . 80% dintre parinti se ocupa doar de nevoile primarea ale elevilor. In cultura nu investesc deloc.
1.Acești termeni i-am întâlnit la cursurile la care am participat și consider că sunt în strânsă legatură .
2.Observ o diferență între cele două definiții.Aceasta fiind ,,interpretarea,, conceptelor,ideilor;consider că intervine exprimarea opiniei în legătură cu idei,sentimente,fapte; deci se pune accent pe gândirea critică a fiecărui individ.
3.Consider că există o discrepanță în afirmația din mass-media, atribuind termenul de analfabetismul funcțional elevilor…
1. În ce context ai întâlnit/ folosit termenul „literație”? Dar alfabetizare/alfabetizare funcțională”? Percepi vreo diferență între cele trei noțiuni? Dacă da, explică diferența.
Am intalnit termenul de ”literatie” acum cativa ani in cadrul cercului pedagogic al invatatorilor. Nu gasesc nicio diferenta intre litaratie si alfabetizare. In schimb, cand vorbim despre alfabetizare functionala ne raportam, mai ales, la adulti si nu neaparat la elevi ca in cadrul literatiei/alfabetizarii. Alfabetizare functionala presupune ca adultii sa foloseasca citirea, scrierea și calculul pentru propria dezvoltare si pentru dezvoltarea comunitatii din care face parte.
3. Interpretând cele de mai sus referitor la alfabetizare funcțională, ce părere ai despre folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.”? (https://www.avantaje.ro/articol/42-dintre-elevii-romani-de-15-ani-sunt-analfabeti-functional)
Cred ca aceasta formulare nu este corecta, tocmai pentru ca alfabetizare funcțională se refera la adulti.
Termenul de literație nu prea este folosit ci mai mult alfabetizare. Eu am aflat de literație doar în cursurile dvs. Analfabetismul funcțional din țara noastră este prezent la tinerii de 15 ani dar și la adulți conform statisticilor .Este o realitate tristă.
1. Termenul de literație l-am intalnit in cadrul cursurilor in domeniu. In opinia mea, literatie se refera la intelegerea, scrierea unui text, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
2. Am observat că există două tipuri de erori: fie literația este considerată ca fiind ceva diferit de alfabetizarea funcțională, dar de același nivel de generalitate (iar acest lucru sună la fel de bizar ca atunci când ai spune: „Ar fi bine să fie protejate mamiferele și cabalinele”); fie alfabetizarea funcțională este considerată ca fiind echivalentă cu literația.
3. Alfabetizarea funcțională – copilul este capabil să citească și să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
Până la accesarea acestui curs nu am întâlnit termenul de „literație”, însă după ce am citit descrierea termenilor: literație, alfabetizare și alfabetizare funcțională, pot spune că înțeleg rolul fiecăruia.
Mulțumesc!
Literatia, termen relativ nou, reprezintă o abilitate, pe când alfabetizarea este o capacitate. Termenii aleși spre a explica cele două concepte, aflate în relație de interdependență, sunt în esență aceeași. Numărul analfabeților funcționali este îngrijorător.
În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar uneori nu înteleg cerințele care trebuie corelate cu noțiunile învățate, ceea ce rezultă rezultate slabe.
Am întâlnit termenul ,, literație” la cursul Toți copiii citesc
Diferențele dintre termeni sunt subtile, dar importante deoarece reflectă diferite stadii și un anumit nivel al competențelor obținute. Dacă aș reprezenta termenii ,aș face-o folosind 3 cercuri concentrice, primul fiind alfabetizare, apoi rând pe rând, literatia și alfabetizare funtionala.
Nu sunt convinsă că procentele folosite sunt reale, dar felul în care abordează elevii școala este îngrijorător.
Literația este o competență complexă care stă la baza tuturor celorlalte competențe-cheie. Acest proces începe, încă din primii ani de viaţă, în familie, apoi în grădiniţă.
În funcţie de acest nivel de literaţie (emergentă), un profesor trebuie să-şi construiască strategiile de predare – învăţare -evaluare, pentru a facilita tuturor copiilor formarea capacităţii de a folosi cititul, scrisul și calculul pentru propria dezvoltare (alfabetizarea funcțională)
Am auzit termenul de literaţie la ultima activitate de Cerc Pedagogic la care am participat. Am înţeles că acest termen se foloseşte pentru a evidenţia capacitatea de a citi, de a înţelege, de a scrie şi de a folosi în diverse contexte un text. Termenul de alfabetizare l¬-am întâlnit pe parcursul anilor de studiu, iar profesorii mei se refereau la el ca fiind învăţarea scrisului şi cititului. Alfabetizarea funcţională cred că se referă la capacitatea de a înţelege cele citite şi de a folosi în diverse situaţii informaţiile înţelese.
Cele două definiţii par a fi diferite, dar în esenţă transmit aceleaşi informaţii.
Procentul de 42% mi se pare ancorat în realitate. Preocuparea pentru tehnologie, internet şi aparate care să ne uşureze viaţa e tot mai evidentă. Cred că elevii noştri învaţă să jongleze cu informaţiile şi nu le înţeleg cu adevărat. Recent am văzut un filmuleţ de prezentare a unor site-uri care ”te ajută să rezolvi orice temă”, fără să depui efort intelectual. Elevii erau încurajaţi să le folosească pentru a scăpa de bătăi de cap. În concluzie, cred că spre asta ne îndreptăm, din păcate.
Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul unor cursuri.
Cele două noțiuni sunt în cea mai mare parte asemănătoare.
Nu știu dacă procentul este corect, dar să nu uităm că sunt și elevi preocupați de învățare și traseul lor educațional.
„Cuvântul literație și contextul în care este folosit în proiectul legii educației face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text. Mai grav, restrânge evaluarea alfabetizării funcționale doar la evaluarea competențelor de citire. Or, alfabetizarea funcțională presupune existența de competențe pe toate cele trei paliere”
Cuvântul literație și contextul în care este folosit în proiectul legii educației face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text. Mai grav, restrânge evaluarea alfabetizării funcționale doar la evaluarea competențelor de citire.
Cuvântul literație și contextul în care este folosit în proiectul legii educației face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text
Termenul de literaţie este nou, l-am auzit în presă şi la unele cursuri. Cred că literaţia şi alfabetizarea funcţională au acelaşi scop de a-i permite unei persoane să funcţioneze eficient într-un grup, în comunitatea în care trăieşte şi a-l ajuta în propria dezvoltare. Alfabetizarea este capacitatea de a învăţa cititul şi scrisul . Dacă realitatea este cea prezentată în presă , atunci societatea şi învăţământul românesc se confruntă cu o problemă majoră ,iar cauzele sunt diferite în funcţie de mediul social, şcolar şi familial.
Afirmatia este ingrijoratoare. Sper doar ca presa sa fi exagerat.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea in activitătile desfăsurate impreună cu Ovidiu.Ro
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Am intalnit acesti termeni in Academia de vara Teach.
Literatia se refera la lucrul cu textul, iar alfabetizarea este baza si anume invatarea scrisului si a cititului.
Cred ca a firmatia este corecta. Majoritatea elevilor stiu sa scrie si sa citeasca, dar nu inteleg ce citesc. Pana acum cativa ani, comentariile ni se predau si trebuia sa le invatam cuvant cu cuvat, elevii nefiind obisnuiti sa gandeasca, sa faca analogii.
Termenii de literație si alfabetizare funcțională i-am auzit in mass-media.
Din punctul meu de vedere, diferența dintre cele două definiții ar consta în faptul ca sunt folosite urmatoarele sintagme – „toate disciplinele” și „în orice context” fata de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Consider că afirmațiile din mass-media cu privire la procentajul de analfabeți funcțional din Romania sunt exagerate.
Termenul de literație, pentru mine, este relativ nou. Am auzit despre el la celelalte cursuri pe care le-am parcurs și cred că le include pe celelalte două – alfabetizare și alfabetizare funcțională.
Termenul de literație l-am întâlnit în ultimii ani în cărțile de metodică, în diferite articole etc.
Cred că se suprapun foarte mult termenii “literație” și “alfabetizare”, prea puțin simțim diferența între ele.
În ce privește titlul des întâlnit, este adevărat, dar definiția UNESCO leagă “analfabetismul funcțional” doar de adulți.
Termenul de literatie l-am intalnit in cadrul acestui curs si am aflat ca face referire la text, iar termenul de alfabetizare l-am folosit pentru invatarea scrisului si cititului.Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional reflecta situatia actuala -elevii stiu sa citeasca si sa scrie , dar nu inteleg mesajul transmis.
Termenul de literatie l-am auzit in contexte diferite, dar l-am aprofundat in cadrul unui proiect eTwinnig
Consider ca definiția Consiliului Uniniunii Europene este mult prea abiguu si cele doua seamana oarecum, iar afirmatiile mass-media sunt usor exagerate. Nu putem vorbi despre analfabetism functional la 15 ani.
Cele trei concepte le-am întâlnit prima data în mass-media. Alfabetizarea este o capacitate complexă. Literația este o abilitate. Este inclusă în alfabetizare. Alfabetizarea funcțională se referă, între altele, la dobândirea de abilități de lucru cu calculatorul, abilități de a folosi elementele de bază ale infrastructurii bancare, permis de conducere auto sau cunoașterea cel puțin a unei limbi străine de circulație internațională.
Consiliul Uniunii Europene completează definiția alfabetizării subliniind că aceasta implică capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.
Mulți tineri părăsesc școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare necesare pentru a participa pe deplin în societate. Analfabetismul funcțional, spre deosebire de analfabetism, poate fi greu de observat. Decodarea și citirea cu voce tare a textului poate fi atât de solicitantă din punct de vedere mental pentru individ, încât el sau ea nu are nicio capacitate de rezervă pentru a avea acces la sensul textului.
Din punctul meu de vedere alfabetizarea se refera la intelegerea alfabetului, pecand literatia dezvolta primul termen
–
am raspuns deja
sunt doi termeni asemnatori
Nu-mi amintesc în ce context am auzit termenul ,,literație”;
Alfabetizare= proces de învățare citit-scris;
Alfabetizare funcțională= se referă la capacitatea de a înțelege ce citești, de a identifica, de a desprinde informații de detaliu dintr-un text, capacitatea a exprimare orală și scrisă;
Referitor la elevii analfabeți functionali, cred că procentul este real. Mulți știu să scrie și să citească, dar puțini o fac conștient.
Literație- un termen nou pentru mine.
În ceea ce priveste alfabetizarea și alfabetizarea funcțională consider că datele prezentate sunt reale. Există foarte mulți copii care citesc dar nu știu ceea ce citesc…
1. Literație- termen întâlnit la diverse cursuri.
2 Alfabetizare-procesul de învățare a citit-scrisului, de înțelegere a ceea ce citim/ exprimăm.
3. Cu siguranța procentul este real, din păcate.
Se foloseste conceptul de alfabetizare in raport cu literatia.
Este o realitate analfabetismul functional.
In mass-media am auzit cel mai des cele doua concepte. Alfabetizarea reprezinta un prag minim pentru intelegerea unui text, literația presupune o intelegere a unui text in orice domeniu
1. Despre literatie am auzit la curs, despre alfabetizare la scoala si in presa.Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
2.Cele două entități folosesc termenii ,,Literație” și ,,Alfabetizare” atribuindu-le același sens, aceleași caracteristici. Practic, termenul ,,alfabetizare ”este înlocuit cu ,,literație”
3.Referitor la statistica din presă, este trist dacă datele menționate sunt rezultatul unei cercetări și nu estimări arbitrare. Totuși, dacă realitatea este cea exprimată de presă , se poate afirma că societatea actuală se confruntă cu o problemă majoră.
În ultimii ani am observat că elevii stiu să citească ,dar nu înțeleg ceeea ce citesc. Analfabetismul funcțional este o realitate cu care se confruntă societatea.
1. Despre literatie am aflat, participând la Proiectul transfrontalier Comoara din labirintul lecturii, scopul fiind intelegerea si a utiliza constient textul.
Alfabetizarea am aflat- o la formarile Alfabetizarea digitala- intelegerea si functionalitatea platformelor.
2. Diferenta este intre formularea “diferite disciplini si contexte” – ” toate disciplinile si in toate contextele”.
3. Tinerii sunt si la 18+ analfabeti functional. Faptul ca ei citesc bine, dar nu inteleg si nu pot relata despre cele citite, ii pun sub acest termen.
– Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
– Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
Analfabetismul funcţional este o problemă întâlnită la noi , în România. Învăţământul românesc pune accent pe predare, fără a vedea cu câtă informaţie rămân elevii.
Testele de literaţie urmăresc capacitatea de citire şi înţelegere ale unui text , precum şi capacitatea de exprimare a unei opinii atât oral cât şi în scris.
Testele sunt o metodă prin care se identifică acei copii care au probleme cu înţelegerea unui text ,dar şi cu exprimarea propriilor idei.
Termenul ” literație ” a inceput să fie tot mai des folosit în cadrul cursurilor de formare profesională , presupunând înțelegerea , crearea și scrierea unui text.
Alfabetizarea presupune abilități de citire și scriere. Alfabetizarea funcțională este capacitatea de a înțelege ce citești și interpretarea personală a celor citite, chiar scrierea unui text .
Procentul prezentat ar trebui să ne pună pe gânduri.
1. Literatie=capacitatea de a cunoaște literele, semnele, de a percepe mesaje scrise.
Alfabetizare funcțională = înțelegerea textului citit și utilizarea informațiilor din cuprinsul acestuia pentru a formula opinii.
2. Termenii sunt asemanatori
3. Consider ca procentul este prea mare si nu reflecta realitatea.
Termenul de literatie l-am intalnit de curand intr-un articol de specialitate. Cu termenul de alfabetizare am fost familiarizata pe parcursul studiilor (invatarea citit-scrisului).
Intre cei doi termeni exista o diferenta minima. Definitia data de Asociatia Internationala de Literatie se refera la toate disciplinele si orice context, iar definita data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite contexte.
Procentul dat este un semnal de alarma cu privire la situatia grava in care se afla multi copii, atat in mediul rural cat si in mediul urban.
Fenomenul este mult mediatizat si este in crestere.
Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
Termenul „literație” a început să fie utilizat tot mai des, dar mai ales citit în presă și în statisticile evaluărilor.
Procentul prezentat este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu( elevii fiind nevoiți să părăsească școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare); sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie (acolo unde sunt părinți plecați în străinătate) etc.
Mulți tineri părăsesc școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare necesare pentru a participa pe deplin în societate. Analfabetismul funcțional, spre deosebire de analfabetism, poate fi greu de observat. Decodarea și citirea cu voce tare a textului poate fi atât de solicitantă din punct de vedere mental pentru individ, încât el sau ea nu are nicio capacitate de rezervă pentru a avea acces la sensul textului.
Analfabetismul – nu este capabil să citească și să scrie deloc, și alfabetizarea funcțională – este capabil să citească și să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
E trist că, cel puțin după ciclul primar, sunt copii care nu deprind înțelegerea textului, indiferent de procentul, real sau nu.
1.Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Alfabetizarea funcțională este capacitatea de a scrie,de a citi dar insuficient pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris.
2.Observ că odefinițe e mai simplu formulată iar cealaltă mai amplă,am
3.E foarte adevărată, știu să scrie și să citească dar nu pot înțelege mesajul.
Am intalnit termenul de literatie în cadrul unor webinarii. Definițiile sunt asemănătoare, doar că literatia este definită ca o abilitate, iar alfabetizarea ca o capacitate. Deși sunt termeni similari, se.folosesc in contexte diferite.
Abilitatea se referă la nivelul real, actual al dezvoltării potențialului copilului, în tîmp ce capacitatea se refera la întregul potențial la care poate ajunge copilul, chiar dacă încă nu e pe deplin internalizat.
Adevărata problemă a analfabetismului functional nu e procentul de 42%, acesta e doar o medie ,ci este diferența uriașă între rural și uban.
1. Din ce am înțeles, diferența dintre termenii “literație”, “alfabetizare”, “alfabetizare funcțională” ține de dimensiunile/ perspectivele din care privești competențele urmărite și grupul țintă pe care îl ai în vedere. Din ce am înțeles, termenul “literație” este mai potrivit de a fi folosit într-un context școlar, precum cel în care mă aflu, în calitate de învățător, pentru a numi, spre exemplu, nivelul de literație la care se află elevii de la clasa la care predau. Mai departe, cred că “alfabetizare” se referă strict la capacitatea de a înțelege, interpreta și formula mesaje scrise, în timp ce “alfabetizare funcțională” acoperă un spectru mai larg, unde este vorba despre aplicativitatea competențelor de alfabetizare în contexte de existență în societatea din prezent.
Termenul „literație” a început să fie utilizat tot mai des, dar mai ales citit în presă și în statisticile evaluărilor.
Procentul prezentat este îngrijorător! În urma evaluărilor s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate, ceea ce rezultă procentul acesta mare. Cauze alfabetizării funcționale sunt multiple: abandonului școlar timpuriu( elevii fiind nevoiți să părăsească școala înainte de a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare); sărăcia; lipsa accesului la educație; lipsa motivației, alegerea strategiilor eficiente de predare, mediile sociale din care provin; comunicare aproape inexistentă în familie.
Tinerii de azi au nevoie de un nivel mai avansat al competențelor de literație decât în trecut pentru a-i ajuta pe tot parcursul vieții, iar profesorul este sprijinul incontestabil.
Termenii de literație și alfabetizare funcțională i-am auzit din presă.
Deși sunt termeni similari, se folosesc în contexte diferite.
Consider ca procentul este prea mare si nu reflecta realitatea de astăzi.
Am descoperit termenul de literatie prin intermediul cursurilor urmate. Cred ca termenul literatie este cel mai amplu in comparatie cu alfabetizare sau alfabetizare functionala, care sunt mai specifice. Toate fac referire la competentele de a citi, a scrie si a intelege.
1. Am întâlnit termenul de literație pe parcursul cursurilor universitare, cu termenul de alfabetizare m-am întâlnit oarecum mai devreme, pe parcursul perioadei de școlarizare a copiilor mei și citind despre Reforma alfabetizării populației adulte din perioada de după al Doilea Război Mondial. În schimb alfabetizarea funcțională este un termen utilizat în mass media mai mult sub aspect negativ, respectiv analfabetismul funcțional.
În ceea ce privește elementele comune dintre „literație” și „alfabetizare”, la prima vedere, avem impresia că sunt identice deoarece regăsim în definiția acestora verbele de acțiune precum: a identifica, a înțelege, a interpreta și a crea. Diferența este dată de direcția în care cele două concepte acționează, astfel prin literație individul citește pentru a învăța sau din plăcere deci acțiunea este în îndreptată spre propria persoană, pe când alfabetizarea este un proces în urma căruia persoana va dobândi capacitatea de a stabili relații și conexiuni eficiente cu ceilalți. Alfabetismul funcțional este rezultatul celor două procese anterioare în urma cărora individul identifică problemele de blocaj, înțelege motivul acestora, caută și identifică strategii de depășire a barierelor și aplică noile concepte in contexte diferite.
2. Între definiția literației și definiția alfabetizării se remarcă introducerea conceptului de „competențe-cheie și termenului de comunicare verbală de către CUE, precum și de concepte precum, „sentimente, fapte opinii”, punând accent pe interiorizare. Dacă în literație individul lucrează cu materiale scrise, audio și digitale, în alfabetizare se introduce termenul de material vizual. Și în cele din urmă, pentru a observa o altă diferență dintre cele două definiții trebuie să observăm scopul urmărit de către cele două concepte, respectiv citirea pentru a învăța (literație) și formarea capacității de a comunica și de a stabilii conexiuni eficiente și adecvate cu cei din jur.
3. Din păcate analfabetismul funcțional este o problemă tot mai mare în societatea actuală, fapt confirmat și de statistici. Ce înțeleg prin acest termen? Așa cum observăm din definiția alfabetismului funcțional, individul care are această abilitate poate rezolva problemele apărute prin identificarea barierelor și integrarea noilor cunoștințe în acțiunile sale viitoare. Acset individ își folosește competențele de alfabetizare pentru a funcționa eficient într-un grup. Alfabetizarea funcțională nu înseamnă să fi de nota 10 învățând mecanic fără să înțelegi informațiile memorate ci presupune interiorizarea acestora, autoreflecția și implicarea competențelor metacognitive în asimilarea noului, precum și aplicarea cunoștințelor și deprinderilor dobândite în construirea noilor cunoștințe.
1.Am auzit de cei doi tremeni din cursurle parcuse pănă în acest momet dar și din mass media .
Defiranța dintre literație și alfabetizare constă din faptul că:
– literația se referă la capaciatea elevului de citi cursiv și cu intonație, de a povesti, de face o catrerizare a unui personaj din textul sau cartea citită.
– Alfabetizarea reprezintă abilitatea perosanelor de intreacționa eficiet cu cei din jur și de fi capabil să se descurce în vață.
Diferența între definiția adoptată de către Asociația Internațională de literație și cea dată de 2.Consiliul Uniunii Europene este fatul că:
-Asociația Internațională de Litrație definște termenul de literație ca fiind abilitatea de a identifica , înțelege , interpreta crea și comunica, folosind matreriale, scrise audio și digitale în toate disciplinele și în orce context.
– Consiuliul Uniunii Europene definește alfabetizarea ca fiind capacitatea de a identifca , înțelege, exprima cea și intrepreta concepte, sentimente fapte și opinii atăt verbale cât și în scris, folosind matreiale vizuale auditive și digitale în diferite dicipline și diferite contexte.
3. Din nefericire din ce în ce mai mulți copii sunt analfabeți fucținali. Aceștia de cele mai multe ori nu înțeleg ceea ce citesc, învață necanic, iar memoria lor este de scurtă durată, la fel ca și capacitatea lor de concetrare. Aceștia nu mai au respect pentru cadrele didactice și pentru învațătură. Perturbă orale și îi dranjează pe cei care doresc să fie atenți.
Termenul de literație l-am întâlnit la facultate – la PIPP.
Literatia este capacitatea elevilor de a intelege, iar alfabetizarea este un proces de instruire. Referitor la procentul mare de analfeți funcționali, consider că nu e cel real, adică cel real fiind mult mai mare decât cel prezentat.
Termenul de literatie l-am intalnit in cadrul acestui curs si am aflat ca este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, iar termenul de alfabetizare l-am folosit pentru invatarea scrisului si cititului. Iar folosirea în mass media a formulării aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional consider că este adevărată.
1. Termenii literație și alfabetizare/alfabetizare funcțională i-am auzit la televizor pentru prima dată.
2. Cele două definiții sunt asemănătoare, diferența fiind făcută de disciplinele și contextele vizate, astfel, Asociația Internațională de literație vizează toate disciplinele și orice context, iar Consiliul Uniunii Europene vizează doar anumite discipline și contexte.
3. Consider că procentajul elevilor analfabeți funcțional este aproape de adevăr, deoarece suntem pe ultimul loc în UE la consumul de carte.
1. Până acum nu am prea întâlnit acest termen.
2. Definiția oferită de Asociația Internațională de Literație spune că literația este abilitatea de a identifica, înțelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele în orice context iar Consiliul Uniunii Europene a introdus în 2018 în loc de termenul cheie “comunicare” au introdus termenul “compentețe de alfabetizare”, astfel că alfabetizarea se referă la capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, audtitive/audio și digitale și în difeirte discipline.
3. Consider că procentajul este adevărat deoarece din cauza tehnologiei adolescenții au început să nu mai citească sau să citească mai puțin și în unele cazuri aproape deloc.
Prin literaţie sau alfabetizare funcţională înţelegem ceea ce deja ştie toată lumea şi anume capacitatea unei persoane de a lectura un text în mod cursiv, de a înţelege textul respectiv şi de a fi capabil să folosească informaţiile din text în contexe diferite de viaţă.
2. Consider că noțiunile se aseamănă dar definiția dată de Asociația Internațională de Literație care întrunește toate disciplinele. Consiliul Uniunii Eurupene se referă la doar anumite discipline.
3. Cred că mass -media folosește acest termen pentru a semnala gravitatea în care se află învățământul românesc.
Cuvantul Literatie l-am auzit la facultate.
Literatia este abilitatea de a citi si a scrie.Alfabetizarea este procesul de instruire a unor persoane cu scopul obtinerii abilitatii de a scrie si de a citi.
Cred ca procentajul este adevarat deoarece in ultimul timp tot mai putini adolescenti citesc o carte.Uneori chiar si o cerinta le este greu sa o inteleaga.
Termenul de literație l-am întâlnit foarte rar, mai exact citind diferite articole din străinătate. În schimb, termenul de alfabetizare este un cuvânt uzual, întâlnit în contexte variate. Putem spune ca cele 2 cuvinte sunt sinonime, diferența constând în formularea definiției. Referitor la elevi analfabeți funcționali, consider ca ne prezintă realitatea dura din tara noastră. Pandemia, tehnologia au condus la nivele de interacțiune interumana foarte scăzute, de acolo pornind probleme de înțelegere și comunicare.
Termenul de literatie l-am auzit tot mai des in presa iar termenul de alfabetizare este des intalnit in mediul scolar.
1. Până în acest moment nu am întâlnit termenul “literație” . Despre alfabetizare s- a discutat la unele cursuri de formare pe care le-am urmat și la școala unde îmi desfășor activitatea.
2. Asociația Internațională de Literație oferă o definiție în ceea ce privește literația și consiliul Uniunii europene definește alfabetizarea.
3. Termenul este folosit pentru a aduce la cunoștință situația gravă în care se află învățământul.
1.Termenul literatie l-am auzit foarte rar iar itermenul de alfabetizare l-am folosit in utilizarea scris-citit atat la grupa cat si acasa. Diferenta dintre acestea o constituie faptul ca literația se referă la capaciatea elevului de citi iar alfabetizarea reprezintă capacitatea persoanelor de a interactiona unul cu celalat.
2.diferenta dintre acestea o constituie insusi contextul si disciplina, definitia data de Asociatia Internationala de Literatie vizeaza toate disciplinele si orice context, iar cea data de Consiliul Uniunii Europene se refera doar la anumite discipline si contexte.
3.Consider ca procentajul este unul adevarat deoarece elevii nu mai sunt captivati de arta cititului, ceea ce ii captiveaza pe ei este tehnologia..
Întrebarea 1: Am întâlnit conceptul de literație în timpul desfășurării practicii pedagogice în urmă cu un an, iar mai apoi la cursul Strategii de alfabetizare timpurie. Din punctul meu de vedere, termenul de literație ilustrează capacitatea de a înțelege, a crea /scrie un text; termenul de alfabetizare are în vedere învățarea citit/scrisului în anii timpurii de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională face referire la capacitatea de a înțelege și a comunica corect și coerent verbal, dar și în scris.
Consider că există o diferență între acești termeni: Este important să se distingă diferența între analfabetismul – nu este capabil să citească și să scrie deloc, și alfabetizarea funcțională – este capabil să citească și să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
Întrebarea 2: Definiția prezentată de Consiliul Uniunii Europene este puțin mai cuprinzătoare, oferind informații mai complexe, cu toate acestea, cele două definiții vizează același domeniu.
Întrebarea 3: Acest articol încearcă să tragă un semnal de alarmă atât pentru noi, viitoare cadre didactice, cât și pentru oamenii care alcătuiesc societatea din zilele noastre. Cel mai probabil că au fost realizate studii în privința procentului de elevi analfabeți funcționali… din punctul meu de vedere acest procent este îngrijorător.
Întrebarea 1: Am întâlnit conceptul de literație în timpul desfășurării practicii pedagogice în urmă cu un an, iar mai apoi la cursul Strategii de alfabetizare timpurie.
Din punctul meu de vedere, termenul de literație ilustrează capacitatea de a înțelege, a crea /scrie un text; termenul de alfabetizare are în vedere învățarea citit/scrisului în anii timpurii de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională face referire la capacitatea de a înțelege și a comunica corect și coerent atât verbal, cât și în scris.
Consider că există o diferență între acești termeni: Este important să se distingă diferența între analfabetism – persoana nu este capabilă să citească și să scrie deloc, iar alfabetizarea funcțională – persoana este capabilă să citească și să scrie, dar nu suficient de bine pentru a satisface cerințele vieții de zi cu zi.
Întrebarea 2: Definiția prezentată de Consiliul Uniunii Europene este puțin mai cuprinzătoare, oferind informații mai complexe, cu toate acestea, cele două definiții vizează același domeniu.
Întrebarea 3: Acest articol încearcă să tragă un semnal de alarmă atât pentru noi, viitoare cadre didactice, cât și pentru oamenii care alcătuiesc societatea din zilele noastre. Cel mai probabil că au fost realizate studii în privința procentului de elevi analfabeți funcționali… din punctul meu de vedere acest procent este îngrijorător.
Întrebarea 1: am întâlnit pentru prima dată termenul ,,literație’’ în urmă cu câțiva ani, în cadrul unui curs de formare. Consider că cele două cuvinte ,, literație’’ și ,,alfabetizare’’ sunt sinonime.
Întrebarea 2: UNESCO face referire în special la adulți și la capacitatea acestora de a utiliza scrierea și calculul în vederea propriei dezvoltări dar și a comunității din care fac parte.
Întrebarea 3: cred că tot mai mulți tineri, deși citesc, nu își dezvoltă capacitatea de a înțelege ceea ce citesc sau de a-și exprima opiniile sau sentimentele în diferite contexte.
Întrebarea 1: Am întâlnit conceptul de literație în timpul desfășurării cursul Strategii de alfabetizare timpurie.
Din punctul meu de vedere, termenul de literație ilustrează capacitatea de a înțelege, a crea /scrie un text; termenul de alfabetizare are în vedere învățarea citit/scrisului în anii timpurii de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională face referire la capacitatea de a înțelege și a comunica corect și coerent atât verbal, cât și în scris.
Întrebarea 2: Definiția prezentată de Consiliul Uniunii Europene este puțin mai cuprinzătoare, oferind informații mai complexe, cu toate acestea, cele două definiții vizează același domeniu.
Întrebarea 3: Acest articol încearcă să tragă un semnal de alarmă atât pentru noi, viitoare cadre didactice, cât și pentru oamenii care alcătuiesc societatea din zilele noastre. Cel mai probabil că au fost realizate studii în privința procentului de elevi analfabeți funcționali… din punctul meu de vedere acest procent este îngrijorător.
3. Procentul pentru elevi analfabeți funcționali este unul îngrijorător.
1. Am întâlnit conceptul de literație în timpul desfășurării cursul Strategii de alfabetizare timpurie.
2. Definiția UNESCO face referire la capacitatea de a scrie și de a citi.
1. Prima dată am întâlnit termenul de literație în cadrul unui curs de formare, anul trecut. Consider că aceste concepte (literație, alfabetizare, alfabetizare funcțională) sunt într-o strânsă legătură și se completează reciproc.
2. Cele două definiții sunt orientate în aceeași direcție, diferența constând în faptul că cea dată de Consiliul Uniunii Europene este mai complex formulată.
3, Acest articol ar trebui să ne trezească la realitate, pe noi, elevii, studenții, cât și pe restul populației, deoarece procentul este destul de ridicat.
1. Analfabetismul este o problema extrem de raspandita iar testele de literatie pot fi de mare ajutor si folos in acest caz. De aceea consider ca literatia si analfabetismul functional se cuprind unul pe altul.
2. Definiția Consiliului Uniunii Europene este mai detaliată, dar de fapt, esența celor două definiții, este aceeași.
3. În urma testelor aplicate (testele PISA, Evaluarea Naţională), un număr foarte mare de elevi români nu au reuşit să înţeleagă, să interpreteze sau să aplice ceea ce au citit.
1. Prima dată am întâlnit termenul literație la cursul Strategii de alfabetizare timpurie. Consider că concertul de literație, alfabetizare și alfabetizare funcțională se află într-o strânsă legatură.
2. Definiția Consiliului Uniunii Europene este mai amplă decât definiția oferită de UNESCO.
3. Acest articol, cred că, ar trebui sa fie un semnal de alarmă, deoarece procentul este destul de ridicat.
1.Prima dată am întâlnit termenul de literație la cursul de Strategii de alfabetizare timpurie.
2.Cele două definiții au același sens, aceleași carateristici.
1.Temenul de literatie a fost intalnit la cursul Strategii de dezvoltare personala in invatamantul rpimar si prescolar in anul II de studiu.Este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele.Cuvântul literație și contextele în care este folosit face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională (care este alfabetizare matematica si alfabetizare stiintifica)se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text.
2.Nu observ sa fie vreo diferenta intre cele doua definiti dpoate doar unele cuvintele folosite,si Consiliului Uniunii Europene este mai detaliată însă esența pana la urma este aceaiasi.
3.Dac cele aparute in mas media sunt date corecte este un numar destul de mare si ingrijorator.
Nu cantitatea de informații asimilată în timpul școlarizării este importantă, ci
formarea unor strategii de învățare care să fie viabile pe tot parcursul vieții pentru a-l ajuta
pe copil să caute, să descopere, să asimileze și să aplice informații noi.
Literația este abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Formarea abilităților de literație reprezintă o măsură a valorii unui sistem educațional.
1. Mărturisesc că nu îmi amintesc să fi întâlnit termenul literaţie în limba română, ci doar în engleză, literacy, cel mai adesea în articole care abordau competenţele de literaţie, adică literacy skills. Termenii de alfabetizare şi alfabetizare funcţională i-am întâlnit frecvent în discuţii vizând strategiile de abordare a analfabetismului funcţional.
2. Cele două definiţii mi se pare foarte asemănătoare cu specificarea nuanţată în cazul primeia că vizează toate disciplinele, iar cea de-a două ar viza doar unele.
3. Conform definiţiei de alfabetizare, sintagma alfabetizare funcţională este complet greşită.
Am întâlnit termenul pe parcursul studierii unui curs de strategii de alfabetizare timpurie din cadrul facultății. Același lucru pot să spun și despre alfabetizare și alfabetizare funcțională. Noțiunile sunt similare pentru mine, ca primă observare. Literația se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea funcțională presupune înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate. Termenul este folosit în mass-media pentru a accentua situația gravă în care se află învățământul românesc, unii elevi fiind în situația de a nu înțelege ceea ce citesc.
1. Prima dată am întâlnit termenul ,,literație,, la cursul Strategii de alfabetizare timpurie, semestrul acesta la facultate. Din punctul meu de vedere literația, alfabetizarea și alfabetizarea funcțională sunt într-o legătură una cu cealaltă.
2. Definiția oferită de către Consiliului Uniunii Europene este mai subiectivă decât definiția oferită de UNESCO.
3. Acest articol ar trebui sa fie un semnal de alarmă, deoarece procentul elevilor cu analfabetism funcțional este destul de ridicat.
1. Am întâlnit acest termen în cadrul facultății, în cadrul cursului Strategii de alfabetizare.
2. Cele două definiții sunt asemănătoare.
3. Acest articol prezintă procentul elevilor cu alfabetizare funcțional, de aceea consider că trebuie să fie privit cu seriozitate.
1. Cele trei concepte sunt similare; nu am mai auzit de termenul de „literație” până la un curs din cadrul facultății.
2. Cele două definiții sunt foarte asemănătoare, nu există diferențe considerabile între ele după părerea mea.
3. Afirmația transmisă de mass-media este una puțin exagerată având în vedere legătura între analfabetismul funcțional și vârsta fragedă a indivizilor, însă dacă de la aceste vârste nu se acționează constant în vederea alfabetizării funcționale, cu siguranță aceia vor deveni adulți analfabeți funcțional.
1. Termenul de ”literație” l-am întâlnit în cadrul unor cursuri iar termenul de alfabetizare (alfabetizare funcțională) este unul întâlnit tot mai des atât în mass media cât și instituțiile școlare.
2. Definițiile date sunt oarecum asemănătoare, Asociația Internațională de Literație definește ”literația” ca o abilitate de a pricepe, înelege, de a comunica în scris, audio, digital informația, pe când Consiliul Uniunii Europene dă o definiție mai complexă dar subiectivă a alfabetismului funcțional în general.
3.Dacă procentul de 42% este unul real atunci cu siguranță viitorul acestor copii este pus sub semnul întrebării.
Definirea termenilor literație și alfabetizare este aproape identică, se aseamănă foarte mult.
Într-adevăr, instituțiile publice, dar nu numai, termenul de literație se folosește mai puțin, oamenii având o oarecare reticență în folosirea acestuia.
Dacă sondajul efectuat de mass-media este unul real, atunci este îngrijorător și ar trebui să se tragă multe semne de alarmă, deoarece viitorul nostru ca națiune este trist.
1.Am auzit acest/acești termen/termeni în cadrul cursurilor de la facultate. 2. Între cele 2 definiții nu observ mari diferențe, pentru mine sunt destul de similare. 3. Având în vedere că alfabetizarea funcțională înseamnă un continuum de niveluri de competențe prin intermediul cărora se ajunge la înțelegerea unui text, prin termenul analfabeți funcționali putem înțelege incapaciatatea înțelegerii unui text, a ceea ce citim, iar dacă procentul de 42% este unul verosimil în rândul copiilor de 15 ani și nu numai, acesta ar trebui să genereze semne de întrebare și de îngrijorare în același timp.
1.Am auzit acești termeni în cadrul cursurilor de la facultate.
2. Cele două definiții sunt asemănătoare
3. Acest articol, cred că, ar trebui sa fie un semnal de alarmă, deoarece procentul este destul de ridicat.
Prima dată am întâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultete și consider că termenul de literație și alfabetizare sunt în strânsă legătură, diferența dintre cei doi termeni o face sfera la care face referință: definiția dată de Asociația Internațională de Literație făcând referire la toate disciplinele și în orice contexte pe cand definiția dată de Consiliul Uniunii Europene face referire la anumite discipline și în anumite contexte.
În ceea ce privește procentajul de aproape 42% de elevi analfabeți funcționali consider că este un semnal de alarmă deoarece este un procentaj foarte ridicat de elevi care știu să citească dar nu înțeleg ceea ce citesc.
Am auzit de termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultate. Cumva cei doi termeni au legaturi stranse, insa nu inseamna acelasi lucru.
În ceea ce privește procentajul de aproape 42% de elevi analfabeți funcționali consider că este un semnal de alarmă deoarece este un procentaj foarte ridicat de elevi care știu să citească dar nu înțeleg ceea ce citesc. Insa se pare ca in Romania nu se inveseste din pacate in elevi, profesori si scoli, nu se doreste o educatie de calitate.
1.Termenii i-am auzit prima data la un curs de la facultate.
2. Sunt asemănătoare definițiile.
3. Da, ne confruntăm cu această problemă- în majoritatea claselor există astfel de elevi .
1. Contextul în care am întâlnit termenul de „literație” pentru prima dată a fost în momentul în care m-am documentat pentru lucrarea de licență. Din punctul meu de vedere „literația”, „alfabetizarea” și alfabetizarea funcțională” sunt într-o strânsă relație de interdependență.
2. Ambele definiții indică aceeași direcție, diferența constând în complexitatea acestora, definiția oferită de către Consiliul Uniunii Europene este mai cuprinzătoare.
3. Acest articol ar trebui să fie un semn de alarmă. Atât noi studenți, cât și cadrele didactice și nu numai ar trebui să punem accentul pe aceste preocupări fiindcă procentul elevilor cu analfabetism funcțional este destul de ridicat.
1.Termenul de literație l-am întâlnit în facultate. Termenul de alfabetizare funcțională l-am întâlnit în diverse situații în școala din România.
Literația face referire la înțelegerea și comprehensiunea textelor citite/scrise. Se referă la realizarea tuturor operațiilor de gândire, de prelucrare a informației și a folosirii acesteia în vorbire și în citire. Alfabetizarea funcțională se referă capacitatea de a crea conexiuni între cunoștințele realizate și cele care urmează a fi adăugate.
2.Atât literația cât și alfabetizarea indică înțelegerea și comunicarea informațiilor prin citire și text.
3. Este destul de deplasat să punem eticheta de ”analfabeți funcționali ” pe copiii de 15 ani. Pe lângă toate aceste constatări ale nivelului de înțelegere și comunicare a informațiilor primite în școală, trebuie să avem în vedere și mediul social, emoțional, psihosocial din care acești copii provin. Analfabetismul funcțional se naște din anumite lipsuri, acesta este un efect al multor cauze. Cauzele care aduc elevii în situația aceasta, sunt mult mai importante de descoperit decât să punem ușor etichete pe aceste cazuri.
1.Termenul de literație l-am întâlnit în facultate. Termenul de alfabetizare funcțională l-am întâlnit în diverse situații în școala din România.
Literația face referire la înțelegerea și comprehensiunea textelor citite/scrise. Se referă la realizarea tuturor operațiilor de gândire, de prelucrare a informației și a folosirii acesteia în vorbire și în citire. Alfabetizarea funcțională se referă capacitatea de a crea conexiuni între cunoștințele realizate și cele care urmează a fi adăugate.
2.Atât literația cât și alfabetizarea indică înțelegerea și comunicarea informațiilor prin citire și text.
1.Termenul de literație l-am întâlnit prima dată la cursurile de facultate.
2. Literația se referă la abilitatea de a citi și de a scrie, adică de a avea cunoștințele și aptitudinile necesare pentru a decodifica și a transmite informații scrise. O persoană care este literată poate citi un text, poate înțelege mesajul acestuia și poate scrie un răspuns sau un text propriu.
Pe de altă parte, alfabetizarea se referă la abilitatea de a utiliza literația în viața de zi cu zi. Alfabetizarea implică nu numai abilitățile de citire și scriere, ci și capacitatea de a utiliza aceste abilități pentru a lua decizii, pentru a înțelege și a aplica informațiile în contextul social, cultural și economic în care trăiește o persoană. Astfel, o persoană care este alfabetizată poate utiliza literația pentru a-și îndeplini obiectivele personale și profesionale și pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții.
3. Este trist și deplorabil de aceea sistemul educațional poate ajuta la rezolvarea acestei probleme
1.În ultimul timp s-a constatat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate.
2.Sunt de părere că diferența dintre cele două definiții date este dată doar de cuvintele folosite, însă esența e aceaași. 3.Cred că este adevărată afirmația, deoarece există o nepăsare a elevilor față de învățare.
Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul unei sesiuni de promovare a lecturii, organizată de asociația Ovidiu.ro.
Cele trei termene, literație – alfabetizare – alfabetizare funcținală, sunt într-o strânsă legătură.
Alfabetizare – capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane.
Literație – înțelegere
1. Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul cursurilor la care am participat, iar termenul de alfabetizare funcțională l-am auzit adesea în presă, știri și diferite rapoarte. Literația se referă la capacitatea de a înțelege, a scrie și a crea un text. Alfabetizarea ne duce cu gândul la învățarea scrisului și a cititului, care are loc în primii ani de școală, iar conceptul de alfabetizare funcțională face referire la capacitatea de a înțelege și a comunica, clar, corect, atât oral cât și scris. După părerea mea, acești termeni se află într-o relație strânsă, de interdependență.
2. Definiția pe care o prezintă Consiliul Uniunii Europene este puțin mai cuprinzătoare, oferă informații mai complexe, mai concrete, însă cele două definiții vizează același domeniu.
3. După părerea mea, procentul este destul de mare, însă raportându-mă la ce am auzit și văzut în mass media și în școlile în care am realizat practica pot spune că elevii au un dezinteres asupra învățatului, cititului, o nepăsare profundă pe care o și evidențiază în fața profesorului. Aceștia tratează învățarea cu indiferență și cu superficialitate, nu toți, dar pe zi ce trece tot mai mulți renunță la școală și la dorința de a citi.
1. Termenul de literație dar și de alfabetizare, alfabetizare funcțională le-am auzit în cadrul câtorva cursuri la facultate. Diferența dintre cei trei ar fi faptul că termenul de literație reprezintă abilitatea de a opera cu materiale scrise, digitale, indiferent de context. Alfabetizarea constă în interpretarea unor materiale scrise, digitale iar alfabetizare funcțională capacitatea de a înțelege și de a comunica.
2. Chiar dacă cele două definiții cuprind același domeniu de interes, definiția adaptată de Asociația Internațională de Literație oferă o viziune mai accentuată a ceea ce presupune alfabetizarea.
3. Din păcate această afirmație reprezintă un adevăr deoarece tinerii din ziua de azi nu mai doresc să citească, lucru necesar pentru dezvoltarea literației, alegând să-și petreacă timpul pe diferite dispozitive digitale.
Termenul literatie l-am întâlnit în perioada facultății, pe când alfabetizare l-am întâlnit mai devreme din media și diverse articole citite.
Literația reprezinta capacitatea elevului de a înțelege, interpreta, crea și comunica, pe cand alfabetizare reprezintă procesul de instruire a individului.
Daca procentul de analfabeti apărut în media este unul real, atunci situația este într-adevăr îngrijorătoare.
1.Am intalnit termenul de literatie in cartea Copilul tau citeste, de Oana Moraru.
Consider ca exista o diferenta intre cei trei termeni.
Competentele de literatie țin de relaționarea cu un text, adică de un ansamblu de acțiuni care presupun mai mult decât receptarea unor semne sau ideograme. O persoană literată înțelege textul pe măsură ce îl parcurge. Chiar după prima lectură, ea este capabilă să selecteze, interpreteze și utilizeze informații din text. De asemenea, poate forma alte texte sau opinii pe baza celui citit.
Alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
2.In ceea ce priveste cele doua definitii consider ca notiunile sunt asemanatoare, diferenta fiind tat[ de termenii. toate disciplinele si anumite discipline.
3.Din păcate cam aceasta este realitatea la noi in tara. Multi copii nu inteleg ceea ce citesc si nu sunt capabili sa rezolve sarcini pe baza unui text.
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.”
Primele dati am auzit despre acesti termeni in articole despre copii din medii defavorizate.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
Literația se referă la abilitatea de a citi și de a scrie, adică de a avea cunoștințele și aptitudinile necesare pentru a decodifica și a transmite informații scrise.
Tinerii prefera sa isi petreaca timpul pe diverse gageturi, in loc sa invere sa scrie si sa citeasca
1. Am auzit prima dată la facultate.
Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele.
2. Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și a citi. Iar starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
3. Văzând pocentul, care este trist dar din păcate foarte real. Poate fi , un semn de alarmă pentru accentuarea unor lecți de lectură.
1. Am întâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultate, iar termenul de alfabetizare/alfabetizare funcțională în cadrul articolelor de specialitate. Literația face referire la abilitatea de a scrie și citi, pe când alfabetizarea se referă la capacitatea de a înțelege și interpreta ceea ce scrii sau citești.
2. Diferența în cadrul celor două definiții se regăsește la nivelul disciplinelor și la nivelul contextului.
3. Din păcate ne întâlnim mult prea des cu situații în care rugăm un elev să citească și să explice ceea ce a înțeles, iar el să se blocheze. Multor elevi le vine foarte greu să interpreteze, să înțeleagă și să explice ceea ce au scris sau citit.
42% dintre elevii români de 15 ani, deși știu să scrie și să citească, nu reușesc să înțeleagă semnificația textului/materialului, nu pot interpreta, nu creează conexiuni.
Am auzit prima dată termenul de literație în cadrulu unui curs, la facultate. Consider că înlocuirea denumirii ”competențe de comunicare în limba maternă” cu denumirea „competențe de alfabetizare” a dus la un nou mod de definire a conceptului. Cele două definiții sunt în forma actuală aproape identice. Nu se mai rezuma doar la a ști să scrii și să citești, ci și la a înțelege.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în presă.
Din punctul meu de vedere, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Termenul de “literație” l-am întâlnit rar. Literația este capacitatea elevilor de a înțelege/cunoaște iar alfabetizarea este un proces de instruire/învățare. Acel procent din mass media este îngrijorător,iar fenomenul în sine este un semnal de alarmă pentru societate.
1. Din punctul meu de vedere diferența dintre conceptele “literație” și “alfabetizare” este aceea că primul termen face referire la un amplu proces prin care cadrele didactice, și nu numai, îi sprijină pe elevi în scopul formării și dezvoltării unei personalități complexe pentru a face față provocărilor vieții de adult. “Alfabetizarea” este un proces de instruire realizat în scopul obținerii abilității de scris/citit. Alfabetizarea funcțională se referă la acel nivel de educație care permite funcționalitatea grupului social.
2. Diferența observabilă dintre cele două definiții oferite este aceea că prima acoperă “toate disciplinele și contextele” în timp ce a două este ambiguă “diferite contexte” și “diferite discipline”.
3. Din punctul meu de vedere exprimarea de „analfabeți funcțional” din studiu face referire la acei elevi care știu să citească și să scrie. Problema fiind aceea ca simpla însușire a scrisul și cititului nu sunt suficiente. Mulți elevi scriu și citesc fără a înțelege cu adevărat ce studiază, dovada că achizițiile dobândite sunt doar automatisme deoarece elevii nu și-au format și operațiile gândirii : analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstracția, inducția, deducția.
1.Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context iar alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
2.Termenul „alfabetizarea funcțională” se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate acele activități în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității sale și, de asemenea, pentru a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie și a comunității.
3.Consider folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.,, fiind exagerată.
Termenul de literaţie l-am întâlnit la cursul de strategii de alfabetizare (un curs opțional)
Diferența dintre cele două definiții constă în sintagmele toate disciplinele și orice context
față de diferite discipline, diferite contexte
Acesta este adevărul.
1. Literatia este abilitatea de a identifica, intelege, interpreta, crea si comunica, folosind materiale scrise, audio si digitale în toate disciplinele și in orice context.
2. Diferenta dintre cele două definiții constă în domeniile pe care le cuprinde, prima cuprinde toate disciplinele și orice fel de context iar a doua cuprinde diferite contexte și domenii.
3. Consider formularea ca fiind una adevărată.
În cadrul cursurilor de alfabetizare am întâlnit cuvântul ,,literație”. Când este vorba despre alfabetizare functionala ne raportam, mai ales, la adulti si nu neaparat la elevi ca in cadrul literatiei/alfabetizarii.
1.Termenul de literație l-am întalnit recent la cursul de alfabetizare.
Diferența dintre cele doua concepte este că literația se referă la abilitatea de a comunica în orice context, în cadrul oricarei discipline/ domeniu, pe când alfabetizarea înseamnă comunicare în diferite contexte și diferite domenii/ discipline.
3. Din pacate este adevarat. Însușirea de către elevi a abilităților de citire și scriere nu sunt suficiente pentru a înțelege și procesa informația.
1. Am întâlnit termenul de literație la cursul de strategii de alfabetizare.
2. Consider că diferența ar consta în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Îmi exprim acordul în legătură cu ce am citit, este adevărat din păcate.
1. Literatia se refera la capacitatea unei persoane de a intelege, evalua si utiliza un text pentru a-si dezvolta cunostintele, in vreme ce alfabetizarea include utilizarea conceptelor pentru a descrie si explica un fenomen.
2. Asociația Internațională de Literație centreaza alfabetizarea pe comunicare, iar Consiliul Uniunii Europene pe exprimarea sentimentelor si opiniilor.
3. In mare parte este adevarat.
Termennul de alfabetizare funcțională l-am auzit în presă.
Din punctul meu de vedere, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă sunt adevărate.
Am auzit de termenul „literație” în cadrul cursului de strategii de alfabetizare timpurie.
Acest termen „literație” se referă la competențele de comunicare în orice context sau situație, iar termenul de „afabetizare funcțională” face referire la competențele de comunicare în diverse situații.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit la facultate, în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare.
2. Consider că, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația este adevărată.
1. Fiind studenta anul 3 PIPP, termenul de „Literație” l-am întâlnit în cadrul cursului numit „Strategii de alfabetizare”. Din definiția celor doi termenii eu am dedus că exista câteva diferențe și anume:
– Alfabetizarea este capacitatea de identifica/ literația este abilitatea de identifica;
– Alfabetizarea o întâlniri în diferite discipline și contexte/ literația o întâlnim în toate disciplinele și contextele;
– Alfabetizarea are capacitatea de a exprima, crea și interpreta concepte, sentimente/ literația are capacitatea de a crea și comunica folosind materiale scrise, audio, digitale.
2. Ambele definiții folosesc termenii literație și alfabetizare atribuindu-le același caracter și sens, iar termenul alfabetizare este înlocuit cu termenul literație.
3. Dacă datele regăsite în articolul din presă sunt rezultatul unor cercetării, se poate spune că ne confruntăm cu o problemă majoră și anume – analfabetismul funcțional.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnite curând în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare.
2. După părerea mea , diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația este un adevăr nedicutabil.
Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare
Diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar
Afirmația reprezintă un adevăr dureros
Este importantă formarea unor strategii de învățare care să fie viabile pe tot parcursul vieții pentru a-l ajuta pe copil să caute, să descopere, să asimileze și să aplice informații noi.
Literația este abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Formarea abilităților de literație reprezintă o măsură a valorii unui sistem educațional.
Termenul literație l-am întâlnit prima oară la cursul de Strategii de alfabetizare timpurie.
Alfabetizarea este un proces de instruire. Literația este abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Procentul despre care se vorbește în presă este foarte mare.
a. Termenul ,,literație” l-am întâlnit în cadrul unui curs desfășurat la facultate.
b. Diferența constă în caracterul monodisciplinar și transdisciplinar.
c. Părerea mea este că acest procent este mult prea mare.
1.Termenul „literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursurilor de la facultate.
2.Literaţia este o abilitate, alfabetizarea este o capacitate.
3.Formularea din mass-media este adevărată; în privinţa procentului de 42/% am îndoieli.
Termenul de literatie l-am auzit la cursul de Strategii de alfabetizare. Termenul de alfabetizare l-am auzit in mai multe contexte, stiam ca se refera la invatatrea cititului si scrisului.
1. Prima dată am auzit de termenul „literație” în cadrul cursurilor de Strategii de alfabetizare timpurie de la facultate. Literația este acțiunea de a înțelege un text și de a comunica, iar alfabetizarea reprezintă un proces regăsit în diverse contexte.
2. După părerea mea, Consiliul Uniunii Europene a elaborat o definiție mai amplă, cuprinzând mai multe aspecte.
3. Consider că destul de mulți adulți și elevi sunt analfabeți funcționali în ziua de azi, deoarece aceștia citesc tot mai puțin iar astfel nu își dezvoltă vocabularul. Un vocabular dezvoltat în mai multe domenii repreizntă un avantaj din toate punctele de vedere, atât la locul de muncă, cât și în societate, astfel cititul fiind foarte important.
1.Recent, s-a observat că elevii stiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înteleg noțiunile învățate.
2.Consider că că diferența dintre cele două definiții date este dată doar de termenii folosiți, însă esența e aceaași.
3.Din păcate, este adevărată afirmația, deoarece există o nepăsare a elevilor față de învățare.
1. La cursul de strategii de alfabetizare de la facultate am întâlnit cuvântul literație.
2. Diferența este dată ce caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Sunt de acord în totalitate
1. Termenul „literație” l-am întâlnit la facultate, în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare timpurie.
2. Diferența constă în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Afirmația este adevărată.
Termenul de literație l-am auzit în presă. Din punctul meu de vedere literație se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text, alfabetizarea presupune învățarea scrisului și a cititului, iar alfabetizarea functională înțelegerea și scrierea conceptelor din anumite domenii de activitate.
1. Termenul „literație” l-am auzit prima dată la cursul de Strategii de alfabetizare timpurie. Literația este acțiunea de a înțelege un text și de a comunica, iar alfabetizarea reprezintă un proces de predare învățare întru formarea anumitor competențe legate de citit și scris.
2. Diferența constă în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar
3. Sunt de acord cu afirmația scris. Rata de analfabetism e mare și acest lucru sugerează sau chiar EXPRIMĂ faptul că e nevoie de o SCHIMARE. Dacă faci același lucru în același mod în repetate rânduri, nu te poți aștepta ca rezultatul să fie diferit.
1. Termenul „literație” l-am auzit prima dată la cursul de Strategii de alfabetizare timpurie. Literația este acțiunea de a înțelege un text și de a comunica, iar alfabetizarea reprezintă un proces de predare învățare întru formarea anumitor competențe legate de citit și scris.
2. Diferența e dealizată tocmai prin caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar
3. Sunt de acord cu afirmația scris. Rata de analfabetism e mare și acest lucru sugerează sau chiar EXPRIMĂ faptul că e nevoie de o SCHIMARE. Dacă faci același lucru în același mod în repetate rânduri, nu te poți aștepta ca rezultatul să fie diferit.
1. Termenul „literație” l-am întâlnit la facultate, în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare timpurie.
2. Diferența constă în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Din păcate, afirmația este adevărată.
1. Termenii „literație ”, „alfabetizare” și „alfabetizare funcțională” i-am întâlnit la cursul
de Strategii de alfabetizare timpurie.
Termenul de „alfabetizare” reprezintă un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității (capacității) de a scrie și de a citi.
Termenul de „literație ” reprezinta abilitate de a identifica, înțelege, exprima și crea concepte, sentimente, opinii atât verbal cât și în scris sau altfel spus capacitatea de a comunica și a stabilii conexiuni cu alte persoane.
Termenul de „alfabetizare funcțională” reprezintă capacitatea persoanei de a interacționa și de a se adapta rapid la condițiile mediului, pentru a activa în acest mediu.
2. Diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. În acest studiu se evidențiază problemele existente în sistemul de învățământ, majoritatea eleviilor știu să scrie și să citească, iar informațiile citite nu sunt înțelese de către ei.
1. Termenul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare, dar și în cadrul cursurilor de formare profesională urmate.
2. În opinia mea, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar. Practic putem spune că este vorba despre sfera la care se referă fiecare definiție.
3. Din păcate, afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător. Mass-media folosește termenul pentru accentuarea acestui fenomen, altfel spus situații grave, în care se află sistemul de învățământ românesc. Din păcate, multe lucruri se fac superficial, copiii ajungând sa învețe să citească mecanic, fără să înțeleagă cu adevărat ceea ce citesc. Ca urmare apar și copiii care nu țin pasul cu ceea ce se cere la clasa, abandonul școlar și inevitabil un viitor sărăcăcios.
1. Am întâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultate. Literația face referire la abilitatea de a scrie și citi, pe când alfabetizarea se referă la capacitatea de a înțelege și interpreta ceea ce scrii sau citești.
2. Diferența în cadrul celor două definiții se regăsește la nivelul disciplinelor și la nivelul contextului.
3. Multor elevi le vine foarte greu să interpreteze, să înțeleagă și să explice ceea ce au scris sau citit.
1.Termenii de alfabetizare/ alfabetizare funcțională l-am auzit mai des folosindu-se în descrierea nivelului competențelor la limba și literatura română de la școlari.
2. Cred că e același lucru spus cu alte cuvinte.
3.Cred că se referă la faptul că poate citesc dar nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am întâlnit termenul literație în cadrul unor cursuri de la facultate (PIPP).
2. Diferența dintre cei doi termeni constă în aplicabilitate: ”diferite discipline și în diferite contexte” și ”toate disciplinele și în orice context”
3. Consider că s-a folosit acest termen pentru a trage un semnal de alarmă.
1. Termenul de literație l-am întâlnit în cărți ce vizau Lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice și pare științific, pe când termenul de alfabetizarea l-am întâlnit în mas-media și pare un termen mai accesibil publicului larg și folosit pentru prezentarea unor statistici.
2. Îmi par termeni asemănători, doar exprimat mai general în prima situație și mai specific în a doua.
3. Este un semnal că tot mai multe persoane nu înțeleg corect anumite aspecte ce țin de domenii diverse.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
1.
Literatia- reprezintă capacitatea de comunicare utilizând textul scris, înțelegerea și însușirea continutului indiferent de gradul de familiarizare cu termenii folosiți.
Alfabetizarea – perioada de formare a capacității de comunicare scrisă.
Alfabetizarea funcțională – corelarea informațiilor citite cu sarcina primită.
3. Deși nu credeam în astfel de statistici, experiență la clasă m-a determinat să înțeleg că realitatea este mult mai tristă.
1. Termenul de literație dar și de alfabetizare, alfabetizare funcțională le-am auzit în cadrul câtorva cursuri la facultate. Diferența dintre cei trei ar fi faptul că termenul de literație reprezintă abilitatea de a opera cu materiale scrise, digitale, indiferent de context. Alfabetizarea constă în interpretarea unor materiale scrise, digitale iar alfabetizare funcțională capacitatea de a înțelege și de a comunica.
2. Diferența în cadrul celor două definiții se regăsește la nivelul disciplinelor și la nivelul contextului.
3. Multor elevi le vine foarte greu să interpreteze, să înțeleagă și să explice ceea ce au scris sau citit.
Termenul de literatie si cel de alfabetizare functionala sunt similari. Dezideratul literatiei este abilitarea cititorului in vederea utilizarii scris-cititului in orice context functional intelegand ceea ce citeste si scriind cu sens.
1. Termenii precizati i-am auzit în contextul promovării lecturii de către Biblioteca judeteană care organizează concursul ”Bătălia cărților” (literație), iar termenul de alfabetizare a fost des folosit în urma Evaluărilor naționale care au evidențiat gradul scăzut de înțelegere a texxtului citit.
2. Sensul atribuit de Asociația Internațională de literație conține un element esențial în ceea ce privește actul lecturii. Anume, acela că cititorul citește din PLĂCERE. Aici cred că este cheia formării acestei competențe de literație. Dacă reușim să facem copilul ca să descopere placerea în actul cititului, cu siguranță va deveni un cititor complet.
3. Statisticile pot valida afirmațiile din mass media, aspect deloc de neglijat , fapt ce trebuie să ridice semne de întrebare dascălilor.
Termenul de literație se folosește de câțiva ani de când am fost obligați să facem 5 minute de citire la începutul fiecărei lecții.
Literație=citire
Alfabetizare= șă știi să citești cursiv
Competențele de literație constau în capacitatea de a exprima propriile opinii, atât oral cât și în scris, de a folosi cunoștințe acumulate într-un anumit context practic.
Analfabetismul funcțional este o problemă extrem de răspândită în România. Din păcate, învățământul românesc pune foarte mult accent pe partea de predare a disciplinelor, fără a testa cât de multă informație sunt, cei mici , capabili să înțeleagă.
1. Termenii i-am întălnit în varianta lor negativă, nu i-am folosit însă niciodată.
2. Definiția dată de Consiliul U.E. pare a fi mai largă, dar de fapt conține precizări inutile.
3. Cred că se face o confunzie între noțiunea de „analfabet funcțional” și lipsa unei pregătiri practice a elevului care a acumulat cunoștințe, fără însă a ști la ce să le folosească.
Deși termenul ,,literație” ne poate trimite cu gândul la înțelegerea literelor, nu se rezumă la abilitatea de a citi și a scrie. Spre deosebire de alfabetizare, literația ține de capacitatea de a relaționa cu un text din perspectiva tuturor aspectelor relevante: înțelegere, selectare, interpretare și utilizare.
Pentru prima dată când am auzit termenul de literație a fost la un curs de formare. Cel de alfabetizare funcțională l-am întâlnit la testele PIRLS. Literație – abilitatea de a citi, alfabetizare – abilitatea de a citi și a scrie, alfabetizare funcțională – citesc, scriu, înțeleg.
Este des intalnit in mediul scolar atat termenul de literatie cat si cel de alfabetizare functionala. Si unul si celalalt termen defineste abilitatea de a putea folosi citit – scrisul pentru comunicare in orice situatie, oricand si oricum folosindu-te de toate mijloacele si parghiile oferite de conceptul citit-scris. Si este adevarat ca un procent foarte mare din populatia scolara (si nu numai) sunt analfabeti functionali. Citesc fara a intelege ceea ce citesc, vorbesc fara a comunica inteligibil, scriu cu greseli din punct de vedere gramatical si ortografic si morfologic, etc..
1.Termenul de “alfabetizare functionala” l-am intalnit, de multe ori excesiv, in mass media. Termenul de “literatie” l-am inteles la cursurile si intalnirile organizate de Asociatia Ovidiu.Ro
2.Alfabetizarea este capacitatea, care se dobandeste in prima copilarie, de a citi si scrie. Alfabetizarea functionala este abilitatea de a folosi citit-scrisul in toate domeniile in viata de zi cu zi, de la a citi si intelege/decoda un text (literar, articol, prospecte, instructiuni tehnice etc), pana la a putea sa comunici cu alti oameni.
Literatia este abilitatea de a citi intelegand, interpretand si creand pe baza celor citite .
3.Procentul de 42% este dur, dar reflecta mai multe carente in modul de asimilare al copiilor.
Termenul de literatie presupune capacittea unui individ de a intelege si transmite anumite informatii din diverse domenii de activitate,de a comunica eficient si cel de alfabetizare de insuire a citit scrisului.
Alfabetizare presupune capacitatea de a citi si scrie si literatie capacitatea de a intelege si transmite mesaje din diferite domenii de activitate
Cifrele conturează imaginea uni prezent și viitor apropiat tot mai îngrijorătoare.
Conform testelor PISA, rezultatele sunt îngrijorătoare, deoarece un mare procent dintre cei care știu să citească, nu înțeleg ceea ce citesc.
1. Am auzit de termenul de literație în cadrul cursurilor de la facultate. Cumva cei doi termeni au legături strânse, însă nu înseamnă același lucru.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Da, ne confruntăm cu această problemă- în majoritatea claselor există astfel de elevi.
Am întȃlnit termenul de literaţie la cursurile la care am participat.
Termenii sunt asemănători şi definesc acelasi lucru: capacitate de a utiliza ceea ce ştii şi ai învăţat, pentru a fi capabil să exprimi şi să te exprimi în diferite contexte (comunicarea şi relationarea cu alţii, rezolvarea de probleme) . Ȋn ceea ce priveşte utilizarea termenului de analfabetism funcţional, cred că se referă tocmai la faptul că elevii nu deţin această capacitate.
Termenul de ,,literație” l-am întâlnit în cadrul acestui curs. De aceea, mi-am dorit să îl urmez.
Sunt de părere că, citirea și înțelegerea unui text stă la baza reușitei școlare.
Mass – media se referă la faptul că elevii știu să citească, dar nu înțeleg ce citesc.
Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
Literația a intrat recent în vocabularul limbii române, dar încă nu își găsește o traducere
în Dicționarul explicativ. Astfel pentru a defini sensul noțiunii s-a preluat sensul din limba
engleză ca fiind capacitatea de a citi, a scrie, a utiliza numere și de a înțelege și a utiliza
informațiile citite în viața de zi cu zi.
Toate definițiile prezentate dovedesc sau afirmă importanța literației ca abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Formarea abilităților de literație reprezintă și o măsură a valorii unui sistem educațional.
Literația a intrat recent în vocabularul limbii române, dar încă nu își găsește o traducere
în Dicționarul explicativ. Astfel pentru a defini sensul noțiunii s-a preluat sensul din limba
engleză ca fiind capacitatea de a citi, a scrie, a utiliza numere și de a înțelege și a utiliza
informațiile citite în viața de zi cu zi.Literația poate fi interpretată și ca alfabetizare de bază.
Prin intermediul definițiilor prezentate anterior se dovedeste sau se afirmă importanța literației ca abilitate de a scrie, a citi și a înțelege ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
Formarea abilităților de literație reprezintă și o măsură a valorii unui sistem educațional.
Din punctul meu de vedere, citirea și înțelegerea unui text sunt complementare , citirea nefiind sinonim cu înțelegerea. Există o sumedenie de copii care citesc fluent, însă dacă sunt întrebați, nu reușesc să ofere răspunsuri privind cele citite anterior. Atunci când citirea este completată de înțelegerea celor citite, reușita școlară este o certitudine.
Termenul literație l-am întâlnit în studiul individual.
1. Am intalnit termenii în cadrul invatamantului și știrilor. Există diferențe între literație/alfabetizare și alabetizare funcțională. Alfabetizarea se referă la strict recunoașterea elementară a elementelor folosite în literație, literația ajută în alfabetizare și alfabetizare funcțională. Ultima exprimând ideea de a folosi alfabetizarea în comunicare cu ceilalți la toate nivelele și domeniile.
2. Diferența este la conexiunea cu alte persoane în mod eficient, adecvat și creativ.
3. Folosirea expresiei in mass media nu e chiar încurajatoare, dar în contextul românesc este reală deoarece programele sunt f incarcate si multi pedagogi parcurg materia robotic, de aici ducand si la o disfuncționalitate a tuturor ideilor.
Alfabetizarea capacitatea de folosire a literelor. Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Literația se referă la abilitatea de a citi și a scrie,
Alfabetizarea se referă la abilitatea de a folosi aceste abilități pentru a înțelege și a comunica informații,
Alfabetizarea funcțională se referă la abilitatea de a utiliza aceste abilități în cadrul unor situații practice din viața de zi cu zi.
Termenul de literația este un termen relativ recent raportat la cel de alfabetizare, fiind o competență complexă care stă la baza tuturor celorlalte competențe-cheie. Aceasta are avantajul că îi obligă pe elevi să se gândească și dincolo de limitele descifrării textului, să fie creativi și să coopereze în timp ce se angajează în gândire de ordin superior (analitică, sintetică,
evaluativă). Referitor la analfabetismul funcțional și raportul de literație a fost întocmit în urma completării unor teste standardizate, consider că acestea pe au pe lângă altele, mare legătură cu programele școlare, din care derivă manualele.
Literație = citire
Adevăr mult totuși.
Literatie =citire.
Literatie =citire.Prezentarea materialului este foarte explicita.
Prezentarea materialului este foarte explicita.
Prezentarea materialului este foarte explicita si usor de pus in aplicare.
Termenul de literatie se refera la capacitatea de a citi si a scrie,in timp ce alfabetizarea functionala se refera la capacitatea de a utiliza abilitatile de citire si scriere in situatii cotidiene.
Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație se concentrează pe abilitățile de citire și scriere, în timp ce definiția de la Consiliul Uniunii Europene include și abilități precum competențele digitale și de comunicare.
In general nu consider corecte toate informatiile generate de media,dar sansele sa fie adevarate aceste procente sunt apropiate de adevar.
Termenul de literație l-am descoperit prin intermediul cursurilor la care participat.
Literatia este un concept complex.
Din păcate, analfabetismul functional este o problema a sistemului de învățământ romanesc, pe care încercăm sa o rezolvam prin metodii și strategii care se bazează pe descoperire, investigație, etc. Programa greoaie și implicit, puținul timp efectiv de lucru în aceasta direcție sunt impedimente care necesita rezolvare.
Este adevarat
1.Termenul de „literație” este nou pentru mine și l-am întâlnit în cadrul atelierelor (organizate de ONG-uri) și pe parcursul programelor de formare la care am participat (în ultimii doi ani). Termenii ,,alfabetizare” și „alfabetizare funcțională” i-am întâlnit cel mai adesea în sondaje, cercetări, la cursuri.
2.Termenul de „alfabetizare” mă duce cu gândul la procesul învățării citit-scrisului, în schimb, termenul de „literație” reprezintă abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Literația are la bază achizițiile fundamentale-cititul și scrisul. În plus, literația este văzută ca rezultatul experiențelor sociale și presupune anumite scheme de utilizare. Literația este un set de abilități de citire și scriere, de identificare, înțelegere, interpretare, comunicare a ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
3.Da, cred că mulți elevi români sunt analfabeți funcţional. Deşi mulți elevi ştiu să citească/să scrie, nu înţeleg ce au citit sau poate înțeleg la un nivel superficial, nu pun în relație enunțul tocmai citit cu înțelegerea globală a textului. Dar cel mai mult, aceștia nu pot comunica verbal sau în scris despre ceea ce au citit.
1. Am întâlnit termenul de “literație” în cadrul unor webinarii.
2.Diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3.De la cea mai fragedă vârstă este importantă dezvoltarea abilităților de scriere și citire conștientă și corectă.
Cu presa departe nu se ajunge!
Presa dezinformeaza!
Termenul literatie semnifica modul in care folosim totalitatea literelor, cifrelor si simbolurilor pentru a crea un cuvant,un mesaj scris, iar alfabetizare functionala inseamna gradul de intelegere a mesajulul transmis de catre un text lecturat.
Acesti termeni i-am intalnit des in cadrul cursurilor parcurse, in diferite articole de specialitate, mass-media.
Consider ca e adevarata afirmatia in care se spune ca tinerii de 15 ani sunt analfabeti functional.
1. Am întâlnit termenul ,, literatie” în cadrul unor cursuri de formare
2.Termenii sunt asemănători, diferenta fiind data de caracterul monodisciplinar și in cel pluridisciplinar.
3.Cred ca se refera la acei copii care citesc , dar nu prea înțeleg ce citesc.
Sintagma atat de mediatizata este adevarata din pacate, un procent ingrijorator din randul copiilor si tinerilor nu pot folosi citit-scrisul pentru dezvoltarea proprie optima, dar si pentru functionarea eficienta a grupului, a comunitatii…
1. Prima dată am auzit termenul ,, literație” în cadrul cursului de Didactica limbii și literaturii române.
2. Nu sesizez nicio diferență între cele două definiții.
3. Analfabetul funcțional este o persoana care nu înțelege ceea ce citește.
1. Termenul ,,literație” – l-am auzit prima dată în cadrul cursului ,,Didactica lb. române”.
2. Nu sesizez nicio diferență între cei doi termeni.
3. Incapacitatea de a înțelege ceea ce ai citit.
1. Termenul de ,,literație,, l-am întâlnit în urmă cu câțiva ani în cadrul cursurilor susținute de Asociația InfinitEdu și în cadrul proiectului Alfabetar. Alfabetizare- termen utilizat în procesul de formare a competențelor de citit-scris în clasa pregătitoare și clasa I, iar alfabetizare funcțională -în completarea rapoartelor de la EN 2, 4 ȘI 6, însemnând înțelegerea și aplicarea corectă a mesajelor citite și scrise.
2.Literație = alfabetizare
3. Formularea se referă la faptul că 42% din tinerii de v15 ani nu înțeleg cerințele itemilor de la EN 8 și nu au capacitatea de aplicare corectă în contexte de viață a celor citite.
Literația este abilitatea individului de aciti conștient, de a înțelege textele și de a extrage informațiile esențiale din ele.
Alfabetizarea funcțională este abilitatea individului de a înțelege anumite texte funcționale pentru a se putea înțelege în grupuri sociale specifice.
Afirmația este adevărată din păcate.
1. Termenul de literație l-am întâlnit cu precădere în activitățile și proiectele organizate de Asociația Ovid și în proiectele/ cursurile derulate de dumneavoastră. Alfabetizare/ alfabetizare funcțională sunt termeni întâlniți frecvent în mass-media.
Diferența dintre cele 3 noțiuni este:
literație= capacitatea unei persoane de a relaționa cu un text
alfabetizare= instruirea unor persoane cu privire la dobândirea competențelor de citit-scris
alfabetizare funcțională= incapacitatea de a interpreta, a folosi într-un mod „funcțional” competențele de citit-scris existente
2. Abilitate vs. capacitate
– Termenul de literație l-am auzit în cadrul sesiunilor de formare Șotron.
– Conform Asociației Internaționale de Literație, cititorii citesc pentru a învăța la toate disciplinele, în orice context.
– Acest procent de 42 % este foarte mare și cred că provine din rândul elevilor care trăiesc în medii defavorizate, cu o situație materială precară și lipsiți de interesul pentru educație.
1. Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
2. Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
3. Termenul de literație l-am auzit în cadrul sesiunilor de formare Șotron.
Literația este abilitatea individului de a înțelege textele și de a extrage informațiile esențiale din ele.
Alfabetizarea funcțională este abilitatea individului de a înțelege anumite texte .
Afirmația este adevărată .
În mare măsură de acord
Termenii ,,literație” și ,,alfabetizare funcțională” i-am întâlnit în cadrul unui alt curs de formare.
Literația este abilitatea individului de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, materiale scrise. audio și digitale.
Alfabetizarea funcțională este abilitatea individului de a ințelege texte scrise.
Afirmația mi se pare exagerată.
1.Am auzit despre literație la alte cursuri parcurse în cadrul programelor Asociației Ovidiu.ro
2.Literație = alfabetizare
3. Formularea se referă la faptul că 42% din tinerii de v15 ani nu înțeleg cerințele itemilor de la EN 8 și nu au capacitatea de aplicare corectă în contexte de viață a celor citite.
Adevarat
Este adevărat!
1. Noțiunea de literație mi-a fost supusă atenției de către o colegă care urma un curs la ISJ Dâmbovița. Spre deosebire de acest termen, sintagma „alfabetizare funcțională” ne este mai familiară, fiind mai des folosită.
„Alfabetizarea funcțională” are o arie semnificații mai largă decât notiunea de literație. Implicit, această comparație aduce în discuție și diferențele dintre abilitate și competență.
2. „ A ști să devii”
Definiția formulată de Consiliul Uninunii Europene surprinde mai bine dezideratul unei competențe.
3. Procentul indicat este unul semnificativ. Realitatea tinde să legitimeze concluzia că există un număr însemnat de persoane care nu au dezvoltat competențele necesare „decodificării” lumii în care trăiesc.
Literația – înțelegerea unui taxt
Alfabetizare – învățarea scrisului și cititului
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
Termenul de literatie l-am intalnit la ultimul curs parcurs.
Noţiunea de literaţie am auzit-o la un curs -cred că se referă la litere .Sintagma alfabetizare cred că se referă la citirea conştientă. Mass media cred că exgerează.
Termenul de literație l-am íntâlnit în atelierele se vară Şotron.
Definițiile se completează cu amănunte privind abilitățile de ínțelegere atãt a textelor citite cât şi a sentimentelor, emoțiilor, trăirilor ce reies din ínțelegerea celir citite.
Se foloseşte expresia ,,analfabeți funcționali” pentru că mulți citesc dar nu înțeleg mesajul textului.
identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context
1. Cuvântul literație l-am întâlnit atât în cadrul cursului DEZVOLTAREA LITERAȚIEI. DE LA LECTURĂ LA SCRIERE, cât și în mass media și școală.
Nu e suficient să îi pregătim pe copii la școală pentru citit-scrisul necesar pentru viața de școlar. E nevoie să îi pregătim să poată continua să învețe folosindu-se de competențele de literație pe tot parcursul vieții.
2. Între definiția literației și definiția alfabetizării se remarcă introducerea conceptului de „competențe-cheie și termenului de comunicare verbală, precum și de concepte precum „sentimente, fapte, opinii”, punând accent pe interiorizare. Dacă în literație se lucrează cu materiale scrise, audio și digitale, în alfabetizare se introduce termenul de material vizual. Și în cele din urmă, pentru a observa o altă diferență dintre cele două definiții trebuie să observăm scopul urmărit de către cele două concepte, respectiv citirea pentru a învăța (literație) și formarea capacității de a comunica și de a stabilii conexiuni eficiente și adecvate cu cei din jur.
3. Deși majoritatea elevilor știu să citească, de cele mai multe ori, nu înțeleg ceea ce citesc.
Cuvântul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare. Diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
Din păcate, afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător.
Termenul “literatie” este folosit in presa.
Conform testelor PISA s-a constatat ca anumiti elevi stiu sa scrie si sa citeasca, dar nu inteleg cerintele si au rezultate slabe din acest motiv.
Despre termenul de literație am auzit prima dată în cadrul unor cursuri de formare.
Termenul de literație a fost introdus din ce în ce mai mult în cadrul cursurilor de formare.
Am întâlnit pentru prima dată termenul de literație la un curs.
Literația este o abilitate care constă în înţelegerea, interpretarea, crearea și comunicarea, pe baza unor materiale diferite și în orice context.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale diferite și în orice contexte.
„Alfabetizarea funcțională” reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
Am întâlnit pentru prima dată termenul de literație la un curs de formare.
Literația este o abilitate care constă în înţelegerea, interpretarea, crearea și comunicarea, pe baza unor materiale diferite și în orice context.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale diferite și în orice contexte.
„Alfabetizarea funcțională” reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
1. Termenul de literație l-am regăsit în literatura de specialitate. Da. Cred că există o diferență între literație și alfabetizarea funcțională. Diferența constă în competența de înțelege un mesaj scris și nu numai.
2. Diferența constă în faptul că Uniunea Europeană pune accentul pe formarea competențelor cheie necesare pe tot parcursul vieții.
3. Din nefericire, o știre adevărată.
1.Am intalnit termenul de literați o data cu participarea la webinariile Asociației OvidiuRo.
Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
2.Cred ca alfabetizarea si literația se completeaza reciproc.
3. Tehnologia utilizată în exces, in scopuri needucative, duce la o ruptura a tinerilor de realitate, dar si de societate.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale diferite, în orice contexte.
3. Da, ne confruntăm cu această problemă- în majoritatea claselor există astfel de elevi .
Termenul literaţie semnifică modul în care folosim totalitatea literelor, cifrelor şi simbolurilor pentru a crea un cuvânt, un mesaj scris, iar alfabetizare funcţională înseamnă gradul de înţelegere a mesajulul transmis de către un text lecturat.
Sunt de acord cu cele spuse mai sus
Literația este o abilitate care constă în înţelegerea, interpretarea, crearea și comunicarea, pe baza unor materiale diferite și în orice context.
Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale diferite și în orice contexte.
„Alfabetizarea funcțională” reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
Intelegere/învățare/Scris/Citit
1. Am întâlnit termenul de “literație” la atelierele ovidiu.ro, în cadrul cercurilor pedagogice, la cursurile din ultimii ani, la cursurile dvs.
2. Pe scurt: Literația – înțelegerea unui text; alfabetizarea învățarea scris-cititului.
3. Consider că afirmația este adevărată (“tinerii de 15 ani sunt analfabeți funcționali”).
Termenul de literație nu este unul uzual. În urma participării la asftel de cursuri, unde se folosește frecvent, cu siguranță va face parte din vocabularul personalului din învățământ care lucrează cu copiii.
1. Am intâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor pentru atelierele de vară.
2. Există diferență între cei doi termeni. Literația pe scurt reprezintă capacitatea de interpretare a textului fără a-i schimba sensul, iar alfabetizarea este însușirea citit- scrisului.
3. Sunt elevi dar și adulți ce pot fi numiți analfabeți funcționali.
Atelierele de Vara Șotron _ literație
Asociația Internațională de Literație prezintă conținutul competenței pentru perioada școlarității, iar Consiliul Uniunii Europene o include in sfera competentelor cheie care îi permit unei persoane să desfășoare cu succes activitățile pe tot parcursul vieții.
In mass media, noțiunea este folosita pentru a sintetiza cauze ale rezultatelor nesatisfăcătoare obținute la evaluările naționale.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Literația este o capacitate, abilitate, pe când alfabetizarea este un întreg proces de instruire, de învățare.
Consider că este un procent îngrijorător în ceea ce privește alfabetizarea funcțională. Elevii știu, noțiuni, definiții, dar nu știu să le explice. Termenul de literație l-am auzit pentru prima dată chiar la cursul Laboratorul de literație, pe care din păcate nu l-am finalizat, dar mi-a plăcut mult.
1. Literatia este un terman rar folosit in domeniul educational , iar alfabetizarea nu prea este functionala, desi elevii stiu sa citeasca de cele mai multe ori nu inteleg ceea ce au citit.
2. diferenta este data de tipul caracterului pluridisciplinar
3. Procentul este ingrijorator si arata ca elevii nu detin competente prin intermediul carora stiu cum sa invete.
Cred ca este nevoie de o indrumare mai atenta a copiilor spre lectura.
Am intalnit termenul de literație la webinariile Asociației OvidiuRo și cercurile pedagogice
Consider că alfabetizarea/activitățile din sectorul bibliotecă si literația se completează reciproc.
Tehnologia utilizată in scopuri educative este benefică deoarece cei mici fac parte din eradigitală și oarecum sunt mai atenti și activi la activități.
1. Se folosește rar temenul de literație
2.Caracterul pluridisciplinar face diferența
3.Din presa am auzit de analfabetism funcțional….și pare că este din ce în ce mai întâlnit în zilele noastre
• Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
• Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
• Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
• Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.”
Sunt diferite ca şi concept ,însă au legătură.Am auzit din presă de termenul ,,analfabetism funcţional”.E adevărat am întâlnit elevi care citeau texte însă fără a înţelege conţinutul.E importantă dezvoltarea gândirii critice,pentru a face conexiuni în diferite situaţii şi nu numai.Despre celălalt termen ,,literaţie”,l-am auzit des la webinariile Asociaţiei OvidiuRo.
1. Am intalnit in ultima vreme tot mai des acest termen, la diverse cursuri, cerucri pedagogice, formari etc dar si pe tot parcursul cursului dumneavoastra am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
1.Termenul de literatie l-am intalnit in media si în cadrul cursului Magia lecturii.Prin alfabetizare , copilul identifică,intelege, exprima si interpreteaza sentimente, opinii.
2.Diferenta consta in monodisciplinaritate si pluridisciplinaritate
3.Procentul este destul de mare si sunt necesare interventii pentru scaderea acestuia
,,Literație,, l- am întâlnit la atelierele de vară șotron .
1. De termenii literație, alfabetizare și alfabetizare funcțională am auzit în presă și în cărțile de specialitate de la facultate. Diferențele dintre ele ar fi că literația poate fi utilizată în TOATE disciplinele și în orice context, iar alfabetizarea în DIFERITE discipline și diferite contexte.
2. Diferențele dintre cele două definiții sunt: literație este o abilitate( Asociația Internațională de Literație), iar alfabetizarea o capacitate(Consiliul Un.Euro)
3. Nu știu dacă procentul este unul real, dar mulți adolescenți sunt, din păcate, analfabeți funcțional, având capacitatea de a ști să citească și să scrie, dar nu într-atât încât să se descurce cu un text la prima vedere.
1. De termenii literație, alfabetizare și alfabetizare funcțională am auzit în presă și în cărțile de specialitate și la un curs derulat prin CCD Olt
2.Diferențele dintre cele două definiții sunt: literație este o abilitate( Asociația Internațională de Literație), iar alfabetizarea o capacitate(Consiliul Un.Euro)
3.Procentul este destul de mare si sunt necesare interventii pentru scaderea acestuia.Cred ca este nevoie de o indrumare mai atenta a copiilor spre lectură.
Am intalnit termenul de literatie in cadrul formarilor de la Ovidiu.ro
Am întâlnit termenul de literație în cadrul formărilor de la Atelierele de Vară Șotron.
Alfabetizarea, în sensul inițial, face referire la învățarea alfabetului, a cititului și scrisului ca abilitate, iar alfabetizarea funcțională ridică nivelul la cel de competență. Termenii de literație și alfabetizare funcțională se suprapun și reprezintă înțelegerea și interpretarea unor idei, concepte, texte etc, corelate cu competența de comunicare (orală sau scrisă) în orice context, la orice vârstă.
Termenul de „analfabeți funcționali”, folosit cu duritate de către mass-media, se referă la faptul că elevii și-au format în școală abilități de citit-scris, dar nu atins nivelul de competență.
Procentul este îngrijorător…Se cuvine atât din partea cadrelor didactice cat și a părinților, să ia aminte și să motiveze elevii spre exersare…
Între literatie și alfabetizare cred că există foarte mici diferențe. Am fost obișnuiți cu termenul de alfabetizare…termenul ,,literatie,, cred că are o arie mai vastă de înțelesuri.
Sunt termeni din ce in ce mai des folosiți în ultima perioada, despre care, recunosc, trebuie să citesc mai mult, să aprofundez noțiunile descoperite aici.
Termenul de literatie l-am intalnit in cadrul proiectului Aventura prin lectura, dar si in cadrul evenimentelor realizate in cadrul Asociatiei Initiativa in Educatie, iar termenul de alfabetizare functionala l-am intalnit in cadrul prezentarilor realizate de diferite organizatii.
Nu percep nicio diferenta intre aceste notiuni.
1. Am intalnit termenul “literatie” in cadrul mai multor cursuri la care am participat si am ramas cu ideea ca literatia este o abilitate.
2. Diferența dintre cele două definiții date este dată doar de cuvintele folosite, adaugandu-se emotiile, intelegrea si exprimarea oral si in scris a acestora, însă esența e aceeași.
3. Procentul este ingrijorator, am citit si eu in presa numeroase articole insa nu aveau o sursa exacta, rezultatele la EN sau BAC consider ca nu testeaza cu adevarat literatia. Nu stiu care este sursa celor mentionati de dvs. atunci cand au oferit acest procent si nu sunt foarte sigura ca in Romania se testeaza cu adevarat literatia/ alfabetizarea.
Literație a fost des utilizat în primăvara anului 2022, pe parcursul procesului de diagnozî, realizat de Brio.
Definitia dată de CE punctează relaționarea între persoane, ceea ce Societatea de Literație omite.
Real
1. Acești trei termeni sunt foarte frecvent întîlniți. Primul teremen literație face referire la toate abilitățile necesare pentru a identifica, înțelege, interpreta și comunica utilizând materialele scrise, dar și cele audio și digitale. Alfabetizare constă în demersul parcurs de o persoană pentru a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. Alfabetizarea funcțională constă de asemenea în capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ. Mai exact să poți folosi ceea ce ai învățat.
2. În timp ce Asociația Internațională de Literație consideră că alfabetizarea constă în abilitatea dea a citi și înțelege acele forme de limbaj scris pe care le cere societatea și/ sau pe care individul le le apreciază. În același timp Consiliul Uniunii Europene consideră că alfabetizarea se realizează pe tot parcursul vieții și constă în abilitatea de a comunica într-un mod adecvat cu ceillați. Spre diferență de prima care se axează mai mult pe citirea propriuzisă a informației cea de-a doua pune accentul pe capacitatea de a descifra „limbajul corpului” în comunicarea cu ceilalți.
3. După părerea mea această afirmație nu este întru totul adevărată deoarece sistemul nostru pune prea mult accent pe sfera academică când face această afirmație, în schimb o persoană consoiderată analfabet funcțional s-ar putea să se descurce excelent în exprimarea și argumentarea unor opinii care fac parte din sfera lor de interes. Pur și simplu eu cred că și noi ar trebui să ne adaptăm la tinerii din ziua de azi care oricât de provocatori ar părea nu pot fi ghidați decât prin înțelegere.
-in cadrul unui articol, in presa; consider literatia mai mult decat o alfabetizare
– in prima situatie (AIL) literatia vizeaza strict individul, pe cand in a doua situatie (CUE) literatia vizeaza individul in conexiune cu alte persoane
– din pacate rezultatele testelor la nivel national aplicate copiilor pe parcursul scolaritatii arata clar existenta analfabetilor functionali, nu pot aprecia insa procentul, acesta fiind stabilit de servicii de specialitate
Părerea mea este că acele studii reflectă o realitate din învățământul românesc. Deși ne este greu să recunoaștem, multe dintre cadrele didactice realizează demersuri instructiv-educative ce nu sunt axate pe competențe.
1. Termenii, mai sus amintiți, i-am întâlnit în cadrul cursurilor parcurse cât și în mass media.
2. Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație include și vârstele școlare, cea de la Consiliul Uniunii Europene face referire la adulți.
3. Deoarece învățarea presupune în primul rând un parteneriat, consider că trebuie găsită cea mai bună metodă de atragere a elevilor în explorarea literației.
Adevărat
În definirea celor două concepte există zone comune (verbe ale funcționalității care toate duc spre „a comunica” până la urmă: a identica, a înțelege, a exprima etc.) și două mici adaosouri la definiția conceptului de alfabetizare funcțională este indicat „ce”-ul (concepte, sentimente, fapte opinii) și „cum”ul (verbal și scris). Folosirea în mass-media a expresiei mai sus amintite este corectă, cred eu: elevii sunt expuși unor texte variate, știu să le citească, dar nu le înțeleg, nu își pun întrebări, nu identifică barierele care fac imposibilă înțelegerea. Dintre toate verbele care sprijină definirea celor două concepte, verbele „a înțelege” și „a identifica” îmi par a fi cheia.
În mare parte e adevărat.
1.Termenii ,,literație” și ,,alfabetzare”i-am întâlnit în cadrul unor contexte teoretice de specialitate. În schimb termenul ,,alfabetizare funcțională” a fost promovat de către presă.
2.În definiția elaborată de Cosiliul Uniunii Europene, alfabetizarea constituie o competență-cheie necesară unei persoane pe tot parcursul vieții.
3.Presa a mediatizat adevărul în această privință, indicând lipsa competenței de înțelegere a unui mesaj.
1. Termenul l-am auzit în mai multe contexte școlare și în media.
2.Cele doua definiții sunt oarecum asemănătoare, diferă domeniul de aplicabilitate la care fac referire.
3.Alfabetizarea functională este un subiect de maximă actualitate și interes pentru sistemul educațional și social actual, iar soluțiile chiar dacă există, nu sunt aplicate.
Termenul ,,literatie,, l-am intalnit intr-un articol de pe un site cunoscut in domeniul educatiei. Deoarece intalnim tot mai des situatii cand unii elevi cunosc alfabetul, citesc anumite texte , insa nu inteleg continutul lor, cred ca scopul literatiei este intelegerea, constientizarea continutului informational pentru ca acesti elevi/tineri sa se poata folosi de achizitiile dobandite pe tot parcursul vietii si in toate contextele.
1.literatie, recunosc ca pentru mine e un cuvant oarecum nou, pe care pot sa il explic doar intuitiv ceea ce ar presupune. Alfabetizare- cunoasterea alfabetului, nu doar a literelor, alfabetizare functionala- alfabetizare cu scop aplicativ, prin care individul detine capacitati de a se adapta la cerintele sociale si a face fata in imprejurarai diverse.
2. definitiile oferite de cele 2 entitati sunt una in completarea celeilalte, una mai explicita decat cealalta
1.Termenul “literație” l-am întâlnit la cursurile de perfecționare.
2. Mi se pare că cele două definiții sunt asemănătoare.
3. Analfabetismul funcțional este foarte dezbătut deoarece reprezintă o mare problemă atât în rândul elevilor cât și în rândul tinerilor angajați.
Termenul de ,, analfabet funcțional” este folosit atunci când un elev citește , dar nu înțelege ce citește. Din ce în ce mai mulți copii citesc un text , dar nu știu să spună nimic despre conținutul acestuia.
1. Am auzit termenul “literație” pentru prima dată la cursul Scolii cu sclipici. In ceea ce privește alfabetizarea, este un termen des întâlnit, înca din facultate. Alfabetizarea funcțională cred ca se referă la aplicabilitatea celor învățate referitor la citit/scris.
2. –
3. Consider ca analfabetismul funcțional este real, multi dintre tinerii din zilele noastre nereușind sa înțeleagă ce se transmite intr-un text, chiar daca reușesc sa citească textul.
Cred că literația poate fi interpretată ca alfabetizare de bază. O diferență între cele două definiții ar fi: abilitate/capacitate. Cred că este o formulare înțeleasă de cititorii articolului!
Termenul de ”literație” l-am întâlnit în cadrul Cercurilor pedagogice, unde s-au prezentat și discutat despre metode și mijloace de îmbunătățire a literației la elevi.
Alfabetizare – dobândirea capacității de a scrie și de a citi
Alfabetizare funcțională – dobândirea unui set de competențe: citit, scris, calcul și folosirea acestora în diverse contexte
Literația este o capacitate, abilitate, pe când alfabetizarea este un întreg proces de învățare. Am întâlnit acești termeni la anumite cursuri. Fără literație nu se poate executa procesul de alfabetizare. Mulți elevi știu să citească sau sa scrie, dar nu știu să înteleagă mesajul textului.
Eu consider ca procentul atribuit analfabeților funcționali este departe de realitate,fiind mult mai mic decât ar trebui,dacă s-ar fi făcut o cercetare temeinica pe această temă și dacă ,prin extensie s-ar fi cercetat și familiile copiilor respectivi,poate s-ar fi înțeles care este una dintre cauzele care duc la acest lucru.
Analfabetismul funcțional este o incapacitate unei persoane de nu înțelege mesajul unei text literar sau nonliterar, de opera cu informațiile desprinse din textul citit.
Elevii își concentrează atenția și motivația pentru alte tipuri de activități relaxante, considerând lectura activă neimportantă.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Articolul prezintă o realitate din zilele noastre, deoarece întâlnim persoane crescute și educate în medii defavorizate, care poate au ajuns sa aibă o situație financiara bună , dar care deși citesc sau percep un mesaj, o idee, nu reusesc sa înțeleagă în profunzime cele transmise ori eventual sa îndeplinească anumite cerințe/sarcini cu privire la mesaj.
Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
Alfabetizarea este un process de instruire a unor personae cu scopul obțineriiabilității de a scrie și a citi.Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
Procentul de 42 % este foarte mare și cred că provine din rândul elevilor care trăiesc în medii defavorizate, în familii cu o situație materială precară și lipsiți de interesul pentru educație.
1. Din punctul meu de vedere termenul literaţieeste abilitatea de a folosi, înţelege, materialele scrise. Alfabetizarea este capacitatea de a identifica materialele scrise, iar alfabetizarea funcţională este capacitatea de a identifica şi înţelege, de a desprinde ideile dintr-un conţinut, din materiele scrise.
2. Diferenţa dintre cele două definiţii este faptul că în definiţia Consiliului Uniunii Europene, competenţa comunicare a fost înlocuită cu competenţa de alfabetizare.
3. Consider că acest procentaj este atât de mare deoarece, foarte mulţi copii nu sunt concentraţi asupra ceea ce citesc asfel nici nu e posibil să înţeleagă cele citite sau să desprindă informaţiile de detaliu.
Eu înțeleg prin alfabetizare procesul de învățare a literelor alfabetului, iar prin alfabetizare funcțională acea citire conștientă, adică elevul înțelege ce citește și poate rezolva cerințele/ aplica. Termenul de literație l-am descoperit în cadrul acestui curs.
1. Pentru prima data am intalnit acest termen tot la dvs in contextul participarii la proiectul Aventura prin lectura, de unde am aflat de Fundatia Noi Orizonturi si am participat si la un webinar de-ale dvs.
2. Observ ca cele doua concepte, aparent, se referea la aceleasi competente de scris-citit dar spre deosebire de abordarea Consiliului Uniunii Europene, care foloseste alfabetizarea functionala referitor la un comportamant destul de superficial, Asociatia Internationala de Literatie, pare ca vrea sa abordeze mai profund aceasta competenta. Din punctul meu de vedere, mai exista si diferenta de percepere la prima vedere a termenilor. Spre exemplu, literatie este un concept mai prietenos decat alfabetizare functionala.
3. Consider ca aceasta formulare a mass-media este usor peiorativa, la varsta de 15 ani inca mai existand sansa de imbunatatire a literatiei, cu un ajutor specializat.
1. Am întâlnit termenul “literație” când am început să colaborez cu Asociația OvidiuRo. Am organizat după aceea mai multe Ateliere de literație în cadrul cărora le-am arătat părinților cum le pot citi copiilor.
2. Literația este o abilitate, în timp ce alfabetizarea este capacitate, ambele folosesc materiale audio-video și vizuale pentru a identifica, înțelege, crea și interpreta concepte întâlnite în orice disciplină.
3. Procentul de 42% este cam mare. Asta înseamnă că aproape jumătate dintre copiii de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc.
Alfabetizarea este procesul de predare-învățare prin care copiii învață alfabetul, să citească și să scrie;
Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor (și a adulților) de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu; presupune competența de receptare de text (de a extrage semnificația unor texte și de a face interpretări), competența de exprimare orală și redactare de text în contexte variate de viață;
Literația înglobează cele două concepte anterioare;
Cel mai des am auzit termenul “literație” în presă. Cred că acesta se referă la capacitatea de a exprima și crea sentimente, opinii atât verbal cât și scris, capacitatea de a comunica.
Alfabetizarea se referă la procesul de instruire cu scopul de a obține abilități de a scrie și a citi.
Alfabetizarea funcțională cred că se referă la capacitatea unei persoane de a interacționa și de a se adapta rapid la condițiile unui anumit mediu.
Literația este o abilitate, în timp ce alfabetizarea este capacitate, ambele folosesc materiale audio-video și vizuale pentru a identifica, înțelege, crea și interpreta concepte întâlnite în orice disciplină.
Cred că procentul e puțin exagerat deoarece, copilul Interpretează şi integrează idei şi informaţii din textul dat, stabileşte şi interpretează relaţii de tip cauză-efect, atribuie corect consecinţele şi cauzele posibile ale unor evenimente şi comportamente, face inferenţe şi interpretează ipoteze, stabileşte asemănări şi diferenţe între fapte, personaje şi evenimente, desprinde concluzia dintr-o suită de argumente, desprinde mesajul global al textului şi identifică generalizări făcute sau sugerate
Termenul de „literație” l-am întâlnit în diferite articole și în discuțiile din anii de facultate, iar „alfabetizare funcțională” este un termen folosit foarte des atât în mass-media, documente, articole și de către oamenii din jur. Cei doi termeni, chiar dacă au aceeași rădăcină, sunt diferiți. Alfabetizarea se referă la însușirea alfabetului ca semn, grafism, sunet și la capacitatea de a le folosi în scris, citit și conversat, pe când „alfabetizarea funcțională” integrează capacitatea de a formula concluzii, ipoteze și idei pe baza unui text scris sau citit, mai exact înțelegerea textului și folosirea gândirii cirtice.
Literația se bazează pe achizițiile timpurii ale copilului, predecesoare etapei de alfabetizare care îl ajută să opereze cu abilitățile de citit-scris în diverse contexte ale învățării formale sau informale.
Procentajul prezentat de mass-media poate fi real, însă nu se cunoaște modul în care acești elevi au fost evaluați pentru a ajunge la aceste rezultate, nu se cunosc variabilele care ar putea influența acest procentaj, însă, într-adevăr situația educației din țară este îngrijorătoare.
Literația este o abilitate de interpretare, creare și comunicare în orice context; care se formează prin învățarea, însușirea literelor.
Alfabetizarea funcțională este o capacitate de exprimare, creare și interpretarea conceptelor, sentimentelor, faptelor și opiniilor în diferite contexte, la baza căruia stă literația și care este în permanentă evoluare.
1.Am întâlnit acest termen în cadrul cursurilor de perfecționare.
2. Diferența este dată ce caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Procentul este mare și îngrijorător. Copiii nu mai citesc ,iar dacă o fac nu știu să folosească informațiile pentru a exprima opinii, pentru a-și forma păreri.
Am întâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor de formare în cadrul comunității Teach for Romania!
1.Noțiunea de ,,literație,,am auzit-o de curând,iar pe celelalte două le tot aud in mass media.Alfabetizarea este un prim pas spre literație.
2/Alfabetizarea funcțională=Literație
3.Cred că există analfabetism funcțional ,dar nu știu în ce măsură procentele sunt reale.Nu cred că există mijloace obiective de stabilire a nivelului de analfabetizare funcțională.
1. Termenul “literație” se referă în mod general la capacitatea de a citi și de a scrie. Acesta este un concept larg care poate acoperi o gamă variată de abilități legate de limbaj și alfabetizare. Literația este o abilitate esențială pentru comunicare și educație în societatea umană.
“Alfabetizare” sau “alfabetizare de bază” se referă la abilitatea de a citi și scrie litere și cuvinte simple, dar poate include și înțelegerea noțiunilor de bază ale limbajului scris. Alfabetizarea se concentrează pe dezvoltarea abilităților de bază în ceea ce privește citirea și scrierea.
Literația este o noțiune generală care se referă la abilitatea de a citi și scrie, în timp ce alfabetizarea se referă la abilitățile de bază de citire și scriere, iar alfabetizarea funcțională adaugă dimensiunea aplicată a acestor abilități în contexte practice. Există o diferență semnificativă între aceste trei noțiuni, în sensul că alfabetizarea și alfabetizarea funcțională reprezintă sub-categorii ale literației, care implică diferite grade de abilități și aplicabilitate.
2. Atât Asociația Internațională de Literație, cât și Consiliul Uniunii Europene oferă definiții ale literației care sunt relevante pentru contextul lor specific. Cu toate acestea, există unele diferențe subtile între aceste definiții:
Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație:
Asociația Internațională de Literație definește literația ca “abilitatea de a identifica, înțelege, interpreta, crea, calcula și comunicare utilizând materiale scrise asociate cu diverse contexte. Literația implică un set complex de abilități pentru a obține scopuri personale și sociale.”
Această definiție este foarte cuprinzătoare și subliniază diversitatea abilităților implicate în literație, inclusiv abilitățile de citire, scriere, calcul, interpretare și comunicare.
Definiția de la Consiliul Uniunii Europene:
Consiliul Uniunii Europene definește literația ca “abilitatea de a accesa, a înțelege, a evalua și a utiliza informații scrise în scopuri variate în contextele vieții de zi cu zi.”
Această definiție este mai concentrată pe aspectul practic al literației și pe abilitatea de a utiliza informații scrise în viața de zi cu zi.
Diferența principală constă în accentul pus pe aspectele practice și funcționale ale literației în definiția Consiliului Uniunii Europene, în timp ce definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație subliniază și aspectele mai complexe ale literației, cum ar fi interpretarea și crearea de materiale scrise. Ambele definiții sunt valabile și potrivite pentru contextele lor specifice, iar ele reflectă abordări diferite ale conceptului de literație.
3. Utilizarea formulării “(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional” în mass media poate fi considerată ca o modalitate de a atrage atenția asupra unei probleme serioase legate de abilitățile de literație ale tinerilor din România. Cu toate acestea, este important să ne uităm cu atenție la contextul și la datele reale din spatele acestei afirmații pentru a înțelege cu adevărat ce înseamnă “analfabeți funcţional” în acest context și ce impact are această cifră asupra tinerilor și societății în ansamblu.
Analfabetismul funcțional se referă la incapacitatea de a utiliza abilitățile de citire, scriere și calcul în situații practice de zi cu zi. În cazul în care cifra de 42% este susținută de date empirice și reflectă o realitate obiectivă, aceasta indică o problemă serioasă în sistemul de educație din România, în ceea ce privește pregătirea tinerilor pentru a face față cu succes cerințelor literației funcționale.
Cu toate acestea, este important să se analizeze cu atenție datele, metodele de măsurare și contextul înainte de a emite judecăți sau concluzii definitive. În plus, este important să se identifice cauzele subiacente ale analfabetismului funcțional și să se dezvolte strategii eficiente pentru a aborda această problemă. Utilizarea unei cifre alarmante în mass media poate fi utilă pentru a atrage atenția asupra problemei, dar ar trebui să fie însoțită de eforturi reale pentru a îmbunătăți sistemul educațional și a ajuta tinerii să dezvolte abilități de literație funcțională.
1. Alfabetizarea este procesul de predare-învățare prin care copiii învață literele alfabetului, citesc și scriu.
2.Afabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor (și a adulților) de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu; adică înțeleg ceea ce citesc.
3.Literația cuprinde cei doi termeni la un loc.
1. Am întâlnit adesea în ultimii 10-15 ani termenul „literație„ atât în presă cât și în literatura de specialitate.
2. Diferența dintre cele două definiții constă în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”. Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație include și vârstele școlare, cea de la Consiliul Uniunii Europene face referire la adulți.
3. Din păcate este cât se poate de adevărat.
Ideea e că acei 42% nu înțeleg ceea ce citesc, dovadă răspunsurile date în testele avute în atenție de autorii articolului
Cu mare tristete, afirmatia este corecta. Depinde de noi să contribuim la corectare!
1. Este prima dată când întâlnesc termenul “literație”. Termenii alfabetizare și alfabetizare funcțională i-am întâlnit in ultimii ani in activitățile de comise metodica. Alfabetizarea este procesul de predare-învățare. Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor (și a adulților) de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu.
2.Literatia urmărește un cumul dintre alfabetizare și alfabetizare funcțională.
Definiția data de Asociația internațională de literatie este foarte cuprinzătoare și subliniază diversitatea abilităților implicate în literație, inclusiv abilitățile de citire, scriere, calcul, interpretare și comunicare.
Definiția data de cei de la UNESCO este mai concentrată pe aspectul practic al literației și pe abilitatea de a utiliza informații scrise în viața de zi cu zi. Ambele definiții sunt valabile și potrivite pentru contextele lor specifice, iar ele reflectă abordări diferite ale conceptului de literație.
3. Utilizarea unei cifre alarmante în mass media poate fi utilă pentru a atrage atenția asupra problemei, dar ar trebui să fie însoțită de eforturi reale pentru a îmbunătăți sistemul educațional și a ajuta tinerii să dezvolte abilități de literație funcțională.
Am inteles ca alfabetizarea cuprinde capacitatea de a a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.
Analfabetul functional este cel ce nu intelege ceea ce a citit si nici nu cauta raspunsuri .
Invatamantul este chemat sa ajute pe elevi sa inteleaga ceea ce au citit si sa caute informatii.
Inseamna ca 42 % dintre elevi nu inteleg ceea ce cjtesc si nu stiu caute informatii.
Am observat că elevii noștri citesc, scriu, dar nu înțeleg de cele mai multe ori ce citesc. Cauzele sunt multiple. Înțeleg prin alfabetizare procesul de învățare a literelor alfabetului, iar prin alfabetizare funcțională acea citire conștientă. Termenul de literație l-am descoperit în cadrul acestui curs.
Termenul de literație l-am intâlnit când am început să particip la Școli cu sclipici, iar ceilalți termeni de foarte multe ori la TV. Consider că Asociația Internațională de Literație acordă o arie mai largă termenului de literație față de cea a Consiliul Uniunii Europene. Cred că mass media folosește formularea ”analfabeți funcțional” nu cu sensul de adult, angajat (privat/stat), ci se referă la acei elevi care pot citi un text, dar nu înțeleg ce au citit, nu pot extrage esențialul dintr-un text citit/audiat.
Termenul de literatie ,,literacy “ in engleza se refera la abilitatea de a citi si scrie. Prima data, in Uk am auzit acest termen. Iar celalat termen de ,,analfabet functional” se refera la cel care nu detine suficiente competente de baza, precum: a intelege mesajul unui text, a interpreta o informatie etc. Si studiile nationale de literatie pot arata acest lucru.
1. Literația este o abilitate de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica prin diferite mijloace în orice context iar alfabetizarea este o capacitate
2. Cele două definiții sunt aproape identice
3. Acest procent, dacă este într-adevăr 42%, este îngrijorător
Alfabetizarea funcțională stă la baza literației.
Este foarte importantă citirea conștientă.
1. termenul de literație l-am întâlnit la Atelierele de vară Șotron
2. deși par a fi similari, termenii de alfabetizare și alfabetizare funcțională fac parte din procesul de literație
3. procentul este exagerat. nu cred ca 42% dintre elevii de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc
Termenul de literatie l-am intalnit la cursuri de formare si in media online.Exista asemanari si deosebiri intre termenii literatie si alfabetizare.Din pacate procentul este unul realistic deoarece din ce in ce mai multi copii citesc dar nu inteleg continutul a ceea ce citesc.
In ultimul timp se vorbeste din ce in ce mai mult despre literatie si analfabetism functional. Este important si totodata necesar sa inlaturam analfabetismul functional din randul elevilor prin intermediul tehnicilor de literatie si nu numai.
1. Literaţia -Abilitatea de a citi înseamnă „a înţelege și a utiliza acele forme de limbaj scris pe care le cere societatea și/ sau pe care individul le apreciază.
Alfabetizarea- capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.
2. Literația înglobează cele două concepte: alfabetizare şi alfabetizare funcţională. Diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
3. Este un fenomen des întâlnit. Mulți elevi din țara noastră știu să citească şi să scrie, dar nu știu să înteleagă mesajul textului.
Termenul “literație” se referă la capacitatea de a citi, scrie și înțelege informațiile scrise într-un mod eficient și critic. În general, literația nu se referă doar la abilitatea de a decoda literele și cuvintele, ci și la capacitatea de a interpreta și a utiliza informațiile scrise în diferite contexte.
Termenul “literație” l-am întâlnit și folosit în contexte educaționale, de cercetare și în discuții despre dezvoltarea abilităților de citire și scriere. De asemenea, “alfabetizare” și “alfabetizare funcțională” sunt expresii pe care le-am întâlnit în contexte similare, în special în domeniul educației și al dezbaterilor despre nevoia de a dezvolta abilități solide de citire și scriere în societate.
Prima data când am auzit despre termenul de „literație” a fost la cursul de Didactica predării Limbii și literaturii române pentru ciclul primar. La acel moment nu am reușit să-mi delimitez foarte bine înțelesul termenilor de literație și alfabetizare, acum parcurgând cursul acesta constat că literația înglobează conceptul de alfabetizarea și alfabetizare funcțională de care din punctul meu de vedere, doar dezvoltând cele două concepte putem vorbi și despre literație.
În legătură cu procentul de 42% dintre elevii de 15 ani care sunt analfabeți funcționali, este un procent enorm de mare și totodată îngrijorător, iar din pacate proiectele pentru a-i ajuta pe acești copii sunt foarte puține. Dacă fiecare dintre persoanele cu importanță decizională ar conștientiza problemele care apar în urma unui alfabetism funcțional sunt sigură ca acest procent ar scădea considerabil.
Consider aceasta afirmatie nepotrivita, deoarece este prea devreme sa etichetam un elev de 15 ani ca fiind „analfabet functional”, in contextul in care el se afla inca in procesul de invatare. Este la varsta la care deprinde abilitati de comprehensiune, de comunicare, astfel ca nu poate fi numit in felul acesta.
Literația este o abilitate, iar alfabetizarea este o capacitate.
Dacă 42% dintre elevii de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc, atunci e îngrijorător.
1.Când spun literație, mă gândesc la capacitatea unei persoane de a înțelege un text, diferite semne universale (cum ar fi semnele de circulație), de a opera cu numere. Prin alfabetizare eu înțeleg deprinderea de a citi, iar prin alfabetizare funcțională înțeleg că o persoană înțelege textul pe care-l citește.
2.Spre deosebire de Asociația Internațională de Literație, Consiliul Uniunii Europene consideră că literația se referă atât la exprimarea în scris, cât și la exprimarea orală.
3.Cred că în România nu avem statistici relevante despre nivelul de literație al elevilor.
Literație – Abilitatea de a înțelege ceea ce citim
1. Am folosit termenul de literatie in explicarea necesitatii citirii constiente, aplicate in experiente de buna practica. Alfabetizare inseamna parcugerea etapelor necesare insusirii citirii, iar alfabetizare functionala presupune utilizarea cu succes a citirii in experiente de viata.
2. Ambele organisme percep literatia ca un proces complex, laborios, pe parcursul vietii individului.
3. Formularea ca 42% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeti functionali ar trebui sa aiba la baza o demonstratie riguroasa statistica.
În mare măsură este adevărat!
Termenul de literatie se refera la intelegerea, crearea si scrierea unui text, alfabetizarea presupune invatarea scrisului si a cititului, iar alfabetizarea functionala intelegerea si scrierea conceptelor din diferite domenii de activitate.
Am întâlnit termenul „literație” în cursurile de specialitate din cadrul perfecționării profesionale. Este un termen nou, care, așa cum am aflat de la dv., nici nu a fost inclus în DEX. Alfabetizarea se referă la abilitatea elevului de a-și însuși alfabetul și de a-l folosi pentru a citi. Alfabetizarea funcțională înseamnă a se folosi de abilitatea de a citi pentru a înțelege și a se descurca în sarcinile specifice.
Consider exagerat procentul de 42% dintre elevii români cu vârsta de 15 ani.
În ziua de astăzi se folosește foarte mult termenul de literație, în mare parte este adevărat.
Analfabeți funcționali pare un termen dur, dar sunt în mare parte de acord cu acest termen. În realitate întâlnim tot mai multe exemple din acest domeniu, în rândul tinerilor, ceea ce este foarte trist. Cu toate acestea, poate scuza lor este tocmai lipsa unei baze încă din perioada timpurie și lipsa educației.
Teremenul de literație l-am auzit destul de recent, iar cel de alfabetizare destul de des în mass media. Cred că termenii sunt asemănători, doar că literația înglogează temrenii de alfabetizare și alfabetizare funcțională.
Diferența dintre cele două definiții este dată de sintagma: „ atât verbal, cât și în scris”.
Nu știu cât reprezintă procentul de analfabeți funcțional.
1.Cuvântul „literație” l-am întâlnit la un proiect implementat de Republica Moldova în cadrul Platformei Educației online fără hotare. Din acest p.d.v. sunt cu un pas înaintea noastră. Au foarte multe programe dezvoltate pe această temă – literația.
2. Diferența constă între caracterul monodisciplinar și cel pluridescilinar
3. Afirmația este îngrijorătoare. Nu știu ce studiu a fost făcut și cât de real poate fi.
Termenii de literație/alfabetizare funcțională i-am auzit cel mai adesea în mass media.
După mine, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Cred că afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcțional sunt exagerate.
1.Termenul „literație” l-am întâlnit urmărind cursurile şi activităţile Fundaţiei Noi orizonturi. Sintagma “alfabetizare funcțională” am auzit-o în mass media. Cred că cei doi termeni sunt asemănători şi extind termenul “alfabetizare”.
2. Diferenta dintre cele două definiţii constă în capacitatea de a construi sens din textele prezenate si capacitatea de a comunica si a stabili conexiuni.
3. Se foloseşte această formulare în mass media fără a se explica ce înseamnă, lăsând loc interpretării că acel procent de elevi nu ştiu să citească şi să scrie la un nivel de bază. Interpretarea corectă ar fi, probabil, faptul că acei elevi nu pot folosi cele citite în operaţii mai complexe ale gândirii (analiză, sinteză, evaluare).
Termenul de “literație” este întâlnit din ce în ce mai mult în domeniul educației, în cadrul diverselor cursuri de specialitate și nu numai. În opinia mea, face referire la capacitatea de a înțelege și de a scrie un text, în timp ce “alfabetizarea” presupune învățarea scrisului și cititului. “Alfabetizarea functională” stă la baza înțelegerii anumitor concepte din diferite domenii de activitate.
Formularea din mass-media în legătură cu tinerii din țara noastră cred că ilustrează un adevăr, dovadă fiind faptul că din ce în ce mai mulți elevi nu reușesc să înțeleagă mesajele din textele pe care le întâlnesc.
În presă e menționat deseori termenul de “ literatie”
1.Literația se referă la dezvoltarea competențelor de lectură, care facilitează întelegerea și utilizarea informațiilor scrise în viața de zi cu zi, acasă, la serviciu, în colectivitate astfel încât persoana în cauză să-și poată atinge anumite scopuri personale și să-și dezvolte cunoștițele și capacitățile. Competențele de literație se referă la :
– capacitatea de a lectura un text;
– capacitatea de a înțelege informațiile / mesajul textului citit;
– capacitatea de a face legături cu ceea ce ști despre textul citit.
– capacitatea de a formula un punct de vedere.
– capacitatea de a exprima punctul de vedere/opinii.
2. Alfabetizarea se referă la învățarea scrisului și cititului.
,,Alfabetizarea funcțională înseamnă capacitatea unui individ de a interacționa și de a se adapta la condițiile mediului, pentru a activa în acel mediu.
3. Formularea din mass- media despre tinerii români este adevarată , acest procent fiind confirmat de rezultatele obținute de elevii români la teste PISA – teste care evaluează competențe, nu cunoștințe.( elevii români știu să scrie și să citească, dar nu înțeleg mesajele textelor citite, nu pot folosi informațiile și nu pot avea păreri.
Termenul de”literație”l-am întâlnit la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație înseamnă alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
1. Termenul literație l-am întâlnit anul acesta pentru prima dată în cadrul programului Teach for Romania și consider că face trimitere la o abilitate: în care citirea are sens pentru noi și cu acel sens ne putem descurca în diferite contexte. Alfabetizarea este un limbaj comun descifrat de majoritatea persoanelor. Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea unui individ de a înțelege cunoscutele și necunoscutele într-un anumit moment și a se adapta prin diferite metode în orice contexte ce includ lucruri uneori chiar nefamiliare.
2. Sunt foarte asemănătoare ca și definiție.
3. Posibil.
1. Am întâlnit termenii ,,literație”și ,,alfabetizare funcționaă”la unele cursuri și în mass-media.
2.Conform Asociației Internaționale a Literației: literația reprezintă abilitatea de a identifica, ințelege, a interpreta, crea și comunica folosind materiale scrise, audio, digitale în toate disciplinele și in orice c:ontext.
Consiliul UE: Alfabetizarea- capacitatea de a identifica, înțelege,exprima, crea și interpreta concepte, sentimente,fapte și opinii, verbal și în scris,folosind materiale vizuale, audio în diferite discipline și în diferite contexte.
3. Posibil
Recunosc că termenul de literație mi- a atras atenția pentru prima dată în această toamnă, aruncând un ochi peste temele impuse în cadrul Cercului pedagogic de la nivelul Inspectoratului Școlar Județean.
1. Consider că termenul LITERAȚIE= ALFABETIZARE( care are loc încă de la grădiniță și apoi în clasele primare, etc.)+ ALFABETIZARE FUNCȚIONALĂ( care are loc pe tot parcursul vieții)
2. Definiția dată de UNESCO este una amplă, față de cea dată de Asociația Internațională de Literație
3. Consider că se fac prea multe estimări și nu se iau măsuri pentru a se îmbunătăți situațiile prezentate. Din moment ce educația nu este finanțată corespunzător și se continuă cu reforme prea dese, proaste și fără rost, procentele vor fi din ce în ce mai dezamăgitoare pentru învățământul românesc.
Am folosit destul de des termenul de LITERAȚIE deoarece am urmat cursuri pe acest subiect și sunt mentor în Asociația InfinitEdu. În sala de grupă avem centrul de activitate ALFABETIZARE, unde noi citim povești, răsfoim cărți, scriem.
Alfabetizarea este un limbajul comun folosit de oameni pentru a comunica. Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea unei persoane de a înțelege și de a se adapta în orice situații care implică lucruri, informații mai puțin cunoscute.
Procentajele publicate sunt adeseori generalizate, însă trebuie să ne alarmeze să luăm atitudine.
Am auzit de termenul “literație”, însă nu am avut interesul de a pătrunde în substratul acestuia.
1.Termenul de „literație” nu este chiar nou pentru mine și l-am întâlnit în cadrul unor ateliere și pe parcursul programelor de formare la care am participat . Termenii ,,alfabetizare” și „alfabetizare funcțională” i-am întâlnit cel mai adesea în sondaje, cercetări, la cursuri, presa.
2.Termenul de „alfabetizare” mă duce cu gândul la procesul învățării citit-scrisului, în schimb, termenul de „literație” reprezintă abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Literația are la bază achizițiile fundamentale-cititul și scrisul. În plus, literația este văzută ca rezultatul experiențelor sociale și presupune anumite scheme de utilizare. Literația este un set de abilități de citire și scriere, de identificare, înțelegere, interpretare, comunicare a ceea ce s-a citit pentru a aplica și a utiliza informațiile în viața de zi cu zi.
3.Da, numerosi elevi români sunt analfabeți funcţional. Deşi mulți elevi ştiu să citească/să scrie, nu înţeleg ce au citit sau poate înțeleg la un nivel superficial, nu pun în relație enunțul tocmai citit cu înțelegerea globală a textului. Dar cel mai mult, aceștia nu pot comunica verbal sau în scris despre ceea ce au citit. Acest lucru se reflecta indifent de materia pe care o predam.
1.Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Literatie – termenul l am auzit, pt prima dată, în rapoartele concepute pe subiectele testelor PISA.
Alfabetizarea/alfabetizarea funcțională sunt des întâlnite în acțiunile educaționale demarate din ciclul primar. Constituie obiectul multor cercetări, proiecte si parteneriate, având în prim plan mai ales copiii din zonele defavorizate. Scopul – remedierea/ameliorarea lacunelor scris-cititi ale copiilor.
2.Literație – abilitate
Alfabetizare – capacitate
3. Procentajul atât de ridicat în alfabetismul functional prezent în rândul elevilor din România ridică reale semne de întrebare intregului sistem de invatamant din tara noastră. Cert este că se cere, cu imperiozitate:
-alinierea sistemului educațional tendințelor europene existente în acest moment
-pregătirea temeinica a cadrelor didactice prin cursuri de formare, care să umple golurile existente în practica didactică
-cooptarea, in echipa decidențior educationali si reprezentantilor curricululmului, a unor cadre didactice care realmente stau la catedră și pot impartași informații prețioase din campul educațional, de zi cu zi.
Literatia- nu este un termen pe care sa il fi auzit des, insa cred ca il pot asocia cu contextul scolar, cu programa de comunicare in limba romana
Alfabetiare- a invata citirea si scrierea
Analfabet functional- a sti sa citesti, insa a nu intelege continutul.
Cred ca procentul poate fi adevarat.
Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
-Alfabetizarea este procesul de predare-învățare prin care copiii învață alfabetul, să citească și să scrie; se deprinde la final de grădiniță și clasele primare;
-Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor (și a adulților) de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu; presupune competența de receptare de text (de a extrage semnificația unor texte și de a face interpretări), competența de exprimare orală și redactare de text în contexte variate de viață; se deprinde în clasele primare și se verifică pe tot parcursul vieții;
-Literația înglobează cele două concepte anterioare; ea începe din primele zile de viață ale copilului, încă cu mult înainte de a întâlni un profesor și presupune achiziții de limbaj și experiențe ale copilului cu cartea (textul tipărit) facilitate de familie; pe parcursul școlii presupune diagnosticarea elevilor în privința abilităților de citire-scriere-înțelegere text și proiectarea unor planuri personalizate de sprijin prin care copiii să recupereze lipsurile și să aibă acces la învățare ascendentă pe tot parcursul vieții.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului parcurs cu cei din Teach for Romania
2. În opinia mea, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător, deoarece din ce în ce mai multe persoane nu înțeleg ceea ce citesc și nu pot aplica în viața de zi cu zi cunoștințele respective.
*Literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
* Alfabetizarea este un proces de instruire a unor persoane cu scopul obținerii abilității de a scrie și a citi. Starea de alfabetizare, prin scriere și citire, ajută la transmiterea mesajelor în spațiu și timp.
1. Am intalnit termenul “literatie” in mediul scolar (cursuri, cercuri pedagogice, seminare). Termenul “alfabetizare functionala” l-am intalnit mai mult in mass-media.
2. AIL prezinta literatia ca pe o abilitate (a face usor si cu pricepere), Consiliul UE prezinta alfabetizarea ca pe o capacitate (posibilitatea de a realiza ceva).
3. In mass-media, multe titluri sunt “ace” pentru a atrage view-uri. Din pacate, putine articole sunt bazate pe cercetare, documentare si transmiterea obiectiva a informatiilor.
Termenul de “literație”l-am întâlnit la acest curs.
Diferența constă în expresia,,toate disciplinele,in orice context”față de ,,diferite discipline,diferite contexte”.
Sunt de acord cu cele prezentate.
1.Termenul “literație” se referă la capacitatea de a citi și scrie, dar și la înțelegerea și utilizarea informațiilor în mod critic. Alfabetizarea se referă la abilitatea de a citi și scrie într-un mod de bază, în timp ce alfabetizarea funcțională se extinde pentru a include aptitudini mai avansate necesare pentru a face față cerințelor cotidiene. Există o diferență între cele trei noțiuni, deoarece literația include și aspecte critice și interpretative ale cititului, pe când alfabetizarea și alfabetizarea funcțională sunt mai legate de abilități de bază de citire și scriere.
2.Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație se concentrează pe capacitatea de a înțelege și utiliza informațiile scrise în diverse contexte, în timp ce definiția de la Consiliul Uniunii Europene subliniază aptitudinile necesare pentru a participa în mod activ și de succes la societate. Diferența constă în accentul pus pe funcționalitate și participare socială în definiția Uniunii Europene.
3.Folosirea formulării “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional” în mass media pare să sublinieze o preocupare legată de nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor români la vârsta de 15 ani. Aceasta sugerează că un procent semnificativ de elevi ar putea avea dificultăți în aplicarea abilităților lor de citire și scriere în contexte practice sau sociale. Este important să fie clarificată metodologia și criteriile folosite pentru a determina această cifră și să fie luate în considerare contextele socio-economice și educaționale.
1. Am întâlnit termenul de ”literație” pentru prima oara în cadrul practicii pedagogice din liceu, apoi la cursurile de fomare si în cărțile de specialitate . Alfabetizarea reprezintă învățarea alfabetului, citit, scris , iar alfabetizarea funcțională scoate in evidență capacitatea elevului de a înțelege mesajul textului citit, de a face legătură între cerința și noțiunile învățate. Literația este capacitatea de relaționare cu un text din toate perspectivele: întelegerea textului, selectarea informatiilor principale/importante, interpretarea textului, utilizarea informațiilor noi descoperite.
2. AIL prezinta literatia ca pe o abilitate , o capacitate de a intelege si utiliza informatii in diferite contexte. Consiliul UE scoate in evidenta importanta participării in mod activ si de succes in societate.
3. Consider ca procentul este real, avand in vedere faptul ca Romania nu este o tara in care locuitorii pun foarte mare accent pe lectura, ci manifesta un dezinteres pentru carte. Lectura a fost inlocuita cu tehnologia, care este mult mai la indemana tinerilor.
Literația= abilitatea de a citi conștient
Literația este redimensionată drept alfabetizare
1. Am folosit termenul „literație” în contextul educației, pentru a descrie obiectivele de învățare ale elevilor în ceea ce privește lectura, scrierea și înțelegerea textului. De exemplu, aș putea spune că „un obiectiv de literație pentru elevii de clasa a IV-a este să poată citi și înțelege un text informativ de 1000 de cuvinte”. Termenul „alfabetizare” este adesea folosit ca sinonim pentru „literație”, dar există o diferență subtilă între cele două concepte. Alfabetizarea se referă în mod specific la capacitatea de a citi și scrie, în timp ce literația este un concept mai larg care include și înțelegerea și utilizarea informațiilor scrise. Termenul „alfabetizare funcțională” este un termen mai recent care se referă la capacitatea unei persoane de a folosi abilitățile de alfabetizare pentru a-și atinge obiectivele în viața de zi cu zi. De exemplu, o persoană cu alfabetizare funcțională ar putea citi un prospect medical pentru a înțelege instrucțiunile de utilizare ale unui medicament sau ar putea citi un anunț de angajare pentru a înțelege ce se cere pentru un anumit post.
2. Definiția adaptată după ALA oferă o imagine mai completă a ceea ce înseamnă literația, în timp ce definiția Consiliului UE se concentrează pe abilitățile de bază necesare pentru a participa la societate.
3. Cred că folosirea în mass media a formulării „aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.” este alarmistă și poate fi dăunătoare.
1. Înțeleg că analfabetismul funcțional este lipsa literației, ca abilitate.
2. Cred că sunt două definiții care încearcă să acopere aceeași problemă, în esență o deficiență de înțelegere – privind „înțelegerea” ca proces cognitiv.
3. Cerința e vagă. Nu știu cine este Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale, dar date similare au fost vehiculate și de alte entități. Oricum, bănuiesc că au spus „aproape 42%” pentru că procentul este de 41 virgulă ceva.
Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
Din păcate acest procent este îngrijorător deoarece o mare parte dintre elevii de azi termină studiile și, deși știu să citească au o problemă cu înțelegerea mesajului unui text fapt ce conduce la o capacitate redusă de a funcționa în societate ca cetățeni activi.
Prin literatie, copiii (viitorii adulti) devin mai implicati. Nu e suficient ca un copil sa stie sa scrie si sa citeasca, ci trebuie sa fie pregatit pentru a invata pe tot parcursul vietii. Alfabetizarea se refera strict la abilitatea de a scrie si de a citi. Unii copii sunt analfabeti functional pentru ca nu inteleg sensul cuvintelor dintr-un enunt.
Am intalnit termenul de “literatie “in Academia Teach for Romania.
Consider ca literatie înseamna mai mult decat Alfabetizare.
Cred că ne confruntam cu un procent mult mai mare.
Cred ca termenii sunt asemănători, dacă verificăm definițiile, dar exista anumite nuanțe care le diferențiază:
– alfabetizarea reprezintă procesul prin care o persoană este învățată să scrie și să citească
-literatia cred ca începe cu înaintea alfabetizării, când învață să citească imaginile dintr-o carte povestind , când învață ce este o literă, ce sunt cuvintele și ce este o propoziție.Cred ca literatia dă posibilitatea fiecăruia să interpreteze în mod propriu fiecare text citit, în funcție de starea sau emoțiile care apar.
– alfabetizarea funcțională a apărut pentru a combate analfabetismul funcțional. Știi să citești, știi să scrii, dar nu înțelegi suficient anumite noțiuni și nu mai poți înainta . Rămâi limitat în anumite domenii, deoarece nu le stăpânești suficient de bine sau deloc. Ai învățat teoria, dar nu înțelegi cum să o aplici practic.
Din păcate , in România analfabetismul funcțional pare a fi în creștere și cred ca exista mai mulți factori care pot influența / determina acest fapt.
Materia stufoasă, timpul limitat și numărul mare de copii din clasa a transformat procesul de predare – invatare doar într-un proces de predare. Punem întrebări și nu avem timp să așteptăm răspunsul și atunci îl dăm tot noi sau numim un alt elev care deja știe. Clasa pregătitoare este tot clasa I, doar știu deja. Nu mai învățăm pas cu pas, sărim peste etape. Nu mai punem întrebări , care sunt extrem de importante pentru elevi( îi ajută să înțeleagă de ce facem asta ), nu le cerem părerea, nu îi implicăm activ în acest proces și nu aplicăm metode care să le stârnească interesul.
Îi tratăm de mici ca pe niște adulți care au capacitatea să ne înțeleagă gândurile și să găsească logica noastră.
Am întâlnit termenul de literație la un atelier de literație la care am participat, iar termenii de alfabetizare și alfabetizare funcțională i-am întâlnit în general în știrile mass media în care elevii din țara noastră erau prezentați ca având un nivel foarte slab de alfabetizare.
Consider că folosirea în mass media a formulării “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcționali:” are o conotație negativă, mai ales că ideea de alfabetizare sună mai mult a baze puse pentru a fi cititor funcțional la un nivel minim spre mediu pe când literarația aduce mai mult ideea de cititor critic, capabil de a formula răspunsuri păreri întrebări, cititor Care este capabil de a crea la rândul său conținut relevant în domeniul în care scrie.
1. Literația se referă la capacitatea de a citi și de a scrie.
Alfabetizare se referă în general la abilitatea de a citi și a scrie, în timp ce “literație” poate implica o înțelegere și o apreciere mai largă a textului scris și a culturii scrise în general. Literația poate să includă, de asemenea, competențe precum interpretarea textului, critică literară și creativitatea în scris.
2. Asociația Internațională de Literație pune un accent mai mare pe înțelegerea și aprecierea textului scris și a culturii scrise în general, iar Consiliul Uniunii Europene subliniază mai mult diversitatea competențelor și abilităților necesare pentru a funcționa în societatea contemporană.
3. Este un foate mare adevar adică stiu sa citeasca dar nu inteleg ce au citit.
3.
Literatia este capacitatea unei persoane de întelegere a textului citit, de a exprima si de a crea opinii cu textul citit.
Am intâlnit acești termeni în diverse cursuri de formare.
Există diferențe între aceste noțiuni, evidențiate în definițiile oficiale prezentate.
Alfabetizare- învățarea literelor și capacitatea de a citi.
Alfabetizarea funcționala se referă la capacitatea de a înțelege ce se citește, de adaptare la învățare în diverse contexte
Literație presupune învățarea de a citi și de înțelegere a textului
Termenul ,,literație” l-am întâlnit în cadrul unui curs și se referă la înțelegerea, crearea și scrierea unui text.
Diferența dintre cele două definiții menționate este dată doar de termenii folosiți, însă esența e aceeași.
Referitor la statistica din presă, din păcate, afirmația este adevărată, deoarece există o nepăsare a elevilor față de învățare.
Termenul literatie l-am intalnit in cadrul unor cursuri de formare.
Se refera la intelegerea unui text.
Cred ca procentul este real.
1) Am întâlnit termenul „literație” în cadrul unor cursuri, webinarii.
2) Asociația Internațională de Literație definește literația ca o abilitate, Consiliul UE a introdus în loc de competența de comunicare, competențe de alfabetizare.
3) Este o realitate existența unui număr mare de elevi care nu înțeleg ceea ce citesc și trebuie să fie un semnal de alarmă pentru sistemul de învățământ, pentru întreaga societate.
1. Am întalnit termenul de literație în cursurile de formare și materiale de specialitate.
2. Prin alfabetizare înțelegem capacitatea de a citi și de a învăța literele, iar prin alfabetizare funcțională înțegem capacitatea de cunoaștere și înțelegere a acestora.
3. Lipsa de interes pentru școală și lipsta atenției din partea părinților.
Termenul de “literatie” l-am auzit în cadrul întâlnirilor din cercurile pedagogice
citind materialul pot spune ca cei la care face referire articolul din presaadica elevii, nu este corect sa le aplicam termenul de alfabetism functional
citind materialul pot spune ca articolul nu foloseste corect termenul de analfabetism functional, acest termen fiind folosit in mod special pe adulti si el indica o disfunctionalitate care poate avea diferite nivele, ceea ce nu este specificat deci incomplet .
1. De multe ori în timpul facultății am dezbătut cu profesorii această tematică.
2. Prin definiția dată de Consiliu UE se pune accent și pe relaționarea dintre persoane.
3. Articolul propus ne atrage atenția că tinerii respectivi vor deveni adulți vulnerabili, nepregătiți.
1. Termenul “literație” este folosit în general pentru a descrie abilitățile de citire și scriere ale unei persoane, precum și înțelegerea și folosirea acestor abilități în contexte diverse. De obicei, “literație” se referă la abilitățile de bază de citire și scriere.
“Alfabetizarea” se referă, de asemenea, la abilitățile de citire și scriere, dar poate avea și o acoperire mai largă, implicând înțelegerea și aplicarea conceptelor matematice de bază și a altor cunoștințe esențiale. Alfabetizarea poate fi considerată un termen mai general care include abilități de bază de citire și scriere, dar se poate extinde și către alte domenii de cunoaștere.
“Alfabetizarea funcțională” se referă la abilitățile de citire, scriere și calcul care sunt necesare pentru a funcționa eficient în diverse contexte sociale și profesionale. Aceasta implică capacitatea de a aplica abilitățile de bază în situații practice și relevante pentru viața de zi cu zi sau pentru locul de muncă.
Diferența între aceste trei noțiuni este în gradul de acoperire și aplicabilitate. “Literația” este cea mai specifică, concentrându-se pe abilitățile de bază de citire și scriere. “Alfabetizarea” este mai largă și poate include și alte abilități de bază. “Alfabetizarea funcțională” se extinde chiar mai mult, implicând aplicarea abilităților de bază în contexte practice și relevante pentru viață și muncă.
2. Diferența între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene poate fi observată în accentul pus pe diferite aspecte ale literației și contextul în care sunt folosite.
Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație:
Această definiție se concentrează pe abilitățile de bază de citire și scriere și pe capacitatea de a înțelege, evalua, utiliza și a comunica informațiile din diferite contexte. Se pune accentul pe capacitatea de a participa pe deplin în societate și de a-ți realiza potențialul personal și profesional prin intermediul literației.
Definiția de la Consiliul Uniunii Europene:
Definiția adoptată de Consiliul Uniunii Europene este mai cuprinzătoare și include nu numai abilitățile de bază de citire și scriere, dar și capacitatea de a aplica cunoștințele și abilitățile în scopuri personale, profesionale și sociale. Se subliniază importanța alfabetizării funcționale, adică capacitatea de a utiliza literáția în diferite contexte și situații de viață.
În esență, diferența constă în accentul pus pe diverse aspecte ale literației și pe contextele în care aceste abilități sunt aplicate, fie pentru participarea pe deplin în societate, fie pentru realizarea personală și profesională, precum și pentru funcționarea eficientă în diferite aspecte ale vieții cotidiene.
3. Folosirea formulării “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional” în mass media trebuie analizată cu atenție pentru a înțelege contextul și definiția exactă a termenului “analfabet funcțional”.
Dacă termenul este folosit în conformitate cu definiția alfabetizării funcționale ca fiind capacitatea de a utiliza abilitățile de citire, scriere și calcul în diverse contexte sociale și profesionale, atunci o astfel de afirmație ar trebui să indice că aproximativ 42% dintre elevii români de 15 ani nu sunt capabili să aplice abilitățile de bază de citire și scriere în mod eficient în situații practice.
Este important să se înțeleagă că astfel de statistici pot avea un impact semnificativ și ar putea atrage atenția publicului și a factorilor de decizie asupra problemelor sistemului educațional. Totuși, este esențial să se clarifice cum a fost măsurată alfabetizarea funcțională și care sunt criteriile utilizate pentru a determina această stare, deoarece acest lucru poate varia în funcție de studiu și de definiția folosită.
În concluzie, utilizarea unei astfel de formulări în mass media ar putea sublinia o problemă reală în sistemul de învățământ, dar este important să fie clarificate și detaliate criteriile și metodologia utilizate pentru a evalua alfabetizarea funcțională în rândul elevilor.
Termenul literație are abilitatea de a identifica , înțelege folosind materiale scrise . Alfabetizarea este capacitatea de a înțelege concepte , sentimente atât verbal cât și în scris folosind materiale vizuale , auditive . Afirmația arată că un număr mare de elevi români nu înțeleg ceea ce citesc .
Termenul de literatie se refera la abilitatile de a citi si scrie, precum si intelegerea mesajului citit. Din pacate ne confruntam, in randul copiilor, cu problema neintelegerii mesajului citit.
1.Abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
2.Cititorul competent, față în față cu un contract cu termeni necunoscuți, își va da seama ce îl încurcă în înțelegerea textului, va putea formula întrebări la care să caute răspunsuri, va recurge la diverse strategii cu ajutorul cărora să depășească aceste bariere. Cititorul mai puțin competent (sau mai puțin „funcțional”) s-ar putea să nici nu realizeze ce anume, specific, îi cauzează dificultăți în înțelegerea contractului.
3.„Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. Ea implică capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.” (Consiliul Uniunii Europene)
1.Le intalnim destul de des in mass-media, insa fara a exista o explicatie clara sau delimitare a sensului celor doua.
2 tind sa fie considerate sinonime : .Literaţia înseamnă „a înţelege și a utiliza acele forme de limbaj scris pe care le cere societatea și/ sau pe care individul le apreciază. Alfabetizarea presupune capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.
3. Este un fenomen des întâlnit deoarece majoritatea elevilor din țara noastră poate știu să citească şi să scrie, dar nu înteleag mesajul textului.
Am întâlnit termenul de “literație” acum 3-4 ani, la un curs de formare. Cred că e mai bogat decât “alfabetizarea”, incluzând imagini, simboluri etc.
Alfabetizarea funcțională se referă la capacitatea persoanei de studia, de a cerceta, de a cerne informațiile și de a le folosi pentru a rezolva o problemă.
3. Consider că procentajul dat este aproape de realitate.
Literația este abilitatea individului de a citi înțelegând textele și de a extrage informațiile esențiale din ele.
Alfabetizarea funcțională este abilitatea individului de a înțelege anumite texte funcționale pentru a se putea înțelege în grupuri sociale specifice.
Afirmația este adevărată, din păcate.
Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Termenul de „literație” l-am descoperit în cadrul Atelierelor de vară „Șotron” ale Ovid.ro și reprezintă abilitatea de a identifica, înțelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
1. Am întalnit termenul de literație în cursurile de formare și materiale de specialitate.
2. Prin alfabetizare înțelegem capacitatea de a citi și de a învăța literele, iar prin alfabetizare funcțională înțelegem capacitatea de cunoaștere și înțelegere a acestora.
3. Lipsa de interes pentru școală și lipsa atenției din partea părinților.
1. Am întâlnit termenul de literației în cursurile de perfecționare. Literația se referă la capacitatea de comunicare și înțelegere folosind materialele scrise în diverse forme.
2. Alfabetizarea face referire atât la limbajul verbal cât și la cel scris. Alfabetizarea funcțională face referire la utilizarea eficientă a alfabetizării în diferite contexte.
3. Deși copiii știu să citească nu înțeleg pe deplin și conținutul celor citite.
Am întâlnit ambii termeni, în diferite contexte educaționale, dar și în mass-media. Părerea mea este că nu există diferențe semnificative ale sensurilor cuvintelor, ci doar o evitare a folosirii cuvântului “literație”, care nu există (înca) oficial în DEX. Ambele se referă, în mare, la capacitatea oamenilor de a înțelege ceea ce citesc și a folosi informația citită în diferite contexte.
Din păcate, în România, există mulți copiii și adulți care pot identifica literele și cuvintele, dar nu înțeleg sensul a ceea ce citesc, nu reușesc să opereze/utilizeze (cu) ceea ce au citit. De aici, numărul mare de “analfabeți funcțional”.
Termenul de „literație” l-am întâlnit pentru prima dată la cursul ,, Toți copiii citesc”, iar denumirea de „alfabetizare funcțională” am întâlnit-o la alte cursuri de formare și în mass-media.
Cei doi termeni, chiar dacă se aseamănă prin cele două definiții, cred că sunt diferiți.
Literația se bazează și pe achizițiile timpurii ale copilului, predecesoare etapei de alfabetizare, care îl ajută să opereze cu abilitățile de citit-scris în diverse contexte ale învățării formale sau informale.
,,Alfabetizrea funcțională”se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate acele activități în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității sale.
În ceea ce privește ultima afirmație, procentajul prezentat de mass-media poate fi real, însă nu se cunoaște modul în care acești elevi au fost evaluați pentru a ajunge la aceste rezultate și nici variabilele care ar putea influența acest procentaj. Dacă afirmația este una reală, documentată științific, situația este îngrijorătoare.
1. Termenul “literație” l-am întâlnit în cursuri de formare, ar nu există în DEX, iar “alfabetizare” în cărțile de didactica predării limbii române.
2. În cazul alfabetizării apare termenul “comunitate”, iar, în cazul literației, termenul “context”.
3. Se folosește foarte des în presă expersia “analfabeți funcțional”, unii spun chiar “funcționali”, iar procentul este îngrijorător. Părerea mea este că procentul real este și mai mare, deoarece în acești 42% nu sunt cuprinși cei care au abandonat școala.
Spre deosebire de alfabetizare, literația ține de capacitatea de relaționare cu un text din perspectiva tuturor aspectelor relevante: înțelegere, selectere, interpretare și utilizare.
1. Am intalnit acest termen in cazul demersurilor de recuperare a copiilor in risc de abandon scolar.
2. Termenul de literatie cred ca reprezinta abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, iar termenul de alfabetizare cred ca este potrivit pentru invatarea scrisului si cititului.
3 Consider ca nu mass-media ar trebui sa evalueze nivelul de alfabetizare functionala, insa este necesara elaborarea unui sistem de evaluare si , daca este cazul de recuperare, pe trepte de varsta..
Literația include nu doar capacitatea de a recunoaște literele și de a decoda cuvintele, ci și abilitatea de a înțelege și interpreta textul, de a evalua informațiile și de a le aplica în diverse contexte.
Literatura am întâlnit-o in domeniul educației. De asemenea, literațiereprezinta abilitatea de a identifica si înțelege iar alfavetizare înseamnă invatarea cititului si a scrisului.
Mass-media nu reprezinta un sisten de “evaluare” dar contribuie la evaluarea alfavetizarii.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Am intalnit termenul de “literatie” in cadrul cursurilor de la facultate, mai exact, in cadrul programului “Toti copiii citesc” . Literatia face referire la abilitatea de a scrie, citii.
1. Termenul de literate l am întâlnit în cărți de specialitate
2. Alfabetizarea reprezintă procesul de instruire a persoanelor cu scopul dobândirii abilităților de citire și scriere
3. Consider ca nu mass-media reprezintă un sistem de evaluare, dar are contribuții la evaluarea alfabetizării
1. Termenul „literație” l-am întânit la un curs de la facultate.
2. Diferența dintre cele două constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul transdisciplinar.
3. Este un pur adevăr.
1. Am auzit de literație în facultate.
2. Spre deosebire de alfabetizare,literația ține și de înțelegerea textului.
3. Este trist faptul că sunt așa slabe rezultatele.
Pe tot parcursul cursului am intalnit termenul de literatie, iar literatura am intalnit-o in domeniul educației.
Sunt de acord cu cele prezentate
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare
2. În opinia mea, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător.
este abilitatea individului de a interpreta, de a citi înțelegând textele și de a extrage informațiile esențiale din ele.
Alfabetizarea funcțională este abilitatea individului de a înțelege anumite texte funcționale pentru a se putea înțelege în grupuri sociale specifice.
Afirmația este adevărată, din păcate.
1. Termenul de literație l-am întâlnit în cărți ce vizau Lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice și pare științific, dar l-am întâlnit și la anumite cursuri în cadrul facultății , pe când termenul de alfabetizarea l-am întâlnit în mas-media și pare un termen mai accesibil publicului larg.
2. Îmi par termeni asemănători, doar exprimat mai general în prima situație și mai specific în a doua.
3. Este un semnal că tot mai multe persoane nu înțeleg corect anumite aspecte ce țin de domenii diverse.
1. Am întâlnit acești termeni în cadrul cursurilor cât și în cărți de specialitate.
2. Din perspectiva mea termenul de literație are o însemnătate variată reprezentând abilități de identificare, comunicare, înțelegere.
3. Din punctul meu de vedere ar trebui să existe alte mijloace de evaluare a alfabetizarii funcționale nu mass-media.
1. Termenul de literație am întâlnit pentru prima dată în rândurile prezentate în acest curs.
2. Alfabetizarea reprezintă procesul de instruire a persoanelor cu scopul dobândirii abilităților de citire și scriere
3. Consider că mass-media, în folosirea ei corectă, a adus contribuții semnificative în alfabetizare.
Termenul “literație” l-am întâlnit des în cărți de specialitate, dar și în presă. De asemenea și “alfabetizare funcțională”.
Sunt de acord cu cele precizate mai sus.
1. Am auzit acesti termeni in cursurile din facultate si in cursurile de formare. Alfabetizarea este procesul de predare-învăţare prin care copii învață alfabetul, să citească și sa scrie. Alfabetizare funcțională reprezinta capacitatea de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu. Literația înglobează cele doua concepte anterioare.
2. Diferența pe care o observ este ca literația ține si de înțelegerea textului.
3. Cred că această exprimare de “analfabeți funcționali” reprezintă faptul că aveau achizițiile ca automatisme nereușind să facă operații de gândire diverse.
1. Am întâlnit termenul “literație” în cadrul cursului Strategii de Alfabetizare.
2. Spre deosebire de alfabetizare, care implică capacitatea de a comunica eficient și adecvat, literația implică abilitatea de a citi, de a înțelege și utiliza forme de limbaj scris.
3. Afirmația reprezintă o situație îngrijorătoare în rândul viitoarelor generații de adulți.
1. Termenul de “literație” l-am întâlnit la diferite cursuri din cadrul facultății, la o conferniță unde ne prezenta metode de a învăța copiii să citească.
2. Termenul de “literație” reprezintă abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context, în timp ce alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
3. Consider că este adevărat ceea ce afirmă mass-media.
Termenul de literație este des folosit în rândul presei.
Termenul de literație funcțională este cel mai auzit in rândul presei.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
Am auzit prima dată termenul de „literație” la un curs de Didactica predării Limbii și literaturii române , în cadrul PIPP. Spre deosebire de alfabetizare, literația ține de capacitatea de relaționare cu un text din perspectiva tuturor aspectelor relevante: înțelegere, selectere, interpretare și utilizare.
În legătură cu procentul de tineri de 15 ani, analfabeți funcționali, consider că, din păcate, este unul cât se poate de real. Acesta este demonstrat și de rezultatele foarte slabe din cadrul evaluărilor naționale la Limba și literatura română, în cadrul cărora, deși li se pun la dispoziție textele de referință , pe tot parcursul examenului, elevii nu sunt capabili să înțeleagă informațiile transmise în cadrul acestora , să stabilească o legătură de sens între ele.
Am intalnit termenul de literatie in cadrul formarilor de la Atelierele de Vara Sotron, iar de alfabetizare in cadrul cursurilor de formare de la scoala.Alfabetizarea face referire la invatarea alfabetului, a cititului si scrisului, alfabetizarea functionala capcitatea elevilor de a face operatii de gandire pe baza textelor pe care le citesc, iar literatia inglobeaza ceilalti doi termeni
Termenul de literaţie l-am auzit pentru prima dată la universitate. Termenii de alfabetizare şi alfabetizare funcţională i-am regăsit adesea în diferite articole din reviste de pedagogie. Consider că literaţie şi alfabetizare se referă la aceleaşi abilităţi. Termenul de alfabetizare funcţională presupune un proces continuu de dezvoltare a abilităţilor.
1. Termenul de literație l-am întâlnit la cursurile din cadrul faculății și la o conferință unde ni s-au prezentat anumite metode de învățare a cititului la copii.
2. În opinia mea, diferența între cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația este adevărată, din păcate.
1.Literația am întâlnit-o la mai multe cursuri la care am participat și la un curs de alfabetazare din cadrul faculății UBB. Alfabetizarea și Literația sunt concepte diferite, cu sensuri și conotații diferite. Poate cineva să cunoască alfatetul însă literația cuprinde un spectru mai amplu, cunoașterea abilitatea de a înțelege interpreta și crea ceva , folosind materialele puse la dispoziție.
2. Diferența este tipul caracterului -mono sau pluridisciplinar.
3. Da , este adevărat, din nefericire, însă de vină este procesul de predare, nu modul în care profesorii predau informațiile.
Am întâlnit termenul de literatie in cursurile europene la care am participat. Percep termenul de literație a fi mai mult sinonim cu alfabetizare funcțională, decât cu alfabetizare, care mi se pare incomplet. Nu este suficient să citești, deci să identifici, ci trebuie să înțelegi, interpretezi, creezi și comunici în orice context. Afirmația se referă la faptul că 42% dintre elevi știu să citeaască și să comunice ce au citit, dar nu sunt capabili să interpreteze, să înțeleagă și să utilizeze strategii pentru a utiliza informația și spre a se dezvolta.
Literația este abilitatea de a înțelege ceea ce citim. În mare parte este adevărat!
Termenul de “literație” l-am întâlnit la diferite cursuri din cadrul facultății, la o conferniță unde ne prezenta metode de a învăța copiii să citească.
Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Diferenta ar fi intre cei 3 termeni faptul ca literatia ar fi un termen mai nou si mai potrivit pentru cei care si inteleg ceea ce citesc, nu doar citesc si atat.
1. Termenul de “literaţie” l-am întâlnit în contextul educaţional, în special în cadrul cursurilor de la facultate. Acest termen este folosit pentru a descrie abilitatea unei persoane de a utiliza şi de a înţelege textul scris, iar alfabetizarea, pe de altă parte, este un termen mai general care se referă la capacitatea de a citi și a scrie. Aşadar, consider că diferenţa dintre aceste noţiuni este că literația este un termen mai specific care se referă la abilitatea de a citi și a scrie, în timp ce alfabetizarea poate să includă și alte aspecte lingvistice și culturale.
2. O diferenţă între cele două definiţii ar putea fi faptul că definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație se concentrează pe capacitatea de a utiliza și înțelege textul scris, în timp ce definiția de la Consiliul Uniunii Europene subliniază abilitatea de a folosi aceste cunoștințe în diverse situații practice, cum ar fi învățarea și munca.
3. Folosirea formulării “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional” în mass media este problematică pentru că termenul de “analfabet funcțional” poate fi vag și poate crea stigmatizare fără clarificări suplimentare sau context adecvat.
1.Termenul ,,lierație” l-am auzit pentru prima dată în cadrul cursurilor de la facultate. Reprezintă abilitatea unei persoane de a utiliza și înțelege textul scris. Termenul de ,,alfabetizare”cuprinde general capacitatea de a citi și scrie.Diferența dintre cele două o reprezintă faptul că al doilea termen cuprinde o sferă mai amplă decât primul.
2. Asociația Internațională de Literație se referă la înțelegerea textului citit iar Consiliul Uniunii Europene pune accentul pe folosirea acestora în cadru social.
3.Folosirea acestei formulării sau ,,alfabeți funcționali” reprezintă o presupunere nefondată, un termen care produce în mentalitatea colectivă ceva nedefinit ce atacă sensibilitatea tuturor.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
În mare măsură este adevărat.
Am întâlnit termenul de literație în cadrul unui curs.
Literațila înseamnă alfabetizare
Alfabetizarea functionala este abilitatea unei persoane de a se angaja în activitățile de citit-scris.
1.Am intalnit temenul „literație” în cadrul intalinirilor video/ cursurilor de la OVIDIU.RO
2.Consider ca cei trei termeni se refera la acelasi comportament dar cu o mica diferenta : Literatie/alfabetizare(sa cunosti literele si sa poti citi) Alfabetizare functionala (este capacitatea de a intelege ceea ce ai cititi, nu doar sa citesti ci sa sti si sa aplici/sa intelegi ceea ce ai citit)
3.Consider ca este adevarat pentru ca intalnim aproape in fiecare clasa elevi care nu pricep ceea ce citesc .
1.Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul unui curs de formare.
2. Consider că literație și alfabetizare funcțională au același sens: capacitatea unei persoane de a se angaja în toate acele activități în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității sale și, de asemenea, pentru a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie.
3. Consider că este adevărat.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare
2. În opinia mea, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător.
În contextul descris, termenul “literație” este folosit pentru a descrie o abilitate mai amplă decât simpla capacitate de a citi și a scrie. Acesta include și capacitatea de a identifica, înțelege, interpreta, crea și comunica folosind materiale scrise, audio și digitale în diverse contexte. Pe de altă parte, “alfabetizarea” și “alfabetizarea funcțională” sunt termeni care se referă la capacitatea de a citi, scrie și înțelege informațiile pentru a funcționa eficient în societate. Alfabetizarea funcțională implică aplicarea acestor abilități în situații practice. Diferența principală este că “literația” are o acoperire mai largă, incluzând nu doar abilitățile de bază de citire și scriere, ci și aspecte legate de înțelegere și comunicare.
Diferența între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene constă în accentul pus pe diverse aspecte ale literației și alfabetizării. Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație pune un accent mai mare pe capacitatea de a comunica și de a interpreta informațiile în diverse forme, inclusiv cele scrise, audio și digitale. Pe de altă parte, definiția din Consiliul Uniunii Europene subliniază capacitatea de a identifica, înțelege, exprima și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, utilizând materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite contexte.
Folosirea formulării “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional” în mass media poate fi problematică în sensul că poate genera confuzie sau alarmă în rândul cititorilor. Termenul “analfabet funcțional” sugerează o lipsă gravă de abilități de citire și scriere, însă este important să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională este o noțiune mai complexă decât simpla capacitate de a citi și a scrie. De exemplu, un elev ar putea să aibă dificultăți în a înțelege anumite texte sau termeni, dar să fie capabil să se descurce în alte domenii ale vieții sale. Astfel, este important să se ofere context și clarificări adecvate atunci când se folosește o astfel de afirmație, pentru a evita interpretări eronate sau exagerări.
În mare parte este adevărat
1. Am auzit despre “literație” , “alfabetizarea” și “alfabetizarea funcțională” în cadrul cursului ”Strategii de alfabetizare timpurie”.
Diferența dintre cei trei termeni este urmatoarea:
• Literația este un termen mai larg care acoperă abilitățile de a lucra cu materiale scrise, audio și digitale.
• Alfabetizarea este modul în care înțelegi cuvintele și semnele scrise.
• Alfabetizarea funcțională este aplicarea abilităților de alfabetizare în contexte practice.
2. Asociația Internațională de Literație se concentrează pe utilizarea materialelor scrise, audio și digitale în diferite contexte, iar Consiliul Uniunii Europene extinde conceptul de alfabetizare pentru a include și abilitățile de exprimare verbală și interpretare a conceptelor.
3. Este îngrijorător să auzim că aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt considerați analfabeți funcționali. Asta arată că există o problemă serioasă în sistemul nostru de educație care trebuie abordată urgent.
1. literație- în cadrul cursului de Literatura română și literatura pentru copii
alfabetizare- în cadrul cursului Strategii de alfabetizare
alfabetizare funcțională- în general se consideră că o persoană este alfabetizată funcțional dacă poate citi, scrie și calcula la un nivel care să îi permită să participe eficient în societate.
Diferențele dintre acești trei termeni sunt subtile, literație se referă la capacitatea de a citi și a înțelege textele scrise și a interacționa cu acestea, alfabetizarea este procesul prin care o persoană învață să scrie și să citească, iar alfabetizarea funcțională implică un set de competențe care includ nu doar capacitatea de a citi și înțelege texte scrise, ci și competențe științifice și matematice aplicate în viața de zi cu zi.
2. Diferența dintre definițiile oferite constă în accentul pus pe diferite aspecte, Asociația Internațională de Literație definește și subliniază abilitățile cognitive și metacognitive, implicate în interacțiunea cu textul punând accent pe competențele individuale pe când Consiliul Uniunii Europe se axează pe abilitatea de a citi și scrie.
3. Această statistică se referă la elevii care deși pot citi, nu înțeleg suficient textul citit pentru a-l folosi în mod eficient, cu siguranță este nevoie de o altă abordare care să stimuleze dezvoltarea curiozității epistemice.
1. Am auzit despre literaţie, alfabetizare şi alfabetizare funcţională în cadrul cursului “Strategii de alfabetizare timpurie”.
Literaţia reprezintă abilitatea de a identifica, înţelege, exprima şi crea concepte, sentimente, atât verbal cât şi în scris, altfel spus, literaţia este capacitatea de a comunica şi a stabili conexiuni cu alte persoane. Literaţia, sau mai bine zis lipsa acesteia duce spre analfabetismul funcţional.
Termenul alfabetizare se referă la procesul prin care o persoană învață să scrie și să citească.
Conceptul de alfabetizare funcţională implică un set de competențe care includ nu doar capacitatea de a citi și înțelege texte scrise, ci și competențe științifice și matematice aplicate în viața de zi cu zi.
2. Definiția oferită de Asociația Internațională de Literație, ne arată faptul că se utilizează materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context, iar Consiliul Uniunii Europene extinde conceptul de alfabetizare pentru a include și abilitățile de exprimare verbală, interpretare a conceptelor şi stabilirea conexiunilor cu alte persoane.
3. Dacă această informaţie este adevărată “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional”, atunci ar trebui sa fie un semnal de alarmă, deoarece procentul este destul de ridicat.
Literația reprezintă capacitatea unei persoane de a citi un text cu înțelegere, a interpreta textul prin prisma conexiunilor dintre text și ceea ce știa înainte de a-l citi, a folosi informațiile sau ideile extrase din text.
Atât literația cât și alfabetizarea sunt două concepte interconectate. Literația se concentrează pe capacitatea de a decodifica și înțelege textele scrise, în timp ce alfabetizarea funcțională extinde aceste abilități pentru a include și capacitatea de a aplica cunoștințele și competențele în diferite contexte practice. Acestea nu sunt doar instrumente pentru a decodifica cuvinte scrise, ci și pentru a înțelege și a participa activ în diverse aspecte ale vieții sociale, economice și politice. O persoană alfabetizată funcțional poate să citească și să înțeleagă informații din diverse surse, să-și exprime ideile în scris și să comunice eficient într-o lume dominată de informații scrise.
Utilizarea formulării “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional” în mass media poate fi problematică din mai multe motive:
Afirmația poate să fie prea simplificată și să nu reflecte în întregime complexitatea conceptului de alfabetizare funcțională. Alfabetizarea funcțională nu se rezumă doar la abilitatea de a citi și de a scrie, ci include și capacitatea de a aplica aceste abilități în diverse situații practice. O astfel de declarație nu poate să transmită cu exactitate gradul de competență al elevilor în diverse contexte.
Afirmația nu oferă contextul necesar pentru a înțelege în profunzime situația alfabetizării funcționale în rândul elevilor români de 15 ani. Nu sunt oferite informații despre metodele de evaluare folosite sau despre domeniile specifice în care elevii au dificultăți, ceea ce poate duce la interpretări eronate sau incomplete.
Utilizarea unei astfel de formulări poate să contribuie la crearea unei imagini negative despre sistemul educațional din România și despre calitatea învățământului. Aceasta ar putea afecta încrederea în sistemul educațional și ar putea genera panică în rândul părinților și al elevilor.
În concluzie, este important să fim atenți la modul în care sunt prezentate informațiile despre alfabetizare funcțională în mass media, iar o astfel de abordare simplistă poate să nu reflecte cu exactitate situația și să genereze confuzie sau alarmă nejustificată. Este necesară o abordare mai complexă și echilibrată pentru a înțelege și a aborda problemele de alfabetizare funcțională în mod eficient.
Am întâlnit termenul de literație în literatura de specialitate. Literația este abilitatea de a citi. , adică abilitatea de a înțelege și de a folosi limbajul scris. Cititorii pot crea un sens din texte prezentate sub diferite forme.
adevărat
Termenul “literație” este folosit în contexte educaționale și de alfabetizare pentru a descrie abilitatea de a citi și a scrie. Acesta poate fi întâlnit în discuții despre programe de alfabetizare, campanii de promovare a lecturii și scrierii, sau în contexte de cercetare legate de dezvoltarea abilităților de lectură și scriere. De asemenea, poate fi folosit în discuții despre nivelurile de literație într-o anumită populație sau regiune, în scopul evaluării și îmbunătățirii educației și alfabetizării.
Termenii “alfabetizare” și “alfabetizare funcțională” sunt utilizați în domeniul educației și al dezvoltării umane pentru a descrie capacitățile legate de lectură și scriere în contexte variate. “Alfabetizarea” se referă la abilitatea de a utiliza lectura și scrierea pentru a înțelege și comunica informații.
Literația este o componentă fundamentală a alfabetizării, iar alfabetizarea funcțională se referă la utilizarea practică a acestor abilități în viața de zi cu zi.
1. Am auzit termenul literatie mai rar, iar cel de alfabetizare functionala mai des, in mod special in legatura cu examenele de clasa a 8-a si a 12-a.
2. Definitia Consiliului Uniunii Europene ofera in plus la definitie faptul ca o persoana trebuie sa aiba capacitatea de a se exprima, de a intelege, de a interpreta inclusiv sentimente, fapte si opinii.
3. Inteleg ca 45 la suta dintre copiii care termina liceul nu pot intelege, interpreta, sumariza, oferi ideea centrala a unor texte scrise, materiale audio, video, digitale.
Am întâlnit termenul de ”literație” în cadrul unor cursuri urmate și am aplicat cunoștințele dobândite la clasele pe care le-am condus, ajutând elevii să înțeleagă mai bine textele citite.
1. Conceptul de literație mi-a fost introdus de curând, în cadrul cursului de Alfabetizare timpurie, la facultate.
Iar termenul de alfabetizare/ alfabetizare funcțională l-am auzit și întâlnit în mass media.
2. Definiția dată de AIL față de cea a CUE constă în faptul că literația face referire la discipline și la orice context, iar alfabetizarea implică capacitatea de a „comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ” – în diferite domenii – deci este mai restrâns.
3. După părerea mea, sintagma des folosită în mass media: elevii sunt analfabeți funcționali este nu corectă.
Prima data termenul de literatie l-am auzit la televizor in urma cu mai multi ani .
Alfabetizarea este capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ– în diferite domenii .
Analfabeți funcţionali este termenul des folosit de catre mass-media la aparitia unei stiri refertoare la elevii.
acest termen este unul relativ dur si procentul la fel fiind dur. Peste 40% dintre elevii nu pot intelege un text citit.
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit în cadrul cursului de Strategii de alfabetizare, de la facultate.
2. În opinia mea, diferența dintre cele două definiții constă în caracterul monodisciplinar și în caracterul pluridisciplinar.
3. Afirmația reprezintă un adevăr îngrijorător
1. Termenul de literație l-am auzit prima dată la un curs de formare și apoi în presă.
Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza citit-scrisul în toate acele activități necesare pentru funcționarea eficientă a grupului și a comunității sale.
2. Alfabetizarea si literația se completează reciproc.
3. Mulți nu înțeleg mesajul scris.
Dacă prima definiție „literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context” prezintă literația ca pe un proces evolutiv, cea de-a doua o prezintă ca pe o caracteristică specifică adulților.
Procentul vehiculat în media poate fi real iar dacă într-adevăr este, acest aspect ar trebui să ne îngrijoreze.
Atât termenul de literație cât și termnul de alfabetizare sunt două cuvinte care au o strânsă legătură . Literația se concentrează pe capacitatea de a decodifica și înțelege textele scrise, în timp ce alfabetizarea funcțională extinde aceste abilități pentru a include și capacitatea de a aplica cunoștințele și competențele în diferite contexte practice. Ele nu sunt doar niște instrumente pentru a decodifica cuvinte scrise, ci și pentru a înțelege și a participa activ în demersul didactic . O persoană alfabetizată funcțional poate să citească și să înțeleagă informații din diverse surse, să-și exprime ideile în scris și să comunice eficient într-o lume dominată de informații scrise, practic va reuși să facă față provocărilor din viața sa . Fără acestea nu putem să ne adaptăm la tot ce ne înconjoară .
Alfabetizarea funcțională, confrom UNESCO, se referă la capacitatea persoanelor de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar
Formularea “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional” este o realitate îngrijorătoare, care merită atenție și acțiuni concrete. Este important să ne concentrăm pe soluții și să promovăm strategii de combatere a analfabetismului funcțional, oferind elevilor sprijinul de care au nevoie pentru a-și dezvolta competențele de citire și înțelegere a textelor.
Termenul de literație l-am întâlnit în cursurile de perfecționare.
Ambii termeni se referă la modul de a comunica eficient
Procentul de aproape 42% dintre elevii români de 15 ani care sunt analfabeți funcționali reprezintă o tristă realitate
1. Pe parcursul cursurilor de la facultate .
2. Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Sunt de acord cu cele menționate
1.Am intalnit acest termen pe parcursul cursurilor la facultate.
2.Diferenta este data de contextul la care ne referim, literatia sugerand decodificarea unui text si nu numai, iar alfabetizarea functionala sugereaza aplicarea capacitatilor, cunostintelor in contexte practice.
3. Sunt de acord cu cele mentionate mai sus.
1. Termenul de literație l-am întâlnit în cursurile de specializare.
2. Ambele definiții se referă la modul de a comunica eficient, însă diferența constă în contextul de referință.
3.Elevii nu știu să citească conștient.
In mare parte este adevarat
1. Am întâlnit termenul literație în cadrul educațional, în literatura de specialitate iar termenul de alfabetizare funcțională, în mass -media de cele mai multe ori.
2. Ambele definiții se referă la modul de a știi să comunici eficient, în diferite contexte, utilizând scris-cititul și alte conexe.
3. Din păcate cred că este adevărat. Dezvoltarea vocabularului este foarte important și la fel de important este să se înceapă încă de la cele mai fragede vârste.
1. Acest termen de “literație”, l-am întâlnit doar acum în anii de Facultate. Termenul de “alfabetizare, respectiv alfabetizare funcțională” le-am mai întâlnit și în școală sau în viața de zi cu zi chiar, acolo unde era vorba despre anumite persoane care nu aveau capacitatea de a primi o educație.
2. Definiția oferită de Asociația Internațională de Literație, ne arată faptul că se utilizează materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context, iar Consiliul Uniunii Europene extinde conceptul de alfabetizare pentru a include și abilitățile de exprimare verbală, interpretare a conceptelor şi stabilirea conexiunilor cu alte persoane.
3. După părerea mea este un adevăr real și dureros, dar o formulare destul de discriminatorie.
Sunt de acord.
Din punctul meu de vedere, literația este o capacitate, abilitate, pe când alfabetizarea este un întreg proces de instruire/învățare. Am întâlnit acești termeni în stagiul de practică, dar și la cursuri. Între cele două se face des o confuzie. Fără această capacitate ( literație), nu putem avea un proces (alfabetizare). Acel articol reprezintă un crut adevăr. Mulți elevi din țara noastră știu să citească/scrie, dar nu știu să înteleagă mesajul textului.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
Am întâlnit termenul de literație în cadrul facultății, mai exact în cadrul cursului stategii de alfabetizare.
1. Am întâlnit termenul de „literație” în cadrul unui curs la facultate.
2. În cadrul definiției oferite de Consiliul Uniunii Europene se precizează ce anume se identifică, exprimă, interpretează. (concepte, sentimente, păreri, etc.)
3. Consider că prin această formulare se subliniază faptul că 42% dintre elevii români cu vârstă de 15 ani citesc un text, însă nu înțeleg informația prezentată, ori nu știu cum să opereze cu aceasta.
Termenul de ” literație ” l-am întâlnit în urmă cu câțiva ani, când am ajuns absolut din întâmplare pe pagina Fundației Noi Orizonturi, în timp ce termenul de “alfabetizare ” cred că l-am întâlnit pe la unele dintre cursurile de formare la care am participat de-a lungul anilor. Diferența pe care o observ apare din formulările “diferite discipline/ contexte”(CUI), versus “toate disciplinele și în orice context “(AIL).
Procentajul pare a fi exagerat, totuși nu putem omite faptul că exista mulți copii provenind din medii defavorizate care nu citesc, nu reușesc să înțeleagă mesajul scris, nu pot formula mesaje pe baza unui text, lucru care este destul de îngrijorător.
1. Am întâlnit termenii “literație”, “alfabetizare” și “alfabetizare funcțională” în liceu. Literația se referă la abilitatea de a citi și de a scrie, alfabetizarea este procesul de a învăța aceste abilități, iar alfabetizarea funcțională este capacitatea de a aplica aceste abilități în contexte practice și cotidiene.
2. Asociația Internațională de Literație definește literația ca fiind abilitate iar Consiliul Uniunii europene definește alfabetizarea ca fiind capacitate.
3. Dacă este adevărat acest procent, atunci pot spune că este un semnal de alarmă, deci trebuie făcut ceva în acest cens.
1. Am întâlnit termenul de literație pe parcursul acestui curs. Se poate să-l fi auzit anterior (iliterație ca antonim), însă nu știam exact de înseamnă.
2. Atât literația cât și alfabetizarea eu în esență același înțeles, capacitatea de a înțelege și utiliza materiale scrise, audio, video etc. Ca diferența, mi se pare că alfabetizarea pune mai mare accent pe partea de comunicare și realizarea de conexiuni cu informațiile dobândite.
3. Procentul menționat în articol mi se pare real. Trist și real. Ar trebui tratat ca un semnal de alarmă. De ce se ajunge la această vârstă un procent atât de mare? Ar trebui să existe o mai mare preocupare pentru înțelegerea informațiilor, nu doar transmiterea lor. Consider că programa excesiv de încărcată îngreunează activitatea cadrelor didactice, și le creează elevilor un deserviciu.
De acord
Am auzit termenul în cadrul cursurilor PIPP
Termenul de „literație” l-am întâlnit în cadrul cursurilor de la PIPP, iar din punctul meu de vedere există diferențe între cei doi termeni (literație și alfabetizare). Literația este o abilitate, iar alfabetizarea un proces de instruire.
Literație este un termen mai nou, pe care l-am auzit în context școlar, iar alfabetizare este un termen mai vechi, folosit pe scară largă.
Literația este un termen mai larg decât alfabetizarea.
Dacă 45% dintre elevii care au absolvit clasa a VIII, sunt analfabeți funcțional, înseamnă că există o problemă cu sistemul de învățământ, dar și cu elevul și părintele.
Din punctul meu de vedere există diferențe între cei doi termeni (literație și alfabetizare).
Literația este o abilitate, iar alfabetizarea un proces de instruire
1. Am întâlnit termenul de literație la cursul de la facultate, intitulat ,,Strategii de alfabetizare timpurie”
2. Potrivit UNESCO, alfabetizare funcțională se referă la capacitatea unei persoane de participa la activitățile de citit-scris.
3. Sunt de acord cu cele menționate.
cuvântul “literație”, cât și cuvântul “alfabetizare”, au fost întâlnite in cadrul cursului – Strategii de alfabetizare, dar și in diferite domenii mass media.
Sunt de părere că diferența dintre cele două definiții este redată de caracterul monodisciplinar și de caracterul pluridisciplinar.
Consider că cele prezentate reprezintă adevărata realitate, fiind un motiv real de îngrijorare,deoarece numarul cazurilor a crescut de la an la an
1. Am auzit termenul literatie mai rar, iar cel de alfabetizare functionala mai des, in mod special in legatura cu examenele de clasa a 8-a si a 12-a.
2. Definitia Consiliului Uniunii Europene ofera in plus la definitie faptul ca o persoana trebuie sa aiba capacitatea de a se exprima, de a intelege, de a interpreta inclusiv sentimente, fapte si opinii.
3. Inteleg ca 45 la suta dintre copiii care termina liceul nu pot intelege, interpreta, sumariza, oferi ideea centrala a unor texte scrise, materiale audio, video, digitale.
Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
Am întâlnit termenul,,literație” la facultate, la cursurile de formare și la programul ,, Școlii de vară ”la care a participat copilul meu.
Literație înseamnă alfabetizare.
2. Prima definiție se referă abilitatea de a citi conștient,iar a doua definiție se referă la competența de a citi și folosi conștient
resursele vizuale,auditive.
3. Părerea mea este că aproape jumătate dintre copii nu înțeleg ceea ce citesc.
Termenii de literație și de alfabetizare i-am întâlnit și i-am folosit în cadrul cursurilor de la facultate.
Diferența o face caracterul monodisciplinar și pluridisciplinar asociat cu cei doi termeni.
Sunt de acord cu informațiile prezentate mai sus.
1. Am întâlnit cuvântul literație la 2 din cursurile din cadrul PIPP.
2. Diferența este dată de faptul că Literația este o abilitate, iar alfabetizarea un proces de instruire.
3. Sunt de acord cu cele expuse.
Este adevărat
Termenul ”literație” este foarte puțin folosit chiar și în școli
Definiția termenului ”literație” UNESCO este mai completă.
Este foarte trist că sunt mulți copii ”analfabeți funcționali”
Sunt de acord cu informațiile prezentate și le consider a fi adevărate și îngrijorătoare.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație…
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.,
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate…
Abilitatea de înțelegere și interpretare a unui text se formează de timpuriu, cu efort și perseverență. Faptul că studiile spun că aproape 42% din elevii români sunt analfabeți funcționali arată rezultatul unor practici școlare ineficiente, a dezinteresului și poate a mediilor defavorizate din care mulți dintre acești copii provin.
În mare parte adevărat.
Pe parcursul cursului se întâlnește termenul de literație. Totate informațiile în proporție de 90%sunt adevărate .
Temenul de literatie l-am auzit in cadrul cursului de alfabetizare. Intr-adevar detaliile si statisticile oferite sunt descurajatoare, dar cred ca putem combate acest ” Analfabetism functional”.
1. Termenul de literație este folosit cu precădere de specialiștii din domeniul educației, iar cel de analfabetism funcțional în mass-media.
2. Diferența între cele două concepte constă în faptul că literația este definită ca abilitate (deprindere, pricepere), iar alfabetizarea funcțională este definită drept capacitate (posibilitate de a realiza ceva).
3. Formularea textului este corectă.
1. Termenul de literație este folosit cu precădere de specialiștii din domeniul educației, iar cel de analfabetism funcțional în mass-media.
2. Diferența între cele două concepte constă în faptul că literația este definită ca abilitate (deprindere, pricepere), iar alfabetizarea funcțională este definită drept capacitate (posibilitate de a realiza ceva).
3. Formularea textului este corectă.
1. Am întâlnit termenul “literație” în diverse contexte legate de învățare și educație. Literația se referă în mod general la capacitatea unei persoane de a citi și de a scrie, iar gradul său de competență în aceste domenii. Acest termen poate fi aplicat atât la nivel individual, cât și la nivel comunitar sau societal.
“Alfabetizarea” sau “alfabetizarea funcțională” se referă la abilitatea de a utiliza abilitățile de citire și scriere într-un mod practic și funcțional în viața de zi cu zi. Alfabetizarea funcțională implică nu doar capacitatea de a recunoaște literele și de a forma cuvinte, ci și de a înțelege și de a utiliza informațiile scrise în diverse contexte, cum ar fi la locul de muncă, în cumpărături, în gestionarea finanțelor personale și în alte activități cotidiene.
Diferența între “literație” și “alfabetizare” sau “alfabetizare funcțională” constă în faptul că literația se referă în principal la capacitatea de a citi și a scrie, în timp ce alfabetizarea sau alfabetizarea funcțională implică aplicarea practică a acestor abilități în diverse situații din viața reală. Literația poate fi considerată o componentă a alfabetizării, iar alfabetizarea funcțională se extinde pentru a include și înțelegerea și utilizarea informațiilor scrise în mod practic.
2. Diferența principală între definiția literației adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene constă în accentul pus pe contextul și scopul utilizării abilităților de literație.
Conform Asociației Internaționale de Literație, literația este definită ca “capacitatea de a identifica, de a înțelege, de a interpreta, de a crea, de a calcula, de a comunică și de a acționa, utilizând materiale scrise pentru a atinge obiectivele personale, de a dezvolta cunoștințe și de a participa la societate”.
Pe de altă parte, definiția literației de la Consiliul Uniunii Europene subliniază că literația este “capacitatea de a folosi cunoștințele și abilitățile în domeniul cititului, scrierii, calculului și rezolvării de probleme pentru a face față cerințelor zilnice ale vieții, a dezvolta în continuare și a participa deplin la societatea și economia noastră”.
Diferența principală constă în accentul pus de către fiecare definiție. Asociația Internațională de Literație subliniază varietatea de abilități și competențe implicate în literație, precum și capacitatea de a acționa folosind materiale scrise. Pe de altă parte, definiția Consiliului Uniunii Europene pune mai mult accent pe utilizarea practică a abilităților de literație pentru a face față cerințelor zilnice ale vieții și pentru a participa deplin la societate și economie.
3. Folosirea formulării “aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional” în mass media ridică câteva aspecte importante legate de interpretarea și comunicarea informațiilor despre alfabetizare funcțională:
Claritatea terminologiei: Este esențial ca termenul “analfabet funcțional” să fie definit clar și să fie înțeles în contextul său specific. Analfabetismul funcțional se referă la capacitatea redusă de a utiliza abilitățile de citire, scriere și calcul în situații cotidiene. Acest lucru poate include dificultăți în înțelegerea și aplicarea informațiilor scrise în diverse contexte, cum ar fi în locul de muncă sau în viața de zi cu zi.
Interpretarea corectă a datelor: Atunci când se folosește o statistică, este important să se ofere contextul corespunzător și să se explice modul în care aceasta a fost calculată. În acest caz, trebuie să se specifice sursa datelor și metodele folosite pentru a evalua nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor.
Impactul asupra publicului: Folosirea unei astfel de afirmații poate avea un impact puternic asupra publicului și poate influența percepția despre sistemul educațional și nevoile acestuia. Prin urmare, este important ca informațiile să fie comunicate într-un mod echilibrat și responsabil, astfel încât să se evite panicarea sau exagerarea problemei.
În concluzie, folosirea în mass media a formulării menționate necesită atenție sporită pentru a asigura o interpretare corectă a situației și pentru a evita transmiterea de informații eronate sau alarmante. Este important ca aceste afirmații să fie susținute de date precise și să fie prezentate într-un context adecvat pentru a facilita înțelegerea corectă a problemei și promovarea de soluții eficiente.
1. Termenul de literație l-am întâlnit abia în cadrul cursului strategii de alfabetizare pe care îl realizez la facultate.
2. Diferența principală între cele două definiții constă în accentul pus pe anumite aspecte ale alfabetizării și literației. Definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație pune un accent mai mare pe abilitățile specifice legate de identificarea, înțelegerea, interpretarea, crearea și comunicarea folosind materiale scrise, audio și digitale în diverse contexte și discipline. Această definiție subliniază importanța înțelegerii și utilizării formelor de limbaj scris în diverse domenii și contexte, inclusiv scopuri educaționale și de plăcere.
Pe de altă parte, definiția propusă de Consiliul Uniunii Europene extinde conceptul de alfabetizare pentru a include capacitățile de a identifica, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale. Această definiție subliniază, de asemenea, importanța comunicării eficiente și a stabilirii conexiunilor cu alte persoane în diverse contexte și domenii.
În esență, diferența constă în accentul pus pe anumite aspecte ale alfabetizării și literației în fiecare definiție, precum și în detaliile adiționale furnizate de fiecare organizație în legătură cu aceste aspecte.
3. Folosirea formulării „aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional” în mass media necesită o interpretare atentă și o înțelegere clară a ceea ce înseamnă alfabetizarea funcțională. Înțelegerea corectă a acestui concept este esențială pentru a nu genera confuzie sau panică în rândul publicului.
Afirmația din articol pare să utilizeze termenul „analfabet funcțional” într-un sens mai larg decât definiția tradițională a acestui concept. De obicei, termenul „analfabet funcțional” este asociat cu persoanele care nu au abilități de citire și scriere suficiente pentru a face față cerințelor de bază ale vieții cotidiene.
În cazul elevilor de 15 ani, termenul ar putea fi interpretat într-un sens mai larg, acoperind probabil mai mult decât doar abilitățile de bază de citire și scriere. Este posibil să se refere la un nivel insuficient de competențe în interpretarea și aplicarea informațiilor, sau la dificultăți în a rezolva probleme și a găsi soluții în diverse contexte, inclusiv cele legate de citire și scriere.
În general, este important ca mass media să folosească termeni precum „analfabet funcțional” cu atenție și să ofere clarificări adecvate asupra semnificației acestora pentru a evita interpretările greșite și pentru a contribui la o înțelegere mai bună a problemelor educaționale și sociale. De asemenea, este important ca datele statistice să fie prezentate în context și să fie însoțite de informații relevante despre metodologia utilizată în colectarea și analiza acestor date.
Am întâlnit termenul de literație in cadrul cursului de la facultate Strategii de alfabetizare.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
Am întâlnit termenul „literație” în cadrul cursurilor PÎPP.
Literația este o competență mult mai complexă.
Foarte mulți dintre elevi sunt incapabili să înțeleagă ceea ce citesc. Conținutul propriu-zis de idei al unui text le este inaccesibil.
Am întâlnit termenul „literație” în cadrul cursurilor PÎPP.
în mare parte adevărat
1.Termenul de „literație” l-am întâlnit în cadrul facultății.
„Literație” se referă la abilitatea de a citi și scrie. Alfabetizarea se concentrează pe folosirea alfabetului pentru citit și scris. Alfabetizarea funcțională este aplicarea abilităților de citire și scriere în contexte practice.
2. Citire și scriere fundamentale vs. aplicare în contexte variate.
3. Folosirea termenului „analfabet funcțional” în mass media poate simplifica complexitatea problemelor educaționale, dar poate și exagera sau distorsiona realitatea
1. Cele trei noțiuni (literație, alfabetizare, alfabetizare funcțională) s-au regăsit în cadrul cursului parcurs la facultate ,,Strategii de alfabetizare timpurie”. De asemenea, termeni precum analfabetismul/analfabetismul funcțional au fost regăsite în studiul personal privind educația din mediul rural simultan, în zone slab populate și dezvoltate din punct de vedere economic și social.
2. Alfabetizarea reprezintă un proces prin care o persoană dobândește deprinderi și abilități de înțelegere, exprimare, interpretare, formulare a unor mesaje orale și scrise. De aceste deprinderi și abilități dobândite în procesul de alfabetizare, depinde nivelul de literație/alfabetizare al respectivei persoane, valorificat în toate domeniile și în toate contextele.
3. Din punctul meu de vedere, formularea dată se referă la faptul că majoritatea elevilor de 15 ani din România, au dobândit deprinderea de a citi, dar nu și abilitatea de a înțelege mesajul citit.
1. Cei 3 termini i-am întâlnit in cadrul cursului Strategii de alfabetizare timpurie.
2. Alfabetizarea reprezintă un proces prin care o persoană dobândește deprinderi și abilități de înțelegere, exprimare, interpretare, formulare a unor mesaje orale și scrise.
3. Sunt de acord cu acestă afirmație având in vedere generațiile de elevi din ultimii ani
Doar la facultate am auzit de literatie
Am intalnit termenul de Literatie in cadrul colaborarii cu Asociatia OvidiuRo .
Alfabetizare – proces prin care o persoana poate intelege,exprima,interpreta mesajele primite .
In ultima perioada sunt elevi care citesc aproape fluent,dar nu inteleg mesajul textului.
1.Termenul de „literație” l-am întâlnit în cadrul facultății.
„Literație” se referă la abilitatea de a citi și scrie. Alfabetizarea se concentrează pe folosirea alfabetului pentru citit și scris. Alfabetizarea funcțională este aplicarea abilităților de citire și scriere în contexte practice.
2. Citire și scriere fundamentale vs. aplicare în contexte variate.
3. Folosirea termenului „analfabet funcțional” în mass media poate simplifica complexitatea problemelor educaționale, dar poate și exagera sau distorsiona realitatea
1. În ce context ai întâlnit/ folosit termenul „literație”? Dar alfabetizare/alfabetizare funcțională”? Percepi vreo diferență între cele trei noțiuni? Dacă da, explică diferența.
Am intalnit termenul literatie in cadrul programului Citeste-mi 100 de povesti.
2. Ce diferență observi între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene?
Citire și scriere fundamentale vs. aplicare în contexte variate.
3. Interpretând cele de mai sus referitor la alfabetizare funcțională, ce părere ai despre folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.”? (https://www.avantaje.ro/articol/42-dintre-elevii-romani-de-15-ani-sunt-analfabeti-functional)
Analfabetism funcțional este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi ca resursă în reușita unei acțiuni sau în performanță.
1.Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context. Acest termen l-am întâlnit și în cadrul unui alt curs.
2.Diferență este dată de caracterul monodisciplinar sau pluridisciplinar.
3. Se fac cunoscute problemele de educație, uneori cu un prea mare preț-distorsionarea realității- fără o rezolvare a problemei în cauză.
Termenul de literație este utilizat frecvent la cursurile de formare didactica .
1. Am întâlnit termenul “literație” în cadrul programelor de formare profesională, în studii și cărți de specialitate.
2. În prima definiție apare termenul “abilitate”- capacitatea de a face totul cu ușurință și iscusință, iar în a doua definiție întâlnim termenul “capacitate”-posibilitatea de a lucra într-un domeniu, de a realiza ceva.
3. Datele sunt îngrijorătoare, copiii nu înțeleg ce citesc.
Înțeleg, că literația este definită ca o abilitate mai complexă față de alfabetizare. având în vedere acele acțiuni ce urmează să fie făcute( identifică, înțelege, interpretează, creează și comunică), față de al doilea concept.
Literația este o abilitate iar alfabetizarea o capacitate
1. Cuvăntul ,,literaţie” l-am întâlnit l-am intalnit prima data in intalnirile cu Teach for Romania, in vreme ce termenul de “analfabetism functional” apare in media.
2. Literatie presupun ca se foloseste in mediile educatiei si se refera la abilitatea de a obtine note bune, pe cand analfabetismul este evident pe strada.
3. Daca cifra este corecta, traim intr-o tara din care aproape jumatate sunt analfabeti?! Asta ar explica multe, in special servitutea la cei care au puterea dar le lipseste onoarea si datoria pentru interesele natiunii.
Buna
1. Am întâlnit termenul “literație” în în studii și cărți de specialitate.
2. În prima definiție apare termenul “abilitate”- capacitatea de a face totul cu ușurință și iscusință, iar în a doua definiție întâlnim termenul “capacitate”-posibilitatea de a lucra într-un domeniu.
3. Datele sunt îngrijorătoare, copiii nu înțeleg ce citesc.
Cred ca cele trei concepte fac referire la unul si acelasi obiectiv: este necesar ca elevul sau cititorul sa inteleaga exact ce vrea sa transmita textul citit, indiferent de natura lui, sa fie capabil sa sesizeze ceea ce nu intelege si sa adreseze intrebari potrivite pentru a primi exact raspunul dorit si in cele din urma sa fie sigur pe ceea ce a transmis textuil ciitit.
abilitatea de a scrie și a citi
Nu doar copiii, dar nici mare parte din adulti nu inteleg ceea ce citesc.
autem perspiciatis atque qui libero vel iusto doloremque voluptas ipsum officia omnis. adipisci occaecati qui odit. quaerat esse sit sed quibusdam voluptatem inventore facilis.
Diferențe:
Literație:
Abilitatea de a înțelege profund textele, de a gândi critic și de a reflecta.
Se aplică în diverse domenii și contexte.
Include cititul, scrisul, comunicarea și participarea la societate.
Alfabetizare:
Abilitățile de bază de a citi și scrie.
Decodificarea și redarea textelor.
Alfabetizare funcțională:
Aplicarea abilităților de citire și scriere în viața reală.
Rezolvarea problemelor, luarea deciziilor și integrarea socială.
Utilizarea termenului “analfabeți funcțional” în mass-media:
Poate fi problematică din cauza generalizărilor și etichetelor negative.
Importantă este nuanțarea, contextul și oferirea de soluții.
În concluzie, toate cele trei concepte sunt esențiale pentru o participare activă la societate.
IN MARE PARTE DA
Statul și-a asumat să reducă rata analfabetismului funcțional prin programul ,,România Educată”. Nu este foarte clar prin ce programe s-ar putea întâmpla acest lucru.
Cifrele sunt aproape identice cu cele din anii precedenți.
1.Termenul de litarație a fost folosit de mine în urma parcurgerii cursurilor de literație pentru nivel primar și gimnazial propuse în cadrul clusterului Edunetworks.
2.Consiliul UE susține competența de comunicare dublată de competența de alfabetizare, iar Asociația Internațională de Literație susține literația ca fiind abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context. Cele două noțiuni se suprapun și se completează.
3.Din nefericire rezultatele din ultimii ani de la testele PISA și situația întâlnită zilnic în sala de clasă dovedesc existența acestei situații nefericite.
Alfabetizarea este procesul de predare-învățare prin care copiii învață alfabetul, să citească și să scrie.
-Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitateade a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu; presupune competența de receptare de text (de a extrage semnificația unor texte și de a face interpretări), competența de exprimare orală și redactare de text în contexte variate de viață; se deprinde în clasele primare și se verifică pe tot parcursul vieții.
-Literația est abilitatea de a identifica, intelege, interpreta si comunica folosid materiale scrise, audio, digitale
Diferenta dintre literatie si alfabetizare este de nuanta.
In cazul alfabetizarii, accentul este pus pe aplicarea practică a competențelor de citire și scriere în contexte reale, cum ar fi completarea unor formulare, citirea instrucțiunilor de pe etichete, utilizarea unei rețete, citirea și înțelegerea semnelor de circulație sau a anunțurilor publice.
Cat despre literatie, ea poate fi interpretata nu doar ca o capacitate de a citi și scrie, dar și de a înțelege, interpreta, crea, comunica și calcula folosind materiale scrise și alte forme de informație, deci o forma mult mai complexa.
Alfabetizarea funcțională se concentrează pe utilizarea practică a abilităților de citire și scriere în viața de zi cu zi, în timp ce literația include o înțelegere și o utilizare mai largă și mai complexă a competențelor de citire și scriere, necesare pentru o participare deplină și activă în diverse domenii ale vieții sociale și profesionale.
Din păcate analfabetismul funcțional este o realitate tristă a vremurilor noastre. Tinerii nu mai vor să citească și dacă o fac, citesc de formă (să termine cât mai repede) și nu de fond. Nu mai sunt pasionați de lectură oricât s-ar strădui profesorii să le inducă dragul de carte. Am conștientizat acest lucru, din păcate atunci când ni s-a atras atenția și iată că, o generație este sacrificată. Se impune deci, să combatem acest fenomen prin intervenții de la vârste fragede și prin intervenții la nivelul familiilor. Tot ceea ce încep cadrele didactice la școală, trebuie continuat perseverent în familie. În acest mod putem ameliora și chiar stopa acest fenomen.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Consider că termenii de literație/alfabetizare funcțională sunt similari, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
Afirmațiile din presă referitoare la procentajul de analfabeți funcționali sunt reale, din păcate copiii au acces la gadgeturi, găsesc informația necesară rapid, la un clik distanță și nu mai citesc.
Statul și-a asumat să reducă rata analfabetismului funcțional prin programul ,,România Educată”. Nu este foarte clar prin ce programe s-ar putea întâmpla acest lucru.
Cifrele sunt aproape identice cu cele din anii precedenți.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Termenul de literație ll-am întâlnit la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
Alfabetizare funcțională, conform UNESCO, se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate activitățile în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității.
probabil presa are dreptate.
1) Termenul „literație” se referă la capacitatea de a citi și scrie într-un mod funcțional și se folosește adesea într-un context mai larg decât alfabetizarea. În educația preșcolară, literația include și dezvoltarea competențelor lingvistice, cum ar fi ascultarea și vorbirea, precum și înțelegerea și utilizarea limbajului scris și oral.
„Alfabetizarea” se concentrează în principal pe învățarea literelor și a sunetelor corespunzătoare, adică pe recunoașterea și reproducerea acestora. În grădiniță, alfabetizarea implică activități precum învățarea alfabetului, recunoașterea literelor și scrierea acestora.
„Alfabetizarea funcțională” este un termen mai complex și se referă la abilitatea de a folosi cititul și scrisul în viața de zi cu zi pentru a îndeplini diverse sarcini practice. În contextul preșcolar, aceasta ar însemna ca un copil să poată recunoaște și înțelege cuvinte simple și să le folosească într-un context practic, cum ar fi identificarea etichetelor sau a semnelor comune.
Diferențele între aceste noțiuni, în contextul preșcolar, sunt următoarele:
Literația: Este un concept mai larg care include nu doar alfabetizarea de bază, ci și abilitățile de comunicare orală și scrisă, înțelegerea textelor și utilizarea limbajului în moduri variate și creative.
Alfabetizarea: Este un subset al literației, axat pe recunoașterea și reproducerea literelor și sunetelor. Este etapa inițială în procesul de învățare a cititului și scrisului.
Alfabetizarea funcțională: Este utilizarea practică a abilităților de citit și scris pentru a îndeplini sarcini cotidiene. În grădiniță, aceasta ar include activități practice care ajută copiii să folosească cunoștințele de bază în citit și scris într-un mod util și aplicabil.
Astfel, deși termenii sunt interconectați și se suprapun în anumite aspecte, fiecare are un accent specific și un rol diferit în dezvoltarea educațională a copiilor de vârstă preșcolară.
2) Diferența principală constă în faptul că ILA se concentrează pe competențele specifice și aplicarea acestora în diverse contexte, în timp ce Consiliul Uniunii Europene subliniază importanța literației în dezvoltarea holistică a individului și integrarea sa în societate.
3) Folosirea formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional” în mass media este îngrijorătoare și subliniază o problemă serioasă în sistemul educațional. Aceasta înseamnă că un procent semnificativ de elevi nu reușește să utilizeze eficient abilitățile de citit și scris în viața de zi cu zi pentru a înțelege și a rezolva probleme practice, în ciuda faptului că pot recunoaște și citi cuvinte. Termenul „analfabetism funcțional” indică o incapacitate de a aplica cunoștințele de bază într-un context practic, ceea ce poate afecta grav dezvoltarea personală și profesională a acestor elevi.
Prin urmare, formularea evidențiază necesitatea unor măsuri educaționale mai eficiente care să asigure nu doar alfabetizarea de bază, ci și dezvoltarea competențelor funcționale esențiale pentru participarea activă și competentă în societate.
Termenul de „literație” l-am mai întâlnit la cursuri de formare.
Alfabetizarea funcțională este o parte din procesul de literație, ultima având un sens mai larg.
Faptul că în mass-media a apărut această statistică îngrijorătoare, ne pune pe gânduri în ceea ce privește calitaea cititului elevilor noștri.
literatie-alfabetizare
Afirmațiile din presa care ne spun ca analfabetii functionali sunt in precent tot mai amare, sunt reale
sit eos ea enim non quis rem. sapiente eos ut et odio nisi reiciendis eos. voluptas impedit commodi cupiditate hic est non.
De acord cu toate afirmatiile
Adevărat!
Termenul de „literație” l-am întâlnit destul de recent. Cât despre sintagma atașată, din păcate, am constatat la clasă că este adevărat. Ultima mea serie de elevi aveau citire cursivă, fluentă, dar, înțelegeau sensul textului citit după foarte multe repetări și întrebări ajutătoare.
Termenul de literație este folosit din ce în ce mai des în educație. Efectele acestuia vor fi benefice tuturor, dacă procesul se va începe de la cele mai mici vârste. Alfabetizarea nu se mai referă acum neapărat la însușirea scris-cititului ci mai ales la descoperirea tainelor unui anumit domeniu.
Termenul „literație” se referă la capacitatea de a citi și scrie la un nivel de bază. „Alfabetizare” este similar, indicând abilitatea de a citi și scrie. „Alfabetizarea funcțională” se referă la capacitatea de a folosi aceste abilități în viața de zi cu zi pentru a funcționa eficient în societate. Diferența principală este că „literația” și „alfabetizarea” se concentrează pe abilitățile de bază, în timp ce „alfabetizarea funcțională” subliniază aplicarea practică a acestor abilități.
Literația reprezintă capacitatea de a citi un text cu înțelegere, de a-l interpreta de a-și forma și exprima o părere despre text și de a folosi informațiile sau ideile extrase din text.
Am întâlnit termenul de literație la cursuri de formare, în cărți de specialitate.
Literație =alfabetizare
-Alfabetizarea este procesul de predare-învățare prin care copiii învață alfabetul, să citească și să scrie; se deprinde la final de grădiniță și clasele primare;
-Alfabetizarea funcțională reprezintă capacitatea elevilor (și a adulților) de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc/scriu; presupune competența de receptare de text (de a extrage semnificația unor texte și de a face interpretări), competența de exprimare orală și redactare de text în contexte variate de viață; se deprinde în clasele primare și se verifică pe tot parcursul vieții;
-Literația înglobează cele două concepte anterioare; ea începe din primele zile de viață ale copilului, încă cu mult înainte de a întâlni un profesor și presupune achiziții de limbaj și experiențe ale copilului cu cartea (textul tipărit) facilitate de familie; pe parcursul școlii presupune diagnosticarea elevilor în privința abilităților de citire-scriere-înțelegere text și proiectarea unor planuri personalizate de sprijin prin care copiii să recupereze lipsurile și să aibă acces la învățare ascendentă pe tot parcursul vieții.
Mare adevarat…din pacate aceasta situatie este o problema de actualitate
este adevarat dar nu stiu daca procentul reflecta adevarata situatie
Consider că este adevărat.
Nicoleta Beznea 04/06/2023Răspunde
1. Atelierele de Vara Șotron _ literație
Bibliografia cu profil metodic _ alfabetizare/alfabetizare funcțională”
2. Asociația Internațională de Literație prezintă conținutul competenței pentru perioada școlarității, iar Consiliul Uniunii Europene o include in sfera competentelor cheie care îi permit unei persoane să desfășoare cu succes activitățile pe tot parcursul vieții.
3. In mass media, noțiunea este folosita pentru a sintetiza cauze ale rezultatelor nesatisfăcătoare obținute la evaluările naționale.
Literația este un concept mai larg care include nu doar alfabetizarea de bază, ci și abilitățile de comunicare orală și scrisă, înțelegerea textelor și utilizarea limbajului în moduri variate și creative.
Alfabetizare=capacitatea de instruire
Literatie = capacitatea de înțelegere
Singura diferența este între toate și diferitele discipline
Elevii nu înțeleg ce citesc
Prin Alfabetizare intelegem tot ceea ce tine de instruire,prin Literatie intelegem capacitatea de înțelegere,de a comunica.
Mass media scoate in evidenta analfabetismul functional prin care copiii nu înțeleg ce citesc.
Despre literatie tot auzim de ceva timp, au fost si cursuri cu aceasta tema,iar noi ,in educatia timpurie il folosim zilnic la intocmirea planificarii pentru Momentul povestilor,pe care il numim chiar ,,Moment de literatie”.
Temenii de literație și alfabetizare funcțională – consider că sunt similari, chiar dacă nu identici, alfabetizarea funcțională fiind de fapt traducerea în limba română a engl. literacy.
Referitor la procentajul analfabeților funcționali din țară, consider că este real și că este urmare a faptului că România se situează pe ultimul loc în UE la consumul ( lectura) de carte.
Am descoperit termenul de literație o dată cu parcurgerea cursului „Literație și gândire critică și creativă”, urmat în 2019-2020, iar cel de alfabetizare, prin intermediul alternativei STEP BY STEP, unde alfabetizarea desemna centrul de activități/interes unde copilul intră în interacțiune cu cartea, similar centrului de interes din învățământul tradițional, Biblioteca.
Consider că cei doi termeni, deși sinonimi la prima vedere, ei desemnează nuanțe diferite în ceea ce privește capacitatea individului de înțelegere a mesajului scris sau verbal și cea de exprimare orală sau scrisă.
Competențele de literație deținute asigură comunicarea armonioasă a individului, pe când alfabetizarea funcțională/nefuncțională se referă tocmai la existența sau lipsa capacității de decodare/comprehensiune a unui mesaj scris sau verbal. Sunt indivizi care reușesc să citească, fără a putea decoda sau înțelege, aceștia fiind analfabeți funcționali.
Literatia este capacitatea de a înțelege, de a ondentifica folosind materiale audio
Alfabetizare este procesul de instruire, capacitatea de comunicare
1. Am întâlnit termenul de literație la cursul de strategii de alfabetizare.
2. Consider că diferența ar consta în caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Îmi exprim acordul în legătură cu ce am citit, este adevărat din păcate.
Diferențele între cele trei noțiuni:
Literația: Se referă la competențele de bază în citit și scris, dar și la abilitatea de a înțelege și folosi informațiile scrise.
Alfabetizarea: Este procesul de învățare a cititului și scrisului.
Alfabetizarea funcțională: Implică utilizarea practică a competențelor de citit și scris în viața de zi cu zi pentru a rezolva probleme și a lua decizii.
În concluzie, deși toți acești termeni sunt interconectați și se referă la competențele de citire și scriere, ei au nuanțe și scopuri diferite în contextul educațional și social.
2. Diferențele dintre definițiile adaptate după Asociația Internațională de Literație și Consiliul Uniunii Europene reflectă accentele diferite puse pe conceptul de literație și funcțiile sale în societate.
Aceste diferențe reflectă nu doar diversele perspective asupra rolului literației, ci și contextul cultural și socio-economic în care aceste organizații operează.
3. Folosirea termenului „analfabeți funcțional” în mass media pentru a descrie o proporție semnificativă de elevi poate fi văzută ca alarmantă și poate atrage atenția asupra necesității unor reforme educaționale. Totuși, este crucial ca astfel de afirmații să fie prezentate cu claritate și context pentru a nu crea confuzie sau panică nejustificată.
De asemenea, este important să se promoveze soluții concrete și măsuri de îmbunătățire a competențelor funcționale ale elevilor, precum:
Revizuirea curriculumului școlar: Adaptarea acestuia pentru a include mai multe activități practice și aplicate.
Formarea continuă a profesorilor: Instruirea acestora pentru a utiliza metode de predare interactive și centrate pe elev.
Suport educațional suplimentar: Oferirea de programe de tutoriat și de recuperare pentru elevii care au dificultăți.
Astfel, deși afirmația din mass media scoate în evidență o problemă gravă, abordarea soluțiilor și măsurilor de remediere ar trebui să fie prioritatea pentru a îmbunătăți situația educațională în România.
e adevarat
1. Termenul de literație l-am întâlnit în cadrul cursurilor de la facultate și de formare pe care le-am urmat.
2. Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Din păcate, afirmația este adevărată
1. Literații- termen întâlnit în mai multe studii de specialitate actuale
Alfabetizarea- intelegerea completa a unui text
Alfabetizare funcțională-citirea unui text fără a înțelege mesajul
2. După părerea mea, diferența dintre cele două definiții ar consta în sintagmele „toate disciplinele” și „în orice context” față de „diferite discipline”, „diferite contexte”.
3. Sunt de acord cu această afirmație. În ultimul timp, copiii memorează lecțiile fără a se gândi ce înseamnă lucrurile pe care le învață, fără a le trece prin filtrul propriei gândiri, așa ca ajung, marea majoritate, analfabeti functionali.
1. Termenii i-am intalnit la cursuri.
2. Definiția dată de Consiliul U.E. pare a fi mai largă.
3. Cred că se face o confunzie între noțiunea de „analfabet funcțional” și lipsa unei pregătiri practice a elevului care a acumulat cunoștințe, fără însă a ști la ce să le folosească.
Am auzit de cei doi temeni din cursuri
1. În ce context ai întâlnit/ folosit termenul „literație”? Dar alfabetizare/alfabetizare funcțională”? Percepi vreo diferență între cele trei noțiuni? Dacă da, explică diferența.
Termenul ,,literație” l-am întâlnit în alegerea unor obiective specifice pentru realizarea unui opțional – lectura pentru copii (competențe de literație) care înseamnă abilitatea de a citi (sau abilitatea pentru lectură) – „a înţelege și a utiliza forme de limbaj scris pe care le cere societatea și/ sau pe care individul le apreciază. Competențele/abilitățile de literație se formează prin citit, pentru a învăţa, pentru a participa la comunități de cititori în școală și în viața cotidiană, precum și de plăcere.
Termenul ,,alfabetizare” înseamnă învățarea cititului și scrisului (a semnelor grafice), folosind textele studiate la clasă.
Termenul ,,alfabetizare funcțională” înseamnă a aplica abilitatea citit-scrisului în viața cotidiană, pentru integrarea socială, capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
2. Ce diferență observi între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene?
Definițiile sunt identice, punctează același tip de abilități, referitoare la literație, respectiv alfabetizare / alfabetizare funcțională.
3. Interpretând cele de mai sus referitor la alfabetizare funcțională, ce părere ai despre folosirea în mass media a formulării „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.”? (https://www.avantaje.ro/articol/42-dintre-elevii-romani-de-15-ani-sunt-analfabeti-functional)
Dacă s-au aplicat teste și s-au făcut statistici, iar mass-media a preluat informații reale, verificate, interpretate de specialiști în evaluarea alfabetizării funcționale, atunci formularea este corectă.
Foarte mulți copii citesc texte, din diverse domenii, fără să le înțeleagă, pentru că începând de la o vârstă fragedă textele folosite la clasă (din manuale) sunt mult prea lungi, au prea multe cuvinte necunoscute, iar ora trece foarte repede, copiii reușind să se realizeze doar citirea textului și foarte superficial înțelegerea lui.
Am întâlnit termenul „literație” în contextul educațional, mai ales în literatura de specialitate și în cursurile de formare profesională destinate cadrelor didactice. Termenul este folosit pentru a descrie un set complex de competențe care includ nu doar abilitatea de a citi și a scrie, ci și capacitatea de a înțelege, interpreta și crea informații în diverse formate, inclusiv text, audio și digital.
Termenul „alfabetizare” l-am întâlnit în general în contexte legate de educația de bază, referindu-se la abilitatea de a citi și scrie. Este folosit adesea în inițiativele și programele care vizează reducerea analfabetismului și îmbunătățirea abilităților de bază ale populației.
„Alfabetizarea funcțională” am întâlnit-o în contexte similare, dar cu un accent pe utilizarea practică a abilităților de citit și scris în viața de zi cu zi. Aceasta implică nu doar cunoașterea literelor și a cuvintelor, ci și capacitatea de a aplica aceste cunoștințe în situații cotidiene, cum ar fi completarea unui formular, citirea unui orar de tren sau înțelegerea instrucțiunilor de la locul de muncă.
1. Termenul de,, literatie ” l-am întâlnit la cursuri și în studii de specialitate.
2. După părerea mea, cele două definiții sunt asemănătoare.
3. Sunt de acord. Din păcate, este adevărat.
1. Literația reprezintă o competență complexă care stă la baza celorlalte competențe cheie, pe care am întâlnit-o în cadrul cursurilor de dezvoltare profesională și în literatura de specialitate. Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive și digitale, în diferite activități și în diferite contexte, fiind legată în mare parte de educația de bază. Alfabetizarea funcțională reprezintă accentuarea utilizării de zi cu zi a abilităților de citit și scris.
2. Diferența este dată de nivelul de aplicabilitate: monodisciplinar și pluridisciplinar.
3. Având în vedere faptul că analfabetul funcțional „știe să citească, dar nu înțelege ceea ce a citit”, persoanele abilitate din jurul acestui tip de persoană ar trebui să caute modalitățile și tehnicile cele mai utile pentru a reuși să-l facă să conștientizeze că acele „cuvinte/propoziții” transmit în „spatele” lor un mesaj.
Am întâlnit termenul de literație în cadrul activităților organizate de Ovidiuro.
Alfabetizare și alfabetizare funcțională sunt mai des întâlniți în discuții, știri, online.
1. Termenul “literatie” și “alfabetizare funcțională” se întâlnesc adesea în contexte educaționale, dar ele nu sunt complet sinonime și există diferențe semantice între cele două.
„Literatie” se referă la abilitățile de bază de a citi și a scrie. Aceasta este abilitatea fundamentală de a înțelege și produce text scris. În general, se referă la capacitatea unei persoane de a decodifica și înțelege texte simple, precum și de a scrie fraze și propoziții corecte.
„Alfabetizare funcțională” merge dincolo de simpla abilitate de a citi și a scrie. Se referă la capacitatea de a folosi competențele de literație într-un mod eficient și practic în viața de zi cu zi. O persoană alfabetizată funcțional poate, de exemplu:
– Să citească și să înțeleagă instrucțiuni complexe.
– Să interpreteze grafice și tabele.
– Să completeze formulare și să scrie texte coerente adaptate contextului.
Diferențe cheie:
„Literatie”: Se referă la capacitatea de bază de a citi și scrie.
„Alfabetizare funcțională”: Include nu doar capacitatea de a citi și scrie, dar și aplicarea practică a acestor abilități în viața de zi cu zi.
În concluzie, deși cei doi termeni sunt înrudiți și se suprapun într-o anumită măsură, alfabetizarea funcțională este un concept mai larg și mai aplicat, în timp ce literația se referă mai strict la abilitățile fundamentale de citit și scris.
3. Formularea „aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional” este destul de dramatică și poate induce în eroare publicul larg. „Analfabetismul funcțional” se referă la capacitatea unei persoane de a folosi competențele de citit și scris în viața de zi cu zi. Acesta nu înseamnă că persoanele respective nu știu să citească sau să scrie deloc, ci că au dificultăți în a înțelege și folosi informațiile scrise în contexte practice. Folosirea unei astfel de formulări poate fi percepută ca alarmistă și poate contribui la o percepție negativă generală.
1. Am întâlnit acești termeni în cadrul cursurilor de perfecționare la care am mai participat, dar și în mass media.
2. După părerea mea, cele două definiții sunt asemănătoare, diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Nu am o părere clară, formularea mi se pare cam dură, iar procentajul cam mare. Dacă este adevărat, este îngrijorător!
Este adevarat
Termenul de ”literație” l-am întâlnit în organizarea Școlii de vară cu scLipici organizată în colaborare cu Fundația Noi Orizonturi.
Diferența dintre termeni consider ca este următoarea:literație=abilitate,alfabetizare=capacitate
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Termenul de literatie l-am intalnit in cadrul cursurilor de formare.
1. Am intalnit termenul ,,literatie,, in presa, in cadrul formarilor de la Atelierele de Vara Sotron, carti de specialitate, cerc pedagogic.
2. Cred ca in ceea ce priveste literatia, Asociația Internațională de Literație are o abordare mai educațională și individualizată, în timp ce Consiliul UE adoptă o perspectivă mai largă, incluzând si aspecte sociale, civice și culturale.
3. Adevarat, in mare masura.
Termenul literație l-am intalnit în cadrul cursului. Probabil că in presă ar fi mai corect să faca referire la adultii care sunt analfabeți funcționali, nu la elevi.
1. Am intalnit termenul de literatie in cadrul cursurilor de formare parcurse (ex. Didactica limbii si literaturii romane, 2012). Eram familiarizata cu termenul de literati, care , de altfel, exista in dictionar, spre deosebire de termenul de literatie.
2. Intr-adevar, diferența între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene, constă în faptul că prima se referă la o arie mult mai larga de discipline/contexte (în toate disciplinele și în orice context fata de… în diferite discipline și în diferite contexte).
3. In ce priveste alfabetizarea functionala, da, cred in procentul de 42% de analfabeti functionali in randul tinerilor, deoarece procesul de învățământ nu incurajeaza suficient gandirea critica, problematizarea, in favoarea memorarii.
1. Termenul de literație în literatura engleza de specialitate, insă am aprofundat acesta noțiune și am inteles ce presupune această abilitate, în cadrul Programului EduNetworks, unde am participat la activitatile din Pilonul de literatie si gandire critică.
2.Cele două definiții la cere faceți referire nu sunt foarte diferite, ambele includ aceleași competențe din zona comuncării orale și scrise.
3. Vârsta de 15-16 ani marchează finalul celor 10 ani de invatamant obligatoriu, este vartsa la care se aplica testarile internationale de tip PISA. Unul dintre reperele evaluarii il reprezinta competenta de a intelege ceea ce citesti. Din in pacate, sistemul de invățământ românesc demonstrază intr-o mică măsură că formează acesta competență care are la bază mai intâi, strategii de invătare a citit-scrisului și de dezvoltare a gandirii critice.
1. Am intalnit termenul literatie la Conferinta Nationala organizata in 9 martie 2024.
Termenul literatie este alternativ termenului de alfabetizare.
2. Termenul propus de Unesco face referire la adulti.
3. Articolul face referire la lipsa abilitatii elevilor de a identifica, interpreta informatii.
1. Termenul „literație”are același înțeles cu „alfabetizarea”.
2. UNESCO definește „alfabetizarea funcțională” ca fiind capacitatea unei persoane adulte de a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie și a comunității.
3. Nu știu cât de reale sunt aceste procente, cum au fost măsurate.
Termenul de literație l-am auzit în cursurile pe care le-am urmat,inclusiv acesta, iar temenul de alfabetizare în cadrul școlii.In ceea ce privește cele doua definiții consider că notiunțile sunt asemanatoare, diferența făcând-o sfera la care se refera , vârsta .
Tot mai mulți elevi știu să scrie și să citească,dar nu înteleg mesajul ,nu știu cum să interpreteze informațiile.
Literaţia este un concept complex, ce presupune implicare. Literația are la bază achizițiile fundamentale-cititul și scrisul. În plus, literația este văzută ca rezultatul experiențelor sociale și presupune anumite scheme de utilizare.
Din păcate, analfabetismul funcţional este o problemǎ a sistemului de învățământ românesc, pe care încercăm sǎ o rezolvâm prin metode și strategii care se bazează pe descoperire, investigație, etc.
Prin urmare, consider cǎ dezvoltarea literației are în prim plan stimularea potențialului fiecǎrui participant la activitate, urmărind ca acesta să vorbească cu uşurinţǎ despre anumite subiecte, fiind stimulat.
1. Literația este abilitatea de a înțelege și de a comunica cu sens ceea ce citim.
2.Există deosebire între literație și alfabetizare. Le percep ca fiind complementare: literația este o abilitate-se învață tot timpul, iar alfabetizarea reprezintă capacități, aptitudini care sunt înnăscute (capacitatea reprezintă aptitudinile, resursele pe care le are o persoana pentru a efectua anumite activități). La rândul său, „alfabetizarea funcțională” presupune capacitatea și abilitatea omului de a înțelege aspecte ale diferitelor domenii economico-sociale, formulând întrebări la care caută răspunsuri, recurgând la diverse strategii cu ajutorul cărora să depășească eventualele bariere.
3.Formularea „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional” cred că este ușor generalizată și descrie atitudinea dezinteresată a unor elevi, alegerea asumată de ei înșiși ,,să nu-și bată capul cu”…De asemenea, există și o categorie de copii care -și doresc să știe, să înțeleagă, dar care nu au acces la informații, provenind din medii defavorizate și atunci abandonează …
Am întâlnit termenul de literație in cadrul formarilor de la Atelierele de Vara Șotron, iar de alfabetizare în cadrul cursurilor de formare de la scoală. Alfabetizarea face referire la învățarea alfabetului, a cititului și scrisului, alfabetizarea funcțională capacitatea elevilor de a face operații de gândire pe baza textelor pe care le citesc, iar literația înglobează ceilalți doi termeni.
Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.
„Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. Ea implică capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.” Eu nu văd nicio diferență în ceea ce privește definițiile. Totul ține de actul cititului și înțelegerea sensului celor citite. Eu cred că indiferent de cât de bine știi să citești, nu poți cunoaște termenii specificii tuturor domeniilor prin care trecem, și de aceea pentru a înțelege punem întrebări celor competenți pe specialitatea respectivă, ca să ne lămurim
Termenul „literație” se referă la capacitatea de a citi și de a scrie, fiind folosit adesea pentru a descrie nivelul de competență în aceste abilități de bază. Termenul „alfabetizare” are un sens similar, referindu-se la capacitatea de a citi și a scrie. În multe contexte, „alfabetizare” și „literație” sunt folosite interschimbabil. Totuși, alfabetizarea poate include și învățarea de bază a citirii și scrierii, precum și cunoștințe numerice de bază, adică matematica fundamentală.
Definiția ILA tinde să se concentreze pe aspectele fundamentale și educaționale ale literației. Aceasta pune accent pe abilitatea indivizilor de a citi și scrie, evidențiind importanța acestor abilități pentru dezvoltarea personală și succesul academic.
Definiția Consiliului Uniunii Europene tinde să fie mai amplă și să includă dimensiuni funcționale și sociale ale alfabetizării.
Termenul „analfabet funcțional” poate crea confuzie și poate fi perceput ca stigmatizant. Mulți oameni asociază „analfabetismul” cu incapacitatea totală de a citi și scrie, ceea ce nu este cazul în contextul „analfabetismului funcțional”. Este important ca mass-media să explice clar că „analfabetismul funcțional” se referă la dificultăți în a înțelege și a folosi informațiile citite pentru a rezolva probleme cotidiene, chiar dacă acești elevi pot citi și scrie la un nivel de bază.
Literație o întâlnim la diverse cursuri.
Alfabetizare-procesul de învățare a citit-scrisului, de înțelegere a ceea ce citim/ exprimăm.Cu siguranța procentul este real, din păcate.
De accord
In mare parte adevarat
1.Am întâlnit termenul de literație la început în cadrul cursurilor de formare.;2.Consider că acest termen este unul complex , care include procesul de alfabetizare ;3.Este îngrijorător procentul și cred că trebuie să luăm măsuri în acest sens introducând acest program din primul an de școală.
1. Am întâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor de formare și nu numai;
2. Sensul termenului de literație este unul complex, care include sensul de alfabetizare;
3. Procentul trebuie să tragă un semnal de alarmă.
Termenul de literație l-am întâlnit deseori în cadrul cursurilor de didactica limbii și literaturii române din cadrul PIPP, însă deosebirea între acesta și termenul de alfabetizare am descoperit-o abia parcurgâng efectiv un ciclu primar de învățare alături de elevii mei.
Procesul de alfabetizare inițială pe care profesorul îl creionează în primii 3 ani ai școlarității este unul facil dacă acesta ține cont de toate elementele pedagogice și psihopedagogice conexe, însă alfabetizarea funcțională nu se poate realiza fără un efort personal al elevului atât în ciclul de aprofundare cât și mai departe.
1.am întâlnit termenul ”literație” și cel de „alfabetizare funcțională” în cadrul unor cursuri de perfectionare.
2. Se pare că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text, pe când literația se referă la capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza și de a evalua un text.
3. Formula utilizată în mass-media se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
Despre acestea am auzit / citit la cursuri de formare, în cărți de specialitate, în mass-media …
,,Literația” este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context. (Asociația Internațională de Literație)
,,Alfabetizarea” este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. Ea implică capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.” ( Consiliul Uniunii Europene)
„Alfabetizarea funcțională” se referă la capacitatea unei persoane de a se angaja în toate acele activități în care citit-scrisul este necesar pentru funcționarea eficientă a grupului și comunității sale și, de asemenea, pentru a-i permite să continue să folosească citirea, scrierea și calculul pentru dezvoltarea proprie și a comunității. O persoană are un nivel de „alfabetizare funcțională” dacă poate să se angajeze în activitățile în care este necesară alfabetizarea pentru a permite funcționarea eficientă într-un grup. (UNESCO)
Este îngrijorătoare această statistică……….
Termenul de “literație” este întâlnit din ce în ce mai mult în domeniul educației, în cadrul diverselor cursuri de specialitate și nu numai.
În opinia mea, face referire la capacitatea de a înțelege și de a scrie un text, în timp ce “alfabetizarea” presupune învățarea scrisului și cititului.
“Alfabetizarea functională” stă la baza înțelegerii anumitor concepte din diferite domenii de activitate.
Formularea din mass-media în legătură cu tinerii din țara noastră cred că ilustrează un adevăr, dovadă fiind faptul că din ce în ce mai mulți elevi nu reușesc să înțeleagă mesajele din textele pe care le întâlnesc.
1.Am întâlnit termenul de literație la început în cadrul cursurilor de formare.;
2.Consider că acest termen este unul complex , care include procesul de alfabetizare ;
3.Este îngrijorător procentul și cred că trebuie să luăm măsuri în acest sens introducând acest program din primul an de școală.
Am întâlnit termenul de literație pe tot parcursul lecției.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate în mass-media, o parte însemnată dintre elevi nu înțeleg ce citesc.
1. Am utilizat termenul de literație în context educațional, din prisma profesiei. Termenul „alfabetizare funcțională” nu-l utilizez. L-am întâlnit în interpretarea unor statistici, de către mass-media.
2. În cele două definiții, am observat o diferență în ceea ce privește contextul, conceptul de literația dovedindu-se a fi mai amplu, după părerea mea, deoarece este abilitatea utilizată în „orice context”, în timp ce alfabetizarea funcțională presupune abilitatea utilizată „în diferite contexte.”
3. În ceea ce privește formularea „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți functional”, acesta arată exact această limitare a contextului în care a fost analizată abilitatea acestor elevi.
1. Termenul ,,literație” mi-a devenit familar odată cu primele cursuri de formare, create și suținute în acest sens.
2. Țin minte că în Liceul Pedagocic, la finalul anilor de studiu, dna dirigintă a concluzionat: scopul învățării e acela că trebuie ,,să învățăm copiii cum să învețe”. Cred că literația e competența-cheie care conduce la împlirea celor spuse de dumneaei: identificare, înțelegere, interpretare, exprimare, opinie, întrebare, sentimente și, în final, acțiune, fapte. Presupun că ambele definiții indică aceeași direcție, diferența constând în complexitatea acestora.
3. Lucrez foarte mult cu elevii pentru atingerea competențelor de literație. Lucrurile au evoluat minunat, dar, cu toate acestea, observ că încă mai greșesc. Mă gândesc că sunt mulți profesori care nu tratează deloc această problemă și, atunci, rezultatele vorbesc de la sine. Felicit colegii implicați, nedorind să genaralizez!
Sunt de acord cu afirmațiile prezentate. Termenii “literație”, “alfabetizare” și “alfabetizare funcțională” au semnificații distincte, dar complementare:
Diferențele subliniază importanța unei educații complete, care pregătește indivizii nu doar să citească și să scrie, dar și să utilizeze aceste abilități în mod eficient și relevant în viața cotidiană.
1. Am întâlnit termenul “literație” în discuții educaționale, în special în contexte academice și în materiale elaborate de organizații non-guvernamentale. Termenii “alfabetizare” și “alfabetizare funcțională” sunt mai frecvent utilizați în contexte educaționale formale și oficiale. Diferențele între acești termeni sunt semnificative:
Literație: Include abilitățile de a citi, scrie, interpreta și crea conținut în diverse formate și contexte.
Alfabetizare: Se referă la abilitatea de bază de a citi și scrie.
Alfabetizare funcțională: Se concentrează pe capacitatea de a aplica abilitățile de citire și scriere în viața de zi cu zi și în contexte profesionale pentru a funcționa eficient în societate.
2. Definiția Asociației Internaționale de Literație subliniază abilitățile de identificare, înțelegere, interpretare, creare și comunicare folosind materiale scrise, audio și digitale. În schimb, definiția Consiliului Uniunii Europene include și exprimarea conceptelor, sentimentelor, faptelor și opiniilor, atât verbal, cât și în scris, subliniind și capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni eficient, adecvat și creativ.
3. Formularea din mass media este alarmantă și poate fi interpretată ca exagerată. Totuși, ea atrage atenția asupra unei probleme reale și grave. “Analfabetism funcțional” în acest context înseamnă că acești elevi nu pot aplica eficient abilitățile de citire și scriere în situații de zi cu zi, ceea ce le afectează capacitatea de a învăța și de a se dezvolta profesional și personal. Este important să abordăm această problemă cu măsuri educaționale adecvate pentru a îmbunătăți competențele de literație ale elevilor.
1. Am intalnit acest termen in cadrul unui proiect Erasmus la care am participat si care avea o componenta dezvoltarii literatiei. Intr-adevar, temenul de analfabetism functional este mai des intalnit in mediul educational.
2. Cele doua definiri sunt putin diferite. Asociației Internaționale de Literație subliniază abilitățile de identificare, înțelegere, interpretare, creare și comunicare folosind materiale scrise, audio și digitale. Este o definire ce nu pare a implica si componenta personala. În schimb, Consiliului Uniunii Europene include și exprimarea conceptelor, sentimentelor, faptelor și opiniilor, atât verbal, cât și în scris, subliniind și capacitatea de a comunica eficient.
3. Consider ca mass-media exagereaza putin, insa nu trebuie sa negam faptul ca, din ce in ce mai des, observam elevi care citesc, dar nu inteleg nimic din ceea ce au citit.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Termenul de „literație” l-am întâlnit la diferite cursuri și în cadrul cercurilor pedagogice.
Chiar dacă se aseamănă prin cele două definiții, cred că cei doi termeni sunt diferiți.
Literația se bazează și pe achizițiile timpurii ale copilului, predecesoare etapei de alfabetizare.,
Procentajul prezentat de mass-media poate fi real, dacă are la bază studii și rapoarte realizate pe eșantioane de elevi.
1. am întâlnit termenul de literație în cursurile pecare le-am făcut pe parcursul anilor, în legătură cu citirea.
2. În acest moment, eu am sentimentul că cele două noțiuni sunt sinonime. POate că îmi voi schimba părerea ulterior.
3. Dacă acest procent e real, înseamnă că (prea) mulți tineri nu înțeleg ceea ce citesc, ci doar recunosc literele.
sunt de acord cu cele prezentate intr-o oarecare masura
Este crucial să se accentueze nu doar problema, ci și soluțiile. Articolele din mass media ar trebui să abordeze și ce măsuri sunt luate de către autorități, profesori și comunități pentru a reduce rata analfabetismului funcțional și pentru a îmbunătăți calitatea educației. În loc să spună simplu „aproape 42% sunt analfabeți funcțional”, ar fi mai constructiv să se discute despre factorii care contribuie la această situație, diferențele regionale, măsurile care pot fi luate pentru îmbunătățirea alfabetizării funcționale și exemple pozitive de inițiative sau școli care au făcut progrese.
1. Am întâlnit termenul de literație în cadrul cursurilor de perfecționare, în cadrul webinnariilor, dar și în cărțile de specialitate.
2. Prima definiție se referă la literație ca abilitatea de a înțelege totul, în toate contextele și la toate disciplinele, iar cea de-a doua prezintă un cadru mai restrâns al termenului de alfabetizare.
3. Cred că afirmația este parțial adevărată.
Termenul se referă la a înţelege și a utiliza acele forme de limbaj scris pe care le cere societatea și/ sau pe care individul le apreciază şi am auzit prima dată în proiectul Citeşte-mi 100 de poveşti, dar şi la unele webinarii şi pe platforma Alfabetar. Îngrijorător este faptul că elevii nu vor să citească şi ajung să nu poată învăța la istorie, geografie, etc. O problemă este şi faptul că nu citesc enunțurile exercițiilor sau nu înțeleg cerințele.
corrupti natus unde qui aliquid ex quia autem. animi neque in tenetur qui et hic praesentium aut autem ut et ea. perferendis hic veritatis quasi numquam est officia modi ut dignissimos. nemo eos at et
Am aflat despre literație de la colegele mai tinere, apoi de la cursurile de formare. Atenția acordată conceptelor de alfabetizare /alfabetizare funcțională ne ajută pe noi, cadrele didactice, să conștientizăm că prin anumite strategii de învățare îi putem dirija pe elevii noștri, îi putem sprijini în demersul de înțelegere a ceea ce citesc.
Am întâlnit termenul de literație in cadrul formarilor ateliere de vară, iar de alfabetizare in cadrul cursurilor de formare. Alfabetizarea face referire la învățarea alfabetului, a cititului si scrisului, alfabetizarea functionala capcitatea elevilor de a face operații de găndire pe baza textelor pe care le citesc, iar literația înglobeaza ceilalți doi termeni.
1.Literatie este un concept mai amplu, care include atât abilitățile de bază de citire și scriere, cât și competențele critice și analitice necesare pentru a utiliza informațiile în mod eficient.
Alfabetizare funcțională se concentrează pe aplicarea practică a acestor abilități de bază în viața de zi cu zi și pe capacitatea de a îndeplini sarcini concrete care necesită citire și scriere.Ambele concepte sunt esențiale pentru educație și dezvoltare personală, dar fiecare are un focus diferit în ceea ce privește utilizarea și aplicabilitatea abilităților de citire și scriere.
2.Deși ambele definiții subliniază importanța literației pentru dezvoltarea individuală și participarea societală, cea a Consiliului UE extinde conceptul pentru a include o gamă mai largă de competențe și medii de comunicare, reflectând necesitățile unei societăți moderne și tehnologizate. Definiția ILA este mai concentrată pe impactul literației asupra individului și societății, accentuând rolul continuu al educației.
3.Procentul alarmant de 42% dintre elevii români de 15 ani care sunt analfabeți funcționali reprezintă un semnal clar că este necesară o reformă profundă și urgentă a sistemului educațional românesc. Este esențial să se investească în calitatea educației pentru a asigura dezvoltarea competențelor necesare și pentru a pregăti tinerii pentru o viață activă și productivă în societate.
1. Termenul „literație” l-am întânit în cadrul unor cursuri de formare.
2. Diferența dintre cele două constă în definirea lor : literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context/ alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte.
3. Consider că reintroducerea lecturii și a caligrafiei în clasele primare ar putea ajuta scăderea acestui procent.
Literația= o abilitate, adică ceea ce poate face elevul
E drept ca se intâmpină dificultăți în înțelegerea unui text, pentru ca ulterior să treci la următorul pas: rezolvarea sarcinii, semnarea contractului
1.Am întâlnit termenul de ,,literație” în cadrul Proiectelor organizate de Asociația Ovidiu.ro punându-se accent pe dezvoltarea vocabularului preșcolarilor folosind povești ilustrate pentru copii, altele decât cele tradiționale pentru a veni în sprijinul generației actuale împiedicând ,,analfabetismul funcțional”.
2.Ambele concepte, atât ,,literația ” cât și ,,alfabetizarea”au abilitatea de a identifica și interpreta forme de limbaj.
3.Cititorii pot construi sens din texte prezentate în diferite forme iar alfabetizarea implică capacitatea de a comunica și stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient și creativ.
Am descoperit cursul de literatie și am aplicat la clasă, dar este foarte bine ca toate cadrele didactice să beneficieze de aceste strategii pentru toți elevii clasei. Literația poate fi echivalentă chiar cu alfabetizarea în anumite momente . Dezvoltarea competențelor de citit și scris este prioritară, deoarece eu consider că este adevărată știrea „aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional”.
1. Am întâlnit termenul “literație” în cărțile de specialitate, iar termenul “alfabetizare” l-am întâlnit în cadrul unui curs parcurs anterior.
2. Diferența între definiția adaptată după Asociația Internațională de Literație și cea de la Consiliul Uniunii Europene este aceea că, potrivit definiției Asociației Internaționale de Literație, cititorul poate “construi sens din texte prezentate”, învață, poate participa la “comunități de cititori” și de plăcere, în schimb, definiția oferită de Consiliul Uniunii Europene, ne sugerează faptul că alfabetizarea constă în stabilirea unor conexiuni adecvate și creative cu cei din jur, raportându-se, în special, la adulți.
3. Din punctul meu de vedere, formularea „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional.” este adevărată, dar, în același timp, este și îngrijorătoare. Foarte mulți tineri citesc, dar dacă îi întrebi ce au înțeles dintr-un mic paragraf pe care l-au citit, le este foarte dificil să explice cele citite, pentru că ei nu au înțeles nimic. Gândul lor este în altă parte. Ei citesc, dar nu înțeleg, nu au capacitatea de a “trece” prin creier informația. Este ceva de tipul: citesc doar cu ochii, dar creierul unde a rămas? Encefalul este folosit doar pentru a recunoaște literele și cuvintele.
Vorba aceea: TRIST, DAR ADEVĂRAT!
Termenul de ,,literație” l-am întâlnit în strânsă legătură cu învățarea citit-scrisului și a înțelegerii textului în profunzime. ,,Analfabet-funcțional” este acea persoană care știe să scrie și să citească, dar nu poate pune în practică ceea ce a citit, nu poate face legături logice între ceea ce a învățat și situația concretă. Din păcate, am întâlnit și cadre didactice care au probleme în a înțelege un text citit…
Termenul de „literație” l-am intalnit în cadrul Atelierelor de vară Sotron, în 2020
Termenii de „alfabetizare” , „alfabetizare funcțională” i-am întâlnit în perioada facultății (2015-2018).
Deși în prima fază ai putea spune de cei doi termeni „literație” și alfabetizare funcțională” sunt sinonimi, asemănători, totuși există o mare diferență între abilitate (de a identifica, înţelege, interpreta…) și capacitatea (de a identifica, înţelege, interpreta…)
Am întâlnit pentru prima dată termenul de literație în cadrul diferitelor cursuri. Personal, nu cred în studiile efectuate și nu cred că procentul este cel corect, dar, clar….lucrurile nu evoluează foarte bine ăn contextul educației.
Buna ziua.Literați am intalnit ca termen în cadrul Atelierelor de vară Sotron, Termenul de alfabetizare cadrul cursurilor de perfecționare, în Școala.
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Nu cunosc dacă eșantionul pe care au fost făcute studiile respective este unul elocvent pentru categoria de elevi de15ani,insa consider că procentul,din păcate,este mai mare. Multi elevi învață mecanic totul și când sunt puși în ipostaza de a lucra pe un text,de a selecta mesajul educativ, de a intelege ceea ce citeste, de a reproduce un text si de a-i extrage ideile principale,se afla în incapacitatea de a oferi răspunsuri. Știu să scrie și să citească dar….doar atât.
Literatia este o abilitate,alfabetizarea o competență!
Literația începe încă din primele zile de viața și ne însoțeste pe tot parcursul acesteia. Aceasta cuprinde toate achizițiile unui copil , achiziții ce vizează formarea și dezvoltarea vocabularului, relația copilului cu cartea ( textul scris), relație facilitata de familie și continuata in perioada școlară cu formarea abilitaților de scris-citit , înțelegerea textelor .
Alfabetizarea este procesul de învățare a scris-cititului.
Alfabetizarea funcțională este capacitatea unui elev de a citi și scrie corect, a înțelege mesajul scris /oral și de a putea formula judecați in funcție de mesajul primit( scris, audio, digital).
Procentul de analfabetism funcțional este destul de ridicat, chiar dacă elevii știu sa citească și sa scrie corect, ei nu au exercitiu de a formula răspunsuri clare și corecte la întrebările ce le-au fost adresate.
1.Termenii de literatie ,alfabetizare si alfabetizare functionala i-am intalnit in cursuri si in mass-media. lLiteratia este un termen mai cuprinzator fata de cel de alfabetizare, care este procesul de invatare a scris cititului.Alfabetizarea functionala presupune mai mult decat recunoasterea si citirea cuvantului in propozitie, ea presupune intelegerea ,interpretarea textului si formularea de raspunsuri .
2.Diferentele intre cele doua definitii consta in caracterul multidisciplinar versus monodiscilpinar
3 Consider ca sunt destul de reale cifrele prezentate in material,ingrijoratoare dar reale
1. Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
2. Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate
Abilitatea de a citi si a intelege ceea ce transmite .
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Termenii „literație”, „alfabetizare” și „alfabetizare funcțională” sunt adesea folosiți în contexte educaționale și de dezvoltare socială, dar au nuanțe distincte care îi diferențiază.
Literație
Literația este un concept mai larg decât simpla abilitate de a citi și a scrie. Literația se referă la competențele și abilitățile necesare pentru a înțelege, interpreta, crea și comunica folosind materiale scrise și vizuale în diverse contexte. Literația include nu doar citirea și scrierea, dar și capacitatea de a naviga informațiile, de a analiza și evalua conținutul și de a aplica aceste abilități în viața cotidiană. De exemplu, literația financiară se referă la abilitatea de a înțelege și gestiona finanțele personale, iar literația digitală implică competențe în utilizarea tehnologiilor informatice.
Alfabetizare
Alfabetizarea este procesul fundamental prin care o persoană învață să citească și să scrie. Este primul pas în dobândirea abilităților de literație. Alfabetizarea se concentrează pe cunoașterea literelor, a sunetelor asociate cu ele, formarea cuvintelor și înțelegerea textelor simple. În context educațional, alfabetizarea este esențială pentru accesul la educația formală și este considerată un drept uman fundamental.
Alfabetizare funcțională
Alfabetizarea funcțională se referă la capacitatea unei persoane de a folosi abilitățile de citire și scriere într-un mod care să le permită să îndeplinească sarcini zilnice, să participe la societate și să își îmbunătățească calitatea vieții. Este un pas mai avansat față de alfabetizarea de bază, deoarece presupune că persoana nu doar cunoaște literele și poate citi texte simple, dar poate și aplica aceste abilități în situații practice – cum ar fi completarea unui formular, citirea și înțelegerea instrucțiunilor de la locul de muncă, sau gestionarea corespondenței.
Diferențele percepute
Literația este un concept cuprinzător care include atât alfabetizarea de bază, cât și capacitatea de a aplica aceste abilități în diverse contexte și domenii.
Alfabetizarea se concentrează pe învățarea cititului și scrisului, fiind primul nivel de competență în utilizarea limbajului scris.
Alfabetizarea funcțională reprezintă un nivel superior de alfabetizare, unde persoana poate utiliza abilitățile de citit și scris în moduri practice și relevante pentru viața de zi cu zi.
În concluzie, deși termenii sunt legați și se intersectează, literația este cel mai larg concept, în timp ce alfabetizarea și alfabetizarea funcțională sunt componente esențiale ale acesteia, dar se referă la diferite niveluri de competență.
Pentru a răspunde la întrebarea 2, este util să analizăm ambele definiții, așa cum ar fi formulate de cele două organizații, pentru a observa diferențele esențiale.
1. Definiția Asociației Internaționale de Literație (ILA – International Literacy Association)
Asociația Internațională de Literație definește literația ca fiind „abilitatea de a identifica, înțelege, interpreta, crea, comunica și calcula, folosind materiale tipărite și scrise asociate cu diverse contexte. Literația implică un continuum de învățare în a permite indivizilor să atingă obiectivele personale, să-și dezvolte cunoștințele și potențialul, și să participe deplin în comunitate și societate.”
2. Definiția Consiliului Uniunii Europene
Consiliul Uniunii Europene definește literația ca fiind „competența de a folosi limba scrisă în mod funcțional pentru a exprima și interpreta idei, gânduri, sentimente și opinii, atât oral, cât și în scris, în diverse contexte sociale și culturale. Aceasta implică capacitatea de a citi și a scrie în mod adecvat pentru a îndeplini sarcini zilnice și pentru a participa activ și responsabil în viața socială.”
Diferențele Observate
Accentul pe Funcționalitate vs. Dezvoltare Personală și Participare Comunitară:
ILA pune un accent puternic pe literație ca un instrument pentru dezvoltarea personală și participarea activă în societate. Definiția lor subliniază importanța literației în atingerea obiectivelor personale și dezvoltarea potențialului individual.
Consiliul Uniunii Europene se concentrează mai mult pe aspectul funcțional al literației, legat de utilizarea limbii scrise pentru a exprima și interpreta idei în diverse contexte sociale și culturale. Accentul este pus pe aplicarea practică a literației în viața de zi cu zi și în participarea activă în societate.
Complexitatea Literației:
ILA consideră literația ca fiind un „continuum de învățare,” sugerând că aceasta este o competență care se dezvoltă și se îmbunătățește pe parcursul vieții, în diferite contexte și nivele de complexitate.
Consiliul Uniunii Europene descrie literația într-un mod mai specific, focalizându-se pe competența de a folosi limba scrisă în mod funcțional, ceea ce poate sugera o abordare mai practică și imediată a literației, fără a sublinia explicit dezvoltarea continuă.
Dimensiunea Culturală și Socială:
Consiliul Uniunii Europene subliniază importanța contextelor sociale și culturale în definirea literației, ceea ce reflectă o preocupare pentru diversitatea culturală și adaptabilitatea literației în diferite medii.
ILA abordează literația mai mult dintr-o perspectivă globală, unde este văzută ca o abilitate universală esențială pentru participarea comunitară, fără a accentua specificitățile culturale.
Concluzie
În esență, diferența majoră între cele două definiții constă în accentul pus pe funcționalitatea practică a literației în viața cotidiană și integrarea culturală (Consiliul Uniunii Europene) față de o abordare mai amplă și orientată spre dezvoltare personală și participare socială (Asociația Internațională de Literație). Ambele definiții subliniază importanța literației în societate, dar o fac din perspective ușor diferite.
Pentru a 3a întrebare pot spune că formularea „(…) aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional” utilizată în mass media este una puternică și, probabil, intenționată să atragă atenția asupra gravității situației. Cu toate acestea, este important să analizăm corectitudinea și impactul acestui tip de formulare, mai ales în contextul educațional și social.
Observații Critice:
Termenul “analfabet funcțional”:
Expresia “analfabet funcțional” se referă la persoanele care, deși pot citi și scrie, nu reușesc să înțeleagă sau să aplice eficient informațiile pe care le citesc sau scriu în contexte cotidiene. Aceasta implică o lipsă de competențe necesare pentru a utiliza abilitățile de citire și scriere într-un mod practic și relevant.
Totuși, termenul “analfabet” este încărcat de conotații negative și stigmatizante. În mod tradițional, “analfabet” înseamnă o persoană care nu știe să citească și să scrie deloc. Utilizarea acestui termen în combinație cu “funcțional” poate crea confuzie sau poate amplifica percepția negativă despre nivelul de educație al elevilor.
Impactul formulării în mass media:
Titlurile și formulările de acest gen, deși dramatice, pot contribui la stigmatizarea unui număr mare de elevi, implicând că aceștia sunt complet incapabili să funcționeze în societate, ceea ce nu este cazul.
Acest tip de retorică poate să demoralizeze elevii și să creeze o percepție publică distorsionată asupra sistemului de educație, fără a oferi o imagine nuanțată sau soluții constructive.
Contextul și interpretarea rezultatelor:
În general, rezultatele care indică procentul elevilor cu dificultăți de înțelegere a textelor complexe sunt menționate în rapoartele PISA (Programme for International Student Assessment). Aceste rezultate arată că o proporție semnificativă de elevi nu atinge nivelul necesar de competență în lectură pentru a face față provocărilor educaționale și sociale.
Este important ca mass media să prezinte aceste date cu o claritate care să sublinieze atât gravitatea problemei, cât și soluțiile posibile, fără a exagera sau distorsiona mesajul.
Concluzie:
Deși formularea „42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcţional” atrage atenția asupra unei probleme reale, utilizarea termenului “analfabet” în acest context poate fi înșelătoare și stigmatizantă. Este important să se folosească un limbaj care să reflecte corect situația, să informeze publicul fără a induce panică sau stigmatizare, și să promoveze soluții care să îmbunătățească competențele de literație funcțională în rândul elevilor. În esență, accentul ar trebui să fie pus pe nevoia de îmbunătățire a sistemului educațional, mai degrabă decât pe stigmatizarea elevilor.
1. Am întâlnit pt prima data termenul de “literație ” cu câțiva ani în urmă de la o colegă implicată în programul Teach for Romania, apoi l-am auzit din ce in ce mai des la cursurile de formare.
2. Diferența ditre cele 2 definiții se observă din formularea adoptata astfel că definiţia oferită de Consiliul Uniunii Europene limitează ,,câmpul de acţiune” la ,,diferite discipline” şi ,,diferite contexte”, pe când Asociaţia Internaţională de Literaţie consideră că literaţia este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea şi comunica ,,în toate disciplinele şi în orice context”, ultima aplicându-se pentru toate situațiile întalnite, nu doar pentru anumite situații și contexte.
3. Consider că prea mulți copii din țara noastră, deși scriu și citesc, nu reușesc să reformuleze mesajul transmis de un text citit sau audiat,neștiind sau neavând capacitatea să extragă informația esențială din cauza faptului că nu au întâlnit experiențe noi sau nu au posibilități materiale ori părinții nu se preocupă să le lărgească câmpul de cunoștere.
La facultate am auzit de termenul literație.
Consiliul Uniunii Europene definește literația ca fiind „competența de a folosi limba scrisă în mod funcțional pentru a exprima și interpreta idei, gânduri, sentimente și opinii, atât oral, cât și în scris, în diverse contexte sociale și culturale. Aceasta implică capacitatea de a citi și a scrie în mod adecvat pentru a îndeplini sarcini zilnice și pentru a participa activ și responsabil în viața socială.”
Da, este adevarat, tot mai mulți copii sunt analfabeți funcționali.
1.Termenul de „literație” a început să fie folosit tot mai des în societate, chiar dacă utilizatorii nu au o cunoaștere exactă a lui și tocmai de aceea consider că un curs de acest gen este important și util.
2.Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3.Într-o lume în care informația se află, în general, la un click distanță, asistăm la un fenomen îngrijorător: tot mai mulți copii și tineri pătrund greu sensul celor citite, se exprimă anevoios și sărăcăcios (lectura a fost înlocuită cu scroll-ul pe telefon) și întâmpină dificultăți în sintetizarea informațiilor și reformularea clară a celor audiate/citite.
Literați este abilitatea de a citi, este sinonim cu alfabetizare.
Cei doi termeni sunt apropiati, sinonimi cu mici diferente de substanta. Intr-adevar, analfabetismul functional este pretutindeni prezent in societate.
1. literatie=a iubi cartile. Si asta incepe inainte de alfabetizare. Copilul de un an poate citi o poveste dupa imagini, ba, chiar mai mult, isi poate inventa propria poveste. De mic isi dezvolta si imaginatia si dragostea pentru carte.
alfabetizarea=a invata sa citesti si sa scrii
alfabetizarea functionala=a intelege ceea ce ai citit
2.Definitia Consiliului Uniunii Europene este mai complexa
3.Da, elevii romani sunt analfabeti functionali, deoarece nu au citit niciodata cu placere un text. Ei au citit pentru ca a trebuit
Literația depășește alfabetizarea și alfabetizarea funcțională deoarece literația este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
1. Termenul de literație l-am întâlnit foarte frecvent în perioada postpandemică, în special în programele desfășurate de Ovidiu.Ro, de cei de la Asociația AtelieR de Cuvinte, dar și de cele organizate de Teach For Romania. Literația reprezintă abilitatea de a citi și a scrie.
2. Consider că diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
3. Nu consider că sursa este una veridică, întrucât nu este însoțit de „autorul” care a scris articolul respectiv.
Am întâlnit acest termen pe parcursul cursului de foarte mult ori, fiind un termen funcțional în programele atât școlare cât și preșcolare, vorbind de faptul că totul începe încă de la o vârstă fragedă. O mare diferență poate fi observată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar ,după cum o mai spun și colegii. În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate, cititorul fiind la sigur mai puțin competent s-ar putea să nici nu realizeze ce anume, specific, îi cauzează dificultăți în înțelegerea contractului.
Termenul „literație” este folosit în mod rar și neoficial în limba română. Poate fi asociat cu capacitatea de a citi și scrie, însă este o formă mai neobișnuită și mai puțin utilizată a acestui concept. Poate apărea în contexte legate de limbaj sau educație, dar nu este un termen consacrat în vorbirea curentă.
În schimb, termenul „alfabetizare” este mai bine cunoscut și se referă la procesul de a învăța să citești și să scrii. Se referă la capacitatea de bază a unei persoane de a descifra și a folosi literele pentru a înțelege și produce texte.
„Alfabetizarea funcțională” este un termen mai complex și se referă la abilitatea de a folosi abilitățile de citit și scris într-un mod eficient și practică în viața de zi cu zi. Aceasta implică nu doar cunoașterea literelor și a cuvintelor, ci și înțelegerea și aplicarea lor în situații cotidiene, cum ar fi citirea unui ziar, completarea unui formular sau înțelegerea instrucțiunilor.
Diferențe:
Literația este un termen mai puțin folosit și poate fi perceput ca un sinonim pentru alfabetizare, dar fără a fi un termen consacrat.
Alfabetizarea este conceptul de bază al învățării cititului și scrisului.
Alfabetizarea funcțională este o formă avansată de alfabetizare, implicând abilitatea de a folosi cunoștințele de bază de citit și scris într-un mod util și practic în viața de zi cu zi.
În concluzie, diferențele principale se referă la gradul de utilizare practică și funcțională a abilităților de citit și scris.
Diferența esențială este că ILA se concentrează mai mult pe dezvoltarea personală și competențele multiple, în timp ce UE are o abordare mai axată pe beneficiile sociale și economice ale alfabetizării funcționale.
Termenul „literație” este folosit în mod rar și neoficial în limba română. Poate fi asociat cu capacitatea de a citi și scrie, însă este o formă mai neobișnuită și mai puțin utilizată a acestui concept. Poate apărea în contexte legate de limbaj sau educație, dar nu este un termen consacrat în vorbirea curentă.
În schimb, termenul „alfabetizare” este mai bine cunoscut și se referă la procesul de a învăța să citești și să scrii. Se referă la capacitatea de bază a unei persoane de a descifra și a folosi literele pentru a înțelege și produce texte.
„Alfabetizarea funcțională” este un termen mai complex și se referă la abilitatea de a folosi abilitățile de citit și scris într-un mod eficient și practică în viața de zi cu zi. Aceasta implică nu doar cunoașterea literelor și a cuvintelor, ci și înțelegerea și aplicarea lor în situații cotidiene, cum ar fi citirea unui ziar, completarea unui formular sau înțelegerea instrucțiunilor.
Diferențe:
Literația este un termen mai puțin folosit și poate fi perceput ca un sinonim pentru alfabetizare, dar fără a fi un termen consacrat.
Alfabetizarea este conceptul de bază al învățării cititului și scrisului.
Alfabetizarea funcțională este o formă avansată de alfabetizare, implicând abilitatea de a folosi cunoștințele de bază de citit și scris într-un mod util și practic în viața de zi cu zi.
În concluzie, diferențele principale se referă la gradul de utilizare practică și funcțională a abilităților de citit și scris.
Diferența esențială este că ILA se concentrează mai mult pe dezvoltarea personală și competențele multiple, în timp ce UE are o abordare mai axată pe beneficiile sociale și economice ale alfabetizării funcționale.
Folosirea formulării „aproape 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcționali” în mass-media este problematică pentru că simplifică excesiv realitatea și poate induce în eroare. Termenul „analfabetism funcțional” are un sens tehnic precis, referindu-se la dificultăți de înțelegere și aplicare a informațiilor scrise, dar nu înseamnă incapacitate totală de a citi. Această exprimare poate stigmatiza elevii și poate crea o imagine mai gravă decât este de fapt. O formulare mai nuanțată ar fi mai potrivită pentru a descrie această problemă complexă.
Literația înglobeaza alfabetizarea și alfabetizarea funcțională. Prima data am auzit de literație la ceva cursuri de perfecționare.
Din pacate, se pare ca e adevarat ce s-a prezentat în articol.
Literatie: abilitatea de a citi și de a scrie , in sensul înțelegerii unui text.
Alfabetizarea este o etapă esențială în dezvoltarea literatiei.
Sunt necesare mai multe cercetări pentru a ajunge la o concluzie buna.
Literația include înțelegerea textului, interpretarea și utilizarea informațiilor scrise.
Termenul l-am întâlnit la curs.
Literația include mai multe abilități cocnitive și de gândire critică, față de alfabetizare care presupune doar citirea unui text.
Sunt necesare mai multe cercetări pentru a concluziona. Nu sunt suficiente informații.
Termenul de literatie l-am întâlnit în cadrul webinariilor organizate de Asociația Ovidiu.ro. da, este adevărat.
Adevarat
1. Am auzit de acest cuvânt în cadrul cursului 3MR si apoi în cadrul Asociației InfinitEdu.
2. Diferența o face modul de prezentare a cuvintelor, dar înțelegerea acestora este aceeași.
3. Părerea mea este că această formulare a redat o etichetare asupra acelor copii, neavând nici o rezolvare.
Alfabetizarea funcțională face referire la capacitatea de citire și înțelegere a textului. Literația reprezintă faptul că elevii înțeleg textul citit, îl pot analiza și interpreta.
Expresia ”analfabet funcțional ” se referă la faptul că elevii nu înțeleg ceea ce citesc.
Am întâlnit termenul de literație prima oară la PIPP la cursul doamnei Maria Kovacs, apoi la diferite cursuri și webinare și pe tot parcursul lecției.
Diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt total de acord cu informațiile prezentate.
1. Termenul „literație” este întâlnit adesea în domeniul educației, în special în legătură cu competențele de citire, scriere și înțelegere a textelor, dar într-un sens mai larg decât „alfabetizarea”. „Literația” este legată de abilitatea de a utiliza limbajul scris în mod eficient, nu doar pentru a citi și scrie, ci și pentru a înțelege și interpreta informații complexe, rezolvând probleme și comunicând eficient într-un context social.
În contrast, termenul „alfabetizare” se referă strict la procesul de învățare a cititului și scrisului, adică la achiziția abilităților de bază pentru recunoașterea și utilizarea literelor și a cuvintelor. Este mai tehnic și legat de învățarea formală a alfabetului și a regulilor gramaticale de bază.
„Alfabetizarea funcțională” se referă la abilitatea de a utiliza cunoștințele de bază dobândite prin alfabetizare în situații cotidiene. Asta înseamnă că o persoană nu doar că știe să citească și să scrie, dar poate aplica aceste abilități în mod practic, cum ar fi completarea unui formular, citirea unui contract sau înțelegerea instrucțiunilor.
Diferențele între cele trei noțiuni:
Literație: Are un sens mai larg și se referă la capacitatea de a citi, scrie și înțelege informații complexe, permițând unei persoane să participe activ și eficient în societate.
Alfabetizare: Se concentrează pe procesul de învățare a cititului și scrisului, în special recunoașterea literelor și a cuvintelor.
Alfabetizare funcțională: Înseamnă capacitatea de a aplica abilitățile de citit și scris în situații practice, pentru a se descurca în viața de zi cu zi.
2. Asociația Internațională de Literație: Accent pe dezvoltarea individuală și pe abilitățile de citit, scris și comunicare creativă și critică.
Consiliul Uniunii Europene: Accent pe importanța literației pentru participarea activă în societate și economia modernă, și rolul acesteia în integrarea socială.
3. Formularea „42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional” folosită în mass-media este una extrem de îngrijorătoare, dar trebuie interpretată cu grijă, mai ales din perspectiva alfabetizării funcționale.
Ce înseamnă „analfabetism funcțional”?
Alfabetizarea funcțională înseamnă capacitatea unei persoane de a aplica abilitățile de bază de citit și scris în viața de zi cu zi, adică nu doar să poată citi și înțelege cuvintele, ci și să le folosească pentru a rezolva probleme, a înțelege texte complexe și a lua decizii pe baza informațiilor scrise. Un „analfabet funcțional” este cineva care poate citi și scrie în mod mecanic, dar nu poate înțelege, interpreta sau folosi eficient informația în contexte practice.
Termenul „literație” este tot mai des întâlnit în ultima perioadă, atât în mass media, cât și în cursurile pe care le-am urmat în vederea perfecționării.
Într-adevăr, analfabetismul, în special în mediul rural, este destul de crescut.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
1. Alfabetizarea se referă la o învățarea literelor, cel mult la citirea corectă a cuvintelor/ propozițiilor. Alfabetizarea funcțională are un sens mai larg, întrucât se referă și la înțelegerea, interpretarea și exprimarea opiniei pe marginea celor citite. În opinia mea, termenul de literație este sinonim cu cel de alfabetizare funcțională, dovadă fiind și suprapunerea aproape perfectă a definițiilor celor două concepte.
2. Nu cunosc metodologia de aplicare a testelor de verificare a citirii funcționale la elevii de 15 ani din țara noastră, deci nu mă pot pronunța cu privire la exactitatea acestei informații. Dacă e adevărată, atunci avem mult de lucru, noi, ca societate. Pentru aceste probleme sistemice nu pot fi remediate fără abordări unitare
(politici publice, finanțare etc.).
1. Termenul de „literație” l-am întâlnit deseori în ultimii ani în parcurgerea unor cursuri. Acesta se referă la identificarea, înțelegerea, interpretarea și comunicarea folosind textul citit/tipărit. Alfabetizarea funcțională se referă mai mult la înțelegerea și utilizarea textului pentru a se descurca în viață.
2. Definiția dată de UNESCO este mai vagă, mai generală. Asociația Internațională de Literație definește mai specific, conducând la generarea sensului pentru profesori.
3. Chiar dacă nu îmi place formularea din mass-media, consider o problemă reală că, mare parte dintre puberi/adolescenți, sunt analfabeți funcțional. Chiar dacă știu să citească și să scrie, fie o face cu mari dificultăți și erori, fie nu reușesc să înțeleagă ce au citit și să caute acele instrumente care să-i ajute în înțelegerea textului citit.
In ultima perioda se aude tot mai des termenul de literație, atat in mass media cat si in scoli si cursuri.
Cred ca diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar, iar in ceea ce spun sondajele cred ca au dreptate.
Termenul de literație este intalnit tot mai des in spatiul educational.
Diferența dintre definitia data de UNESCO cea a UE este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.
Sunt de acord cu informațiile prezentate.
Literatue-abilitatrea de a scrie și de a citi,in sensul înțelegerii unui text.
Majoritatea copiilor romi sunt analfabeți și copiii din zonele defavorizate ,care nu au posibilitatea scolarizarii
Am întâlnit termenul de literație la un curs de managementul învățării. Reflectă un mod de gândire cum învățăm să citim și scriem, despre achizițiile care preced cunoașterea alfabetului. Mai precis este o competență care stă la baza celorlalte competențe-cheie. Societatea și progresul ne determină să avem un nivel mai avansat al competențelor decât în trecut, nu este suficientă doar alfabetizarea.
Conform UNESCO, alfabetizarea funcțională face referire la adulți, nu la elevi. În articolul de presă trebuia folosit termenul de „literație”, cu referire la elevi, nu „alfabetism funcțional”, având conotație pentru adulți.
În mare măsură sunt de acord cu cele prezentate.
Pe tot parcursul cursului am întâlnit termenul de literație.
Ce face cel mai mult diferența este dată de caracterul monodisciplinar și cel pluridisciplinar.